5,522 matches
-
formează “pădurea”, sunt direcționate în conformitate cu interesele economice momentane și de ideile oricum discutabile ale “specialiștilor”. Pădurile de molid Picea abies, întinse în zone montane cu climat rece și umed, după ce au fost exterminate prin tăieri rase spre exemplu pe tot versantul maramureșean al Munților Rodnei, au fost înlocuite de monoculturi de molid cu arbori de aceeași vârstă. Doborâturile de vânt și rupturile de zăpadă produc distrugeri majore în monoculturile de molid. Acestea sunt plantații pure, uniformizate, realizate uneori cu puieți "genetic
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
este scurt și rece. Un alt vânt este “Vântul Mare” ce își lasă vaporii dincolo de munți și vine spre Balta sec și rece. În zona de munte și zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanților, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
și rece. În zona de munte și zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanților, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații care debușează în izbucuri, lapiezuri. Coșuștea are izvoarele în județul Mehedinți într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Un vânt foehn ori vânt föhn, conform originalului "föhn" din limba germană, este un tip de vânt descendent care apare pe versantul protejat al unui munte. Foenul are loc ca urmare a unei mișcări ascensionale a aerului (de obicei) de-a lungul peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte, (ascensiune orografică), urmată de descindere în partea cealaltă a masivului. Pe măsură ce curentul
Foehn () [Corola-website/Science/310702_a_312031]
-
maghiară: "Krasznabéltek", în germană: "Bildegg") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Beltiug (reședința), Bolda, Ghirișa, Giungi, Rătești și Șandra. Comuna Beltiug este situată în sudul județului Satu Mare în zona de contact a Câmpiei Crasnei cu versanții vestici ai dealurilor Codrului, fiind străbătută de râul Crasna , la o distanță de 35 km de municipiul Satu Mare pe drumul E81, care leagă municipiile Satu Mare, trecând prin municipiul Zalău cu municipiul Cluj-Napoca. Comuna Beltiug se învecinează: la nord cu orașul
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
cu comuna Băbeni, la sud-est cu comuna Lozna, în sud cu comunele Cristolț și Gârbou, iar la sud-vest cu comuna Bălan. Numele comunei își are originea în configurația morfologică a locului (în slavă "surduc" înseamnă defileu, trecătoare, vale strâmtă cu versanți repezi și prăpăstioși). Surduc este punctul de trecere spre est sau vest prin defileul văii Someșului și totodată o cale de acces spre Valea Gârboului, Poiana Onții și pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. Comuna Surduc este situată
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
sau „Parcul Național Valea Thayului” ocupă o suprafață de 1.330 ha fiind situat în Niederösterreich la granița cu Cehia continuându-se cu Parcul Național ceh Podyjí. Valea Thayului cu versanții ei împăduriți și abrubți este socotit printre cele mai frumoase văi cu regiune muntoasă din Austria. Inălțimea cea mai mare este alcătută din punct de vedere geologic din gnaisuri. Pe teritoriul parcului se află Burg Hardegg (Cetatea Hardegg) și Ruine
Parcul Național Thayatal () [Corola-website/Science/310761_a_312090]
-
în Stiinta-Tehnica-Umanism, III, Institutul Politehnic Iași, 1984, p. 493-499. 26.Considerații istorice privind tipurile de așezări ale culturilor Starcevo-Cris și ceramicii liniare din Moldova, în Suceava, XI-XII, 1984-1985, p. 95-100. 27.Elemente ale unității vieții materiale și spirituale pe ambii versanți ai Carpaților Orientali în perioada veche a istoriei României, în Stiinta-Tehnica-Umanism, IV, 1985, p. 332-339. 28.Contribuția cercetărilor arheologice din județul Suceava la cunoașterea evoluției neo-eneoliticului din Moldova, în Suceava, XIII-XIV, 1986-1987, p. 69-74. 29.Contribuții la cunoașterea așezărilor de pe
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Comăna de Jos (în , în , în dialectul săsesc "Komondjen") este satul de reședință al comunei Comăna din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea este amplasată în unitatea de relief denumită Culoarul Comăna la poalele versantului vestic al Perșanilor centrali. Localitatea Comăna de Jos este situată pe malul stâng al râului Olt, pe cursul lui mijlociu, la poalele Munților Perșani. Versantul vestic al Munților Perșani este deosebit de pitoresc, populat de animale sălbatice și cu valoare cinegetică
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Brașov, Transilvania, România. Localitatea este amplasată în unitatea de relief denumită Culoarul Comăna la poalele versantului vestic al Perșanilor centrali. Localitatea Comăna de Jos este situată pe malul stâng al râului Olt, pe cursul lui mijlociu, la poalele Munților Perșani. Versantul vestic al Munților Perșani este deosebit de pitoresc, populat de animale sălbatice și cu valoare cinegetică, numeroase vânători avand loc chiar și în prezent. Comăna de Jos află situată la mijlocul distanței dintre Șercaia și Hoghiz pe DN 1 J. La nord
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 20 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trascău" și prezintă o importanță complexă (geomorfică și botanică), pe versanții cheilor săpate in calcare mezozoice (jurasice), se întâlnesc o serie de plante rare. Cheile Poienii sunt străbătute de drumul județean (107) ce unește Valea Mureșului (Aiud) de cea a Arieșului (Buru) și se află la o distanță de cca 15
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
datorită diferențelor de nivel, zone de aterizare largi, zborul fiind favorabil în zilele însorite. Se mai poate decola și de la baza stâncii dacă condițiile de zbor sunt favorabile practicându-se un zbor ascendent. Alte zone pentru zborul cu parapanta sunt versantul drept al Cheilor Vălișoarei (Dealul Bogza), cu aterizare în interiorul cheilor, sau Colțul Data cu posibilități în funcție de condițiile meteo. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
diminețile și în după-amiezile reci. Nu suportă căldura, iar în zilele fierbinți de vară nici nu se hrănește. Caută plantele cele mai tinere și mai suculente, pe care le ține apoi cu labele anterioare, până le ronțăie. Marmotele trăiesc pe versanții însoriți, căutând un teren afânat, pentru a putea să-și sape mai ușor galeriile. Pentru a-și construi vizuina, sapă cu labele anterioare și împinge pământul în afara galeriei cu membrele posterioare. Dislocă pietrele mai mari cu dinții. În regiunile stâncoase
Marmota alpină () [Corola-website/Science/309401_a_310730]
-
cu precădere din alternanțe de argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar, de asemenea, intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari și a lipsei
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
Apar, de asemenea, intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari și a lipsei vegetației, apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
pe terenurile alunecate din est dăinuiește garoafa endemică "Dianthus serotinus, var. demissorum", iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu "Salvia nutans", "Salvia transsilvanica", precum și exemplare rare de stejar pufos ("Quercus pubescens"). Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară apare specia endemică "Onosma heterophyllum" cu "Agropyron cristatum", rare în Transilvania. Pe tăpșanul și colinele din vest, sub râpă, se păstrează asociația "Caricetum humilis" - "Brachypodium pinnatum transsilvanicum" și "Staticetosum tataricae" cu "Centaurea atropurpurea" și multe elemente de
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
(Cherlen, mongol:" Хэрулэн гол, Cherlen gol") sau Herlen He () este cel mai lung fluviu din Mongolia și din Asia de Est. Râul își are izvorul la ca. 180 km nord de Ulan Bator pe versantul sudic al munților Chentii, munți situați între lacul Baikal și Oceanul Arctic. Kerulen curge spre sud străbate orașul Choibalsan, Platoul Mongol și stepele mongole pe o distanță de 1090 km, traversează granița chineză unde se varsă pe teritoriul autonom mongol în
Râul Kerulen () [Corola-website/Science/310360_a_311689]
-
defrișate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcție pot să blocheze cursul apelor și să omoare vegetația acvatică. Chiar și cantități mici de nămol pot să elimine unele specii de pești. De exemplu, când defrișările îndepărtează învelișul de plante al versanților dealurilor, ploaia poate să ducă pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii își depun icrele. Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă esențială de proteine, mai ales pentru oamenii
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
două locuri. Lungimea traseului telescaunului este de 3.000 de metri. Baza de plecare se află pe Strada Negrești, iar cea de terminare la cea mai înaltă cotă a dealului (1.300 metri). Urcarea se realizează spre partea superioară a versantului nordic al Dealului Negru. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20-25 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitorești ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în toate anotimpurile
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
cu grosimi de 1 m. până la 2 m. Stratificația neuniformă a complexului din suprafață poate fi explicată ca fiind urmare a diferitelor faze de evoluție a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variația de debite de la un anotimp la altul prezintă clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) și scurgerea minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În regim natural
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
propriu-zisă și din Biserica „Sf. Gheorghe” (1492); și Biserica „Sfântul Dumitru” (1535). În rest, unsprezece alte obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat „Între Islazuri”, pe versantul nordic al dealului Miriște de la vest de satul Pârcovaci, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al VI-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și din secolul al XVII
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
și a tipărit revista România Pitorească, apoi Buletinul România Pitorească. La 18 martie 1934 s-a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a construit refugiul Coștila și Căminul Alpin, a tipărit „Buletinul Alpin”, „Buletinul Clubului Alpin Român” și a organizat prima școală de cățărare alpină. Activitatea C.A.R. a fost întreruptă în anul 1948, dar reluată în
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
sute de ani în urmă. Pe lângă obiectivele turistice antropice în care omul își etalează măiestria, o importanță deosebită o au punctele de atracție naturală concretizate prin minunatele locuri ale ținutului istoric, câteva dintre acestea fiind: Mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic este iezeru, delimitată de nord și nord - est de Culmea Pietrosului. În fundul căldării se află lacul glaciar Iezerul 1870 m în forma ovală, lung de 80 m, lat de 70 m și cu o adăncime de 1,8 m.
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
reliefului actual. Pe toată întinderea localității Văleni predomină două forme de relief: dealuri și coline. Dealurile sunt o formă pozitivă de relief cu altitudini de circa 300-600 m, mai mici decît munții și mai mari decît colinele, cu sectoare de versanți povîrniți, formati prin erodare. Colinele sunt culmi alungite și înguste, cu altitudini de 200-500 m, versanți puternici înclinați, ale căror altitudini coboară treptat în sensul curgerii rîului care le încadrează , aici, rîul Prut . Baza economică a satului o constituie agricultura
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
sunt o formă pozitivă de relief cu altitudini de circa 300-600 m, mai mici decît munții și mai mari decît colinele, cu sectoare de versanți povîrniți, formati prin erodare. Colinele sunt culmi alungite și înguste, cu altitudini de 200-500 m, versanți puternici înclinați, ale căror altitudini coboară treptat în sensul curgerii rîului care le încadrează , aici, rîul Prut . Baza economică a satului o constituie agricultura, specializată în culturile cerealiere (grâu, porumb, orz) și tehnice (floarea-soarelui, vița de vie). Majoritatea localnicilor dețin
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]