7,762 matches
-
maselor, aceștia sînt fermentul activ și creator, în timp ce masele reprezintă aluatul, materia în care se regăsește opera lor. "Omenirea are nevoie de eroi, declară Freud, și așa cum eroul rămas fidel misiunii sale înalță întreg nivelul vieții umane, cel care-și trădează misiunea îl coboară"479. Declarația merge dincolo de datele istorice și sociologice disponibile și o face într-o asemenea măsură și cu opiniile pe care le împărtășim cu toții încît pare a fi o provocare a bunului simț. Într-adevăr, toate teoriile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
îi înlănțuie de o taină comună, cu neputință de arătat ca atare oricui, începînd cu ei înșiși. Ei nu o pomenesc decît prin cuvinte deghizate și în anumite locuri, temîndu-se că ar reînvia o amintire apăsătoare, dar și că ar trăda amănuntele făptuirii. Această relație este neîndoielnic una de complicitate: "În acel moment, spunea Freud, societatea se întemeia pe complicitatea la crima comună: religia avea la temelie sentimentele de vinovăție și remușcările legate de acestea în timp ce morala își afla în parte
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
societatea din care se născuse. În același timp, practica secretului, a clandestinității pentru protecția împotriva dușmanilor și a trădătorilor devine practică a secretului față de sine însuși, față de prieteni și de cei credincioși. Fiecare se teme mai curînd că se va trăda prin adevăr decît că va trăda adevărul. Înainte de revoluție, acesta era reprimat și interzis. Acum renunțăm la el și ni-l interzicem. În mod similar, înainte de răzmerița fiilor, tatăl îi obliga pe aceștia să nu aibă raporturi incestuoase cu femeile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
același timp, practica secretului, a clandestinității pentru protecția împotriva dușmanilor și a trădătorilor devine practică a secretului față de sine însuși, față de prieteni și de cei credincioși. Fiecare se teme mai curînd că se va trăda prin adevăr decît că va trăda adevărul. Înainte de revoluție, acesta era reprimat și interzis. Acum renunțăm la el și ni-l interzicem. În mod similar, înainte de răzmerița fiilor, tatăl îi obliga pe aceștia să nu aibă raporturi incestuoase cu femeile; după ea, fiii se obligă ei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
direct implicat în represiunea din Valea Jiului - acesta nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat să treacă de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața șantajului. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider grevist care, după reprimarea protestului, trece de cealaltă parte a baricadei. Securitatea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sunt iritate autoritățile brașovene și de ce nu prisosesc în a aduce acuzații absurde? Pentru că, după cum răspunde un politruc speriat, „această întreprindere poartă pecetea gândirii tovarășului Nicolae Ceaușescu”. IABv este proiectată ca un fief al președintelui României, care l-ar fi trădat pe acesta prin revolta muncitorilor. Drept urmare, rebelii trebuie pedepsiți nu doar cu vârf și îndesat, ci și în chip demonstrativ: revolta lor este proiectată ca o crimă de lezmajestate! Pentru ca acuzele să pară credibile, „s-au dat ordine clare pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât unul din cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, scopul autorităților fiind reeducarea „infractorilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din interior de români trădători; iar la teleconferința din 21 decembrie 1989 îi caracterizează chiar pe presupușii conjurați autohtoni ca fiind cei care „pentru un pumn de dolari sau de altă valută, pentru promisiuni și câteodată pentru o țuică, își trădează țara, își trădează familia, își trădează poporul” (Sava și Monac, 2001, p. 200). Mai târziu, după fuga din 22 decembrie de pe clădirea Comitetului Central, Elena Ceaușescu avea să-i comunice de la Snagov lui Nicu Ceaușescu, prin telefon, că fuseseră trădați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
români trădători; iar la teleconferința din 21 decembrie 1989 îi caracterizează chiar pe presupușii conjurați autohtoni ca fiind cei care „pentru un pumn de dolari sau de altă valută, pentru promisiuni și câteodată pentru o țuică, își trădează țara, își trădează familia, își trădează poporul” (Sava și Monac, 2001, p. 200). Mai târziu, după fuga din 22 decembrie de pe clădirea Comitetului Central, Elena Ceaușescu avea să-i comunice de la Snagov lui Nicu Ceaușescu, prin telefon, că fuseseră trădați de cei trei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la teleconferința din 21 decembrie 1989 îi caracterizează chiar pe presupușii conjurați autohtoni ca fiind cei care „pentru un pumn de dolari sau de altă valută, pentru promisiuni și câteodată pentru o țuică, își trădează țara, își trădează familia, își trădează poporul” (Sava și Monac, 2001, p. 200). Mai târziu, după fuga din 22 decembrie de pe clădirea Comitetului Central, Elena Ceaușescu avea să-i comunice de la Snagov lui Nicu Ceaușescu, prin telefon, că fuseseră trădați de cei trei miniștri de bază
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
trădează țara, își trădează familia, își trădează poporul” (Sava și Monac, 2001, p. 200). Mai târziu, după fuga din 22 decembrie de pe clădirea Comitetului Central, Elena Ceaușescu avea să-i comunice de la Snagov lui Nicu Ceaușescu, prin telefon, că fuseseră trădați de cei trei miniștri de bază ai Puterii, respectiv ai MApN, MI și Securității. Deținut la Târgoviște, într-o garnizoană, Ceaușescu încă mai crede în teoria conspirației externe: generalul Andrei Kemenici, cel care a avut în custodie cuplul Ceaușescu, mărturisește
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cel care a avut în custodie cuplul Ceaușescu, mărturisește că dictatorul continua să fie convins că maghiarii vor să invadeze Ardealul, iar rușii, Moldova (Domenico, 1999, p. 74). În urma micilor dialoguri avute cu Ceaușescu, Kemenici susține că dictatorul se considera trădat de Armată (prin generalul Vasile Milea), dar și de Securitate (atunci când i se vorbește despre acțiunea „teroriștilor”, întrucât psihoza legată de aceștia fusese declanșată, Ceaușescu îi consideră automat a fi securiști). În general, Ceaușescu se considera trădat de toată lumea, cu excepția
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dictatorul se considera trădat de Armată (prin generalul Vasile Milea), dar și de Securitate (atunci când i se vorbește despre acțiunea „teroriștilor”, întrucât psihoza legată de aceștia fusese declanșată, Ceaușescu îi consideră automat a fi securiști). În general, Ceaușescu se considera trădat de toată lumea, cu excepția „clasei muncitoare” - de aceea insista să i se dea voie să le vorbească muncitorilor, probabil pentru a-i convinge de nevinovăția lui; probabil și fiindcă, naiv sau, în orice caz, depășit de evenimente, își imagina că ar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
comune din Timișoara, speculând mincinos, de pildă, celebra imagine a pretinsei mame torturate, cu sugarul pe burtă. În ceea ce privește mult discutata fugă a lui Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central, Castex consideră că acesta fusese, de fapt, abandonat de Securitate, care îl trădase, așa explicându-se de ce nici o „gardă pretoriană” nu l-a apărat ori salvat nici până să ajungă la Târgoviște, nici după aceea. Ziaristul creditează ideea că Iulian Vlad, șeful Securității, negociase deja, la momentul „fugii”, o anumită clemență a noului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
creditate în totalitate: unele sunt emfatice, altele sunt pur și simplu depășite de evenimentele din decembrie 1989 și de hățișul revoluției. * Călin Cernăianu (Diplomația lupilor. Erată la literatura aplicației tactice din decembrie 1989, 1997) susține teza că Securitatea l-a trădat pe Ceaușescu și a instrumentat evenimentele din decembrie 1989 în conlucrare cu Armata și cu reprezentanții nomenclaturii de rangul doi, deveniți mai apoi lideri ai României postceaușiste. Complotul intern a fost urzit, prin urmare, de Securitate și Armată, prima cedând
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Central, care era ca o fortăreață. Ca șef al statului, Ceaușescu avea cu siguranță un plan special, strict secret, de fugă peste graniță în caz de urgență, dar în 22 decembrie el nu a izbutit să fugă, întrucât a fost trădat tocmai de cei care trebuiau să asigure concretizarea planului respectiv. Călătoria lui Ceaușescu la Târgoviște a fost și ea fabricată, întrucât trebuia să ascundă faptul că dictatorul fusese arestat încă din clădirea Comitetului Central. În pretinsa fugă a lui Ceaușescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Securitatea putea fi și o apărătoare a intereselor naționale, dar că, după puci, ea a fost marginalizată și obstrucționată de echipa pro-sovietică a lui Ion Iliescu! * Ziarista austriacă Antonia Rados acuză fățiș și amănunțit - în cartea sa Complotul Securității. Revoluția trădată din România (1999) - o conspirație internă patronată de fostul organ de represiune din România comunistă. Mai întâi critică manipularea mediatică a Occidentului de către Securitate, care a oferit Vestului un „spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din timp, dar și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a izbutit întru totul, deoarece generalul Iulian Vlad (deși făcea parte din complot) a fost în cele în urmă arestat. În condițiile date, mai lipsea doar procesul cuplului Ceaușescu: lichidarea acestora este hotărâtă de capii Armatei și Securității, care îl trădaseră pe dictator, făcând parte din complot. Procesul este unul de tip marionetă, el fiind asistat de reprezentanți ai complotiștilor (Virgil Măgureanu, Victor Athanasie Stănculescu, Gelu Voican-Voiculescu). Antonia Rados insistă asupra faptului că, la proces, Ceaușescu îl întrerupe pe procuror, considerându
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Din acel moment, agenți străini au fost infiltrați în România, pentru a incita populația la răscoală, provocând inclusiv armata să deschidă focul - dar mai departe lucrurile au decurs de la sine, fără a mai fi nevoie de impulsuri. Securitatea l-a trădat pe Ceaușescu mai întâi parțial, neprezentându-i adecvat situația revoltei de la Timișoara și permițând ca șeful statului să plece în Iran, însă a acceptat propriu-zis revoluția doar după fuga lui Ceaușescu și capturarea lui. Chestiunea „teroriștilor” a depins de hibridarea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu despre revolta populară este vorba, ci despre puciști. Tismăneanu observă cum, pe de o parte, Armata și Securitatea au reprimat demonstrațiile anticomuniste din decembrie 1989, iar pe de altă parte, Ceaușescu a fost boicotat și în cele din urmă trădat de conducerea militară și de poliția secretă. Revolta maselor (spontană și stihinică, sinceră în anticomunismul ei) a fost succedată de mișcarea unui grup de putere alcătuit din membri care „nu erau nici democrați civici anticomuniști, nici liberali pro-occidentali, ci exponenți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o eventuală lovitură de stat (autorul nu precizează însă de ce dictatorul nu s-a putut folosi de această rețea). Oamenii-cheie din decembrie 1989 ar fi fost mâna de ofițeri de rang înalt din Securitate și Armată care l-ar fi trădat pe dictator pe parcursul evenimentelor de la Timișoara; din 22 decembrie, aceștia au negociat și au ajuns la un pact cu grupul condus de Ion Iliescu, abandonându-l complet pe Ceaușescu. Behr recapitulează conspirațiile în care ar fi fost implicați în primul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
însă, a fost evaziv și prudent față de respectivele conspirații). În două cazuri, conjurațiile au pierit de la sine, prin neconcretizare, într-unul singur fiind vorba de trădare (varianta majorității conspiratorilor este aceea că doi dintre pionii mai mici din Armată au trădat; Kostyal consideră, însă, că trădătorul a fost Virgil Măgureanu). Treptat, Securitatea s-a folosit de lansarea pe piață a numelui lui Ion Iliescu, proiectat ca posibil succesor al lui Ceaușescu; de altfel, Behr sugerează că numirea lui Virgil Măgureanu în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu mai aibă în grijă vreun proces (relativ legal), iar Ceaușescu să fie lichidat fără ca vreun oficial să fie responsabil de acest lucru (pp. 112-113). De altfel, în garnizoană domnea confuzia: mulți ofițeri simțeau, pe de o parte, că îl trădau pe comandantul lor suprem, dar pe de altă parte voiau să fie de partea poporului și a revoluției: „Au fost multe momente șdeclară un martor, n.m.ț, multe, foarte multe, ore întregi, când oricine putea să-l salveze sau să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
FSN), să se fi inspirat de la fostul dictator! Mai târziu, la garnizoana din Târgoviște, când i se reproșează că „teroriștii” ucid civili și produc panică în întreaga țară, Ceaușescu bănuiește că aceștia ar fi securiști (deși se considera el însuși trădat de Securitate și deși, în acest caz, respectivii „teroriști” care înfricoșau populația nu puteau fi decât, eventual, niște fideli ai regimului Ceaușescu! - cel puțin în aparență). Al doilea care folosește termenul și expresia „fenomen terorist” (pentru perioada 22-31 decembrie 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acuză intoxicarea media cu figura „teroriștilor” proiectați, la un moment dat, ca fiind mercenari arabi plătiți de Ceaușescu. O asemenea identitate era speculată de noua Putere în sensul demolării mitului naționalistului Ceaușescu - căci angajând mercenari arabi împotriva românilor, dictatorul își trăda astfel propriul popor! 4. Susținătorii teoriei potrivit căreia teroriștii erau agenți ai serviciilor străine de informații afirmă că aceștia ar fi fost folosiți pentru a declanșa un război civil care să provoace o intervenție străină în România (țările Pactului de la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]