5,710 matches
-
39 II.1. Principii ale analizei științifice a religiilor ............................................. 39 II.2. Religia și mitologia - boli ale limbajului? ............................................. 40 II.3. În căutarea limbii perfecte ..................................................... ................ 42 Capitolul III. Cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia ............... 45 III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit .................................... 45 III.2. Wilhelm Schmidt ..................................................... ............................... 46 III.3. Raffaele Pettazzoni ..................................................... ............................ 48 Capitolul IV. Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului .................................................. 53 IV.4
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
XVII.4. Ordinul Templierilor în România ..................................................... ... 174 Capitolul XVIII. Șamanismul........................................... ........................................ 175 XVIII.1. Ce este șamanismul? ..................................................... ....................... 175 XVIII.2. Căile sociale ale consacrării șamanice ................................................. 177 XVIII.3. Ritualurile inițierii șamanice ..................................................... ........... 178 XVIII.4. Funcțiile sociale ale șamanismului ..................................................... .. 179 XVIII.5. Tipologia șamanismului ..................................................... .................. 180 XVIII.6. Neoșamanismul ..................................................... .............................. 181 Capitolul XIX. Magia ..................................................... .......................................... 185 XIX.1. Semnificațiile sociale ale magiei ..................................................... ..... 185 XIX.2. Funcțiile sociale ale magiei ..................................................... ............. 186 XIX.3. Cercetări socioantropologice clasice asupra magiei ............................. 186 XIX.4. Cercetări românești despre magie: Gheorghe Pavelescu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
După război, cercetările s-au extins, catolicismul fiind interesat de pierderea terenului în favoarea altor confesiuni creștine sau a altor religii și, mai ales, de mijloacele recuperării credincioșilor. cu privire la contribuțiile lui Gabriel le Bras în domeniul sociologiei religiilor este deja celebră tipologia sa referitoare la practicanții religioși. Ea cuprinde: a) disidenții, adică cei străini de viața Bisericii; b) conformiștii sezonieri, acei cetățeni francezi care merg la Biserică numai cu ocazia marilor rituri de trecere (botez, nuntă, înmormântare); c) practicanții regulați (merg frecvent
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o comunitate sau o societate. Mai mult, din perspectivă sociologică, se analizează și construcția socială a unei limbi, mai ales în actualele lumi cosmopolite ale migrației internaționale. Capitolul III cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit una dintre temele clasice prezente în toată cercetarea științifică a religiilor este cea a formelor originare ale religiei. Animismul este una dintre acestea. Teoriile proanimiste susțineau însuflețirea deplină a întregului cosmos. Animus este un suflet prezent în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se întoarce în corp; f) Sufletul trece din corpurile animalelor în cele ale oamenilor și invers; g) Plantele au suflet, din moment ce trăiesc experiența vieții: naștere, boală, moarte. Formele animismului au fost următoarele: * cultul morților/strămoșilor; * totemismul. animiștii propuneau o adevărată tipologie a universului însuflețit: a) sufletele morților/strămoșilor; b) sufletele aflate într-o relație strânsă cu obiecte sau cu fenomene ale naturii; c) sufletele libere, rebele, ce rătăcesc între spațiile intermediare. în ceea ce privește prima categorie, fiecare religie instituie o ceremonie, un adevărat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și toată puterea șamanului se întemeiază pe forța sa extatică. El se substituie preotului în sacrificiile oferite FIInței celeste, dar substituirea presupune chiar o schimbare a ritualului: ofranda se transformă în psihoforie, ceremonie dramatică bazată pe experiențe extatice. XVIII.5. Tipologia șamanismului Există o mare diversitate de reprezentări și practici șamanice. De obicei, ele sunt clasificate în raport cu zonele geografice unde se regăsește șamanismul. Astfel, avem: * șamanismul Asiatic. Unii specialiști contemporani sunt tentați „de a atribui origini șamanice picturilor rupestre din Siberia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
specifică metodei complexității multidimensionale, de înțelegere a fundamentalismelor religioase. Am preluat această metodă din opera de după 1986 a lui Ioan Petru Culianu și o aplicăm asupra câtorva tipuri de fundamen talism religios prezent în cele trei mari monoteisme. Am folosit tipologia celor șapte ipostaze ale fundamentalismului religios realizată de Majid Tehranian și analizată profund și detaliată corespunzător de Sandu Frunză în admirabila sa carte Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor. Noutatea metodologică rezidă în preluarea metodei lui Ioan Petru Culianu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
acord cu prezentul postmodern, relativist și desacralizat este refuzată și stigmatizată ca atare. „Fundamentalismul este o reacție Împotriva teologiei liberale și a frecventării bisericii de către oameni puțin interesați de religie.” Plecând de la această primă folosire a termenului, Sandu Frunză detaliază tipologia lui Majid Tehranian privind cele șapte modele de fundamentalism religios. a) Primul model este cel al fundamentalismului ca antisecularism. El are în atenție reacția socială amplă - inclusiv a categoriilor sociale marginale occidentale - contra valorilor iluminismului și democrației occidentale contemporane. Societatea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
credinței, adică la fundamente. Așa gândea în 1920 baptistul curtis lee laws. Or, dincolo de acest fapt posibil, există adevăruri construite social cu privire la celelalte forme de fundamentalism. Între adevărurile acestor fundamentalisme există luptă, competiție. Unele pierd (cele mai multe), altele câștigă. revenind la tipologia lui Tehranian, observăm o relativă asemănare între cele șapte fundamentalisme. Toate apar și se impun ca reacții și atitudini construite în raport cu anumite provocări ale (post)modernității. Totuși, fundamentalismul ca antimodernism s-a impus cu succes, trecându-le deseori în umbră
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nivelul întregului bazin cu o notă distinctivă spre sud-estul bazinului. Se remarcă o grupare extrem de densă a cernoziomurilor tipice și cambice în partea centrală a bazinului, ceea ce impune un anumit mod de utilizare a terenurilor (predominant agricole) și o anumită tipologie a peisajelor geografice, pentru majoritatea teritoriilor comunale. Cernisolurile sunt reprezentate prin toate tipurile de sol: cernoziomul tipic, cernoziomul cambic, cernoziomul argiloiluvial, sol cenușiu și rendzine. Aceste soluri dezvoltate pe depozite basarabiene și deluvio-coluvio-proluviale s-au răspândit pe toate formele de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
care să garanteze o dezvoltare echilibrată. Complexitatea procesului de regionalizare a generat o panoplie de tipuri de regiuni, de la cele create în mod natural, la cele create instituțional și de la regiuni afiliate diferitelor domenii de cercetare, la regiuni de dezvoltare. Tipologii regionale în teoria economică În abordarea sa asupra procesului de regionalizare, Benedek József identifică următoarele trei moduri fundamentale de regionalizare [2004, p.32-33]: regionalizarea normativ - formală care se referă la cadrul instituțional al regionalizării, având caracter normativ pentru societate (împărțire
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
exemplu, subordonarea la o economie dominantă cum ar fi modelul Uniunii Europene). Abordările teoretice asupra tiplogiilor de regionalizare uzitate în Europa în special după anii ’70, când politica dezvoltării regionale se conturează ca fiind deosebit de importantă, clasifică regiunile în funcție de aceste tipologii de regionalizare după cum urmează [Antonescu, 2003, p.44-45]: regionalizarea monofactorială, care alege un principiu de grupare al regiunilor; Legat de caracterul central sau periferic al regiunii se disting: o regiuni centrale; o regiuni intermediare; o regiuni periferice; După natura activității
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
CE Nr. 1059/2003, referitoare la constituirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităților teritoriale sunt: Tabelul 1.1 Regiuni de dezvoltare în România Regiunea de Criteriile care au fost folosite în delimitarea acestor regiuni constau în: • existența unei tipologii comune; • orientarea către identificarea problemelor teritoriale; • posibilitatea stabilirii unor spații adecvate pentru anumite tipuri de acțiuni precum alocarea de fonduri, aplicarea diferențiată a taxelor, cooperarea sau parteneriatul. Începând cu anul 2007, clasificarea NUTS a României pe cele trei niveluri teritoriale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
bine dezvoltarea. Ierarhizarea regiunilor are ca scop gruparea regiunilor în clase omogene de dezvoltare pentru evidențierea caracteristicilor acestora și a decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. În consecință, politica de dezvoltare regională va fi implementată, astfel încât să susțină dezvoltarea regiunilor în funcție de tipologia acestora, va fi ușor de monitorizat în plan teritorial, iar rezultatele obținute vor putea fi evaluate în funcție de tipologia regională formată în urma ierahizării și de distanțele dintre regiuni sau grupe de regiuni. 2.3 Structura sistemului de indicatori ai dezvoltării regionale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și a decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. În consecință, politica de dezvoltare regională va fi implementată, astfel încât să susțină dezvoltarea regiunilor în funcție de tipologia acestora, va fi ușor de monitorizat în plan teritorial, iar rezultatele obținute vor putea fi evaluate în funcție de tipologia regională formată în urma ierahizării și de distanțele dintre regiuni sau grupe de regiuni. 2.3 Structura sistemului de indicatori ai dezvoltării regionale în Romania 2.3.1 Clasificarea indicatorilor statistici ai dezvoltării regionale în literatura de specialitate și în statisticile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
silvicultură, pescuit, comerț; o indicatori ai transportului și energiei; o indicatori de mediu; o indicatori legați de știință și tehnologie; o indicatori pe regiuni ale Europei; o indicatori folosiți în fundamentarea, monitorizarea și evaluarea politicilor de dezvoltare europene. O altă tipologie a indicatorilor propusă de EUROSTAT este cea care urmărește politica Uniunii Europene și clasifică indicatorii în [http://epp.eurostat.ec.europa.eu, 2008]: o indicatori structurali, care au apărut din nevoia de a evalua progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
la nivel regional devenind un avantaj în abordarea procesului de dezvoltare prin cunoaștere și inovare. De asemenea, ierarhizarea regiunilor în clase omogene de dezvoltare evidențiază caracteristicile acestora și decalajele de dezvoltare dintre regiuni permițând implementarea politicilor în mod diferențiat, în funcție de tipologia regională formată în urma ierahizării și de distanțele dintre regiuni sau grupe de regiuni. Cuantificarea statistică a fenomenelor și proceselor se poate face numai în baza unor indicatori obținuți în urma sistematizării datelor observate sau prin diferite procedee statistice. În alegerea indicatorilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
M., Memorator de biologie, București, Booklet, [2005]; IV - L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală (IV II). Aspecte teoretice și aplicative. Corpus, [București], Editura Universității din București, [2007]; IVLRA - L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, [București], Editura Universității din București, [2002] (și în CLRA); Maiereanu, A., Memorator de chimie, București, Booklet, [2005]; Mihăilescu, S., Memorator de economie, București, Booklet, [2008]; Nancu, M., Memorator de informatică, [București], Booklet, [2007]; Paler, O., Autoportret într-o oglindă spartă
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Iorgu Iordan − Al. Rosetti", V. Guțu Romalo (coord.), Gramatica limbii române, I. Cuvântul, II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005; tiraj nou, revizuit: 2008. GSp = "Gazeta Sporturilor". IVLRA = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, București, Editura Universității din București, 2002. IV = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală (IV II). Aspecte teoretice și aplicative. Corpus, București, Editura Universității din București, 2007. Îndreptar1-5 = Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, ed. I (1960), ed. a II-a (1965
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
unui fenomen sau ale unui eveniment, pe cînd cele descriptive sînt utilizate pentru a ilustra un model teoretic. Fiecare dintre cele trei tipuri de studii poate avea în vedere un caz unic sau cazuri multiple. O altă clasificare menționează o tipologie diferită a studiilor de caz (Mucchielli, 2000): -studiul de caz intrinsec se concentrează asupra unui caz foarte rar sau unic, greu accesibil și care poate permite descoperiri științifice; -studiul de caz instrumental se referă la o situație, un eveniment cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
complementare sau culegerea tuturor datelor cercetării) și tipul de analiză a datelor (analiză per interviu, tematică etc.). Eșantionul unei anchete realizate prin tehnica interviului răspunde rareori criteriului de reprezentativitate, dar trebuie să fie îndeajuns de diversificat pentru a include toate tipologiile populației vizate (trebuie surprinse în manieră pe cît posibil exhaustivă caracteristici ale populației vizate în cercetare: vîrstă, profesie, calificare profesională, expertiză în domeniul de interes pentru cercetare etc.). Persoanele incluse într-o anchetă realizată prin tehnica interviului trebuie să îndeplinească
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
include pe verticală conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). -Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă etapă a elaborării unui test pedagogic. Tipologia itemilor include itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi (Radu, 2000). Itemii obiectivi permit măsurarea exactă a rezultatelor și sînt utilizați mai ales în testele standardizate și pot fi: -itemi cu alegere duală, care solicită subiectului să aleagă unul din cele două
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
în domeniul pentru care s-au pregătit. Având în vedere diminuarea alarmantă a creativității, se poate spune că stăpânirea factorilor care țin să frâneze creativitatea este la fel de importantă ca și cunoașterea factorilor care stimulează creativitatea. Una din cele mai vechi tipologii pentru blocajele creativității ne-a fost dată de Al. Osborn, în anul 1957. El identifică trei tipuri de obstacole în creație: perceptuale, emoționale și culturale. În viziunea lui Osborn, blocajele perceptuale se referă la dificultatea de a identifica problema de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
contribuția în compartimentele esențiale, Ț. nu încheagă un portret interior, ci recomandă, după modelul lui Umberto Eco, deschiderea operei către orice tip de lectură. Totodată sunt aduse în discuție valorile perene ale literaturii române din veacul trecut în ceea ce constituie tipologia lor specifică. Monografia Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret (1989) prezintă noi aspecte ale preocupărilor savantului, de mare utilitate fiindu-i cercetătoarei explorarea manuscriselor lui Gr. G. Tocilescu, un predecesor al studierii arhivelor cantemirene din Cabinetul lui Petru I
ŢARALUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
unui caz tragic (că în Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda), nici detectivistica parabolica (Dumitru Radu Popescu), nici analiza psihologică (Al. Ivasiuc) etc. Românul e deliberat construit sub forma labirintului muzical și imagistic. Reconstituirea puzzle-ului biografic propune tipologia unui „intrus”: copil, el asista la deportarea familiei din Basarabia, tatăl e trimis la Canal, fiul exclus din facultate, silit la reprofesionalizare (șofer), si, după mai multe aventuri dramatice, ucis. Însă realitatea e serios concurata de umbra ei onirica ce
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]