15,959 matches
-
întoarce, a fi poreclit, a vedea, a se uita, a fuma etc. Verbele cu sens lexical mai slab se plasează la limita verbelor care pot fi construite cu un element predicativ suplimentar și verbele copulative, cu nume predicativ; așa sunt verbe ca: a rămâne, a sta, a părea, a se arăta etc. Asemănarea cu predicatul rezultă și din echivalența elementului predicativ suplimentar cu predicatul unei propoziții coordonate sau subordonate: S-a întors bolnavă și plângând. - poate fi înțeles ca s-a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonate: S-a întors bolnavă și plângând. - poate fi înțeles ca s-a întors și era bolnavă și plângea, iar am văzut-o bolnavă și plângând înseamnă am văzut că era bolnavă și plângea. * Prin faptul că apare pe lângă un verb, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de un complement , în primul rând de un complement circumstanțial de mod. Asemănarea cu un complement circumstanțial de mod se manifestă și prin posibilitatea echivalenței elementului predicativ suplimentar, în unele situații, cu adverbe sau cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
al conținutului prin referirea sa la nume, iar în mod special de complementele circumstanțiale prin posibilitatea absenței oricăror nuanțe circumstanțiale. Din punct de vedere formal un element deosebitor poate fi acordul. În construcțiile cu mijloace de exprimare identice, cum sunt verbele la gerunziu, delimitarea elementului predicativ suplimentar de complementul circumstanțial de mod se face ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Din punct de vedere formal un element deosebitor poate fi acordul. În construcțiile cu mijloace de exprimare identice, cum sunt verbele la gerunziu, delimitarea elementului predicativ suplimentar de complementul circumstanțial de mod se face ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar o acțiune
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un element deosebitor poate fi acordul. În construcțiile cu mijloace de exprimare identice, cum sunt verbele la gerunziu, delimitarea elementului predicativ suplimentar de complementul circumstanțial de mod se face ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar o acțiune săvârșită simultan, el este element
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mijloace de exprimare identice, cum sunt verbele la gerunziu, delimitarea elementului predicativ suplimentar de complementul circumstanțial de mod se face ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar o acțiune săvârșită simultan, el este element predicativ suplimentar: vine plângând. * Prin referirea la un nume
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sunt verbele la gerunziu, delimitarea elementului predicativ suplimentar de complementul circumstanțial de mod se face ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar o acțiune săvârșită simultan, el este element predicativ suplimentar: vine plângând. * Prin referirea la un nume, elementul predicativ suplimentar pare apropiat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar o acțiune săvârșită simultan, el este element predicativ suplimentar: vine plângând. * Prin referirea la un nume, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de atribut; asemănarea cu atributul se explică însă de fapt prin asemănarea cu predicatul. Referirea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
simultan, el este element predicativ suplimentar: vine plângând. * Prin referirea la un nume, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de atribut; asemănarea cu atributul se explică însă de fapt prin asemănarea cu predicatul. Referirea simultană la un nume și la un verb constituie un punct de asemănare particulară cu categoria atributului circumstanțial. Elementul predicativ suplimentar se deosebește însă de atributul circumstanțial (din cadrul atributului). Elementul predicativ suplimentar se deosebește însă de atributul circumstanțial prin gruparea cu verbul, manifestată și în topică, și prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la un nume și la un verb constituie un punct de asemănare particulară cu categoria atributului circumstanțial. Elementul predicativ suplimentar se deosebește însă de atributul circumstanțial (din cadrul atributului). Elementul predicativ suplimentar se deosebește însă de atributul circumstanțial prin gruparea cu verbul, manifestată și în topică, și prin posibilitatea absenței nuanțelor circumstanțiale. III.6 Atributul predicativ - Atributiva predicativă a) Atributul predicativ Plecând de la comunicarea mă privea uimit și decolorată, Gh. N. Dragomirescu apreciază că „adjectivul uimit, invariabil, are valoare de adverb și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în topică, și prin posibilitatea absenței nuanțelor circumstanțiale. III.6 Atributul predicativ - Atributiva predicativă a) Atributul predicativ Plecând de la comunicarea mă privea uimit și decolorată, Gh. N. Dragomirescu apreciază că „adjectivul uimit, invariabil, are valoare de adverb și determină exclusiv verbul privea; adjectivul decolorată determină același verb, raportându-se însă, în același timp, prin acord, și la pronumele ea, subiect eliptic al propoziției: este un adjectiv cu funcție adverbială” (art. cit., p. 100). După ce constată că adjectivele de tipul celor de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nuanțelor circumstanțiale. III.6 Atributul predicativ - Atributiva predicativă a) Atributul predicativ Plecând de la comunicarea mă privea uimit și decolorată, Gh. N. Dragomirescu apreciază că „adjectivul uimit, invariabil, are valoare de adverb și determină exclusiv verbul privea; adjectivul decolorată determină același verb, raportându-se însă, în același timp, prin acord, și la pronumele ea, subiect eliptic al propoziției: este un adjectiv cu funcție adverbială” (art. cit., p. 100). După ce constată că adjectivele de tipul celor de mai sus au fost privite în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Pentru ca un gerunziu atributiv să fie predicativ trebuie să se raporteze la numele (pronumele) obiect direct. Această poziție îl obligă, pe de o parte, tocmai prin funcția atributivă pe care o are față de obiectul direct, să se depărteze de sensul verbului predicat”: Văd lumina lucind. Gerunziul lucind determină substantivul lumina și nu poate determina pe Văd, cum l-ar determina dacă s-ar referi la subiect: Văd clipind (eu). În acest caz, din urmă, gerunziul are o legătură determinativă cu acțiunea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ce s aude, trei miori dalbe zbierând? Urmând după un substantiv în Ac.: A privit cercetător prin înserare pe uliță în jos, dar n-a văzut-o venind. Funcția de atribut predicativ a unui adjectiv încetează, devenind nume predicativ, dacă verbul regent este un semicopulativ”: Te lași furat de tainica beție. Elevul a ajuns fruntaș în clasa lui. Dacă același verb a ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în jos, dar n-a văzut-o venind. Funcția de atribut predicativ a unui adjectiv încetează, devenind nume predicativ, dacă verbul regent este un semicopulativ”: Te lași furat de tainica beție. Elevul a ajuns fruntaș în clasa lui. Dacă același verb a ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ajuns fruntaș în clasa lui. Dacă același verb a ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur este atribut predicativ: Mitrea a rămas singur gândindu-se. Verbul a ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur este atribut predicativ: Mitrea a rămas singur gândindu-se. Verbul a ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate sta pe lângă unul impersonal,” ca orice adverb propriu-zis: plouă încet. Aceasta, pentru că hotărâtor pentru atributul predicativ este tot existența subiectului în propoziție, de care să se asocieze o însușire circumstanțială, fie ca purtător al ei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțială, fie ca purtător al ei: Să vii sănătos!, fie ca autor al unei acțiuni care o „revelează”, o caută în obiectul ei direct: Să te găsesc sănătos. Se înțelege că regentul verbal al atributului predicativ poate fi și un verb personal la un mod nepredicativ (nepersonal) care prescurtează de obicei o propoziție: Și oglindă luminiș Pe trupu-i se revarsă Pe ochii mari bătând închiși... (Eminescu, Luceafărul, op. cit.p.67) 2. În frază: a) Regentul atributului predicativ, în frază, poate fi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
decât o singură întrebare: Cine se o apă ș-un pământ? R. : toți cei care veniră. Adică propoziția principal, în afară de subiectivă, nu mai are alt determinant - pierzând pe toți, atribut predicative, care determină (atributiv) nu numai pe subiectivă, ci și verbul predicat al principalei ca adjectiv adverbial (circumstanțial). „Ca aspect lexico-morfologic, pronumele relativ compus are de regulă următoarele forme: toți cei care (ce), toți câți - masculine plural - destul de frecvent; toate cele care (ce), toate câte - feminin plural - mai puțin frecvent și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
voioasă (notată cu 2) și cu comunicarea fetița este voioasă (notată cu 1). Procedând astfel, autorul constată în aceste trei comunicări „două fapte sintactice constante: a) acordul adjectivului cu subiectul, fapt pentru care trimite la atribut, și b) prezența unui verb mijlocitor, prezență prin care adjectivul este împiedicat de a fi atribut propriu-zis, punându-l în postura unui «atribut mijlocit», care nu este altceva decât nume predicativ, recunoscut unanim pentru cazurile de tipul 1 și 2. Pe lângă cele două fapte sintactice
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în postura unui «atribut mijlocit», care nu este altceva decât nume predicativ, recunoscut unanim pentru cazurile de tipul 1 și 2. Pe lângă cele două fapte sintactice constante, se mai constată și un fapt variabil de ordin semantic; tăria lexicală a verbului mijlocitor” (art. cit., p. 237). Judecând în felul acesta, autorul ajunge la concluzia că ,,neexistând... nici o altă deosebire între cele trei situații decât tăria lexicală a verbului,... nu mai există piedici în a-l considera și pe voioasă din exemplu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se mai constată și un fapt variabil de ordin semantic; tăria lexicală a verbului mijlocitor” (art. cit., p. 237). Judecând în felul acesta, autorul ajunge la concluzia că ,,neexistând... nici o altă deosebire între cele trei situații decât tăria lexicală a verbului,... nu mai există piedici în a-l considera și pe voioasă din exemplu 3 tot un nume predicativ...; pentru a nu ignora totuși elementul lexical variabil, numele predicativ ar putea primi o diferențiere graduală: nume predicativ de gradul I, II
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nume predicativ de gradul I, II sau III” (art. cit., p. 238). Așadar, după D. D. Drașoveanu partea de propoziție la care ne referim aici trebuie numită nume predicativ de gradul III. III.9 Elementul predicativ necesar Preocupându-se de verbul determinat de elementul predicativ suplimentar, D. Crașoveanu se oprește în mod special la verbele „cu sens lexical mai slab” (art. cit., p. 229) ca a rămâne, a se arăta, a sta, a părea etc. În comunicări de tipul rămânea smerit
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
D. D. Drașoveanu partea de propoziție la care ne referim aici trebuie numită nume predicativ de gradul III. III.9 Elementul predicativ necesar Preocupându-se de verbul determinat de elementul predicativ suplimentar, D. Crașoveanu se oprește în mod special la verbele „cu sens lexical mai slab” (art. cit., p. 229) ca a rămâne, a se arăta, a sta, a părea etc. În comunicări de tipul rămânea smerit, s-a arătat binevoitor, a stătut zeu (din versul eminescian El singur zeu stătut
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]