4,773 matches
-
autorizat construirea de temple sau de altare consacrate zeiței Roma, în asociere cu Iulius Caesar sau cu el însuși. Totuși Hadrian a dispus construirea chiar la Roma, pe amplasamentul Velia, între "Forumul Roman" și Colosseum, templul lui Venus și al zeiței Roma; este vorba de un templu dublu, constituit din două "cellae" unul lipit de spatele celuilalt, dintre care unul este consacrat zeiței Venus, mama lui Eneas, iar celălalt zeiței Roma, asociind astfel mitul originilor cetății cu acela al puterii sale
Roma (zeiță) () [Corola-website/Science/337647_a_338976]
-
dispus construirea chiar la Roma, pe amplasamentul Velia, între "Forumul Roman" și Colosseum, templul lui Venus și al zeiței Roma; este vorba de un templu dublu, constituit din două "cellae" unul lipit de spatele celuilalt, dintre care unul este consacrat zeiței Venus, mama lui Eneas, iar celălalt zeiței Roma, asociind astfel mitul originilor cetății cu acela al puterii sale actuale. Monede datând din anii 134 până în 138, perioada spre care se poate situa dedicația templului, dau celor două divinități epitetele: Venus
Roma (zeiță) () [Corola-website/Science/337647_a_338976]
-
Velia, între "Forumul Roman" și Colosseum, templul lui Venus și al zeiței Roma; este vorba de un templu dublu, constituit din două "cellae" unul lipit de spatele celuilalt, dintre care unul este consacrat zeiței Venus, mama lui Eneas, iar celălalt zeiței Roma, asociind astfel mitul originilor cetății cu acela al puterii sale actuale. Monede datând din anii 134 până în 138, perioada spre care se poate situa dedicația templului, dau celor două divinități epitetele: Venus "Felix" și Roma "Aeterna". Roma este în
Roma (zeiță) () [Corola-website/Science/337647_a_338976]
-
celor două divinități epitetele: Venus "Felix" și Roma "Aeterna". Roma este în general reprezentată ca o divinitate războinică, cu cască, adesea înarmată cu o lance. Este în picioare sau așezată. Această reprezentare, încă din epoca republicană, imită tipul grecesc al zeiței Atena, sau uneori cel al amazoanelor. Opus viziunii Romei ca un „oraș etern”.exista un mod de a o prezenta ca pe o femeie care mergea de la tinerețe spre bătrânețe și a cărei existență avea un termen. Această concepție se
Roma (zeiță) () [Corola-website/Science/337647_a_338976]
-
le așeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar și renașterea vegetației, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi. Tradiții și obiceiuri de Florii Denumirea populară a sărbătorii vine de la zeița romană a florilor, Flora, peste care creștinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creștină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut și nenumărate obiceiuri și tradiții, atât în mediul rural, cât și în cel urban, cele mai multe
FLORIILE. De ce salcia sfințită este folosită în scopuri terapeutice by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101200_a_102492]
-
este una dintre cele mai vechi zeițe sumeriene. A fost denumită "mamă a zeilor"', "doamnă a nașterilor", „doamna muntelui înalt”, ocrotitoare a pământului și a dragostei, mama zeilor și stăpâna cerului. Este zeița tutelară a conducătorilor sumerieni, care se autointitulează "copiii lui ". Pentru traci, Ninhursag era Bendis
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
este una dintre cele mai vechi zeițe sumeriene. A fost denumită "mamă a zeilor"', "doamnă a nașterilor", „doamna muntelui înalt”, ocrotitoare a pământului și a dragostei, mama zeilor și stăpâna cerului. Este zeița tutelară a conducătorilor sumerieni, care se autointitulează "copiii lui ". Pentru traci, Ninhursag era Bendis („cea care leagă”), marea Zeiță Mamă, zeița Lunii, a codrilor, a nopții, a fertilității, a dragostei și a farmecelor. . Simbolul ei era un obiect neidentificat, de
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
mamă a zeilor"', "doamnă a nașterilor", „doamna muntelui înalt”, ocrotitoare a pământului și a dragostei, mama zeilor și stăpâna cerului. Este zeița tutelară a conducătorilor sumerieni, care se autointitulează "copiii lui ". Pentru traci, Ninhursag era Bendis („cea care leagă”), marea Zeiță Mamă, zeița Lunii, a codrilor, a nopții, a fertilității, a dragostei și a farmecelor. . Simbolul ei era un obiect neidentificat, de forma literei grecești omega iar principalul său centru religios se afla în Eridu. Miturile sugerează că inițial a fost
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
zeilor"', "doamnă a nașterilor", „doamna muntelui înalt”, ocrotitoare a pământului și a dragostei, mama zeilor și stăpâna cerului. Este zeița tutelară a conducătorilor sumerieni, care se autointitulează "copiii lui ". Pentru traci, Ninhursag era Bendis („cea care leagă”), marea Zeiță Mamă, zeița Lunii, a codrilor, a nopții, a fertilității, a dragostei și a farmecelor. . Simbolul ei era un obiect neidentificat, de forma literei grecești omega iar principalul său centru religios se afla în Eridu. Miturile sugerează că inițial a fost soția lui
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
ei, Enlil. Sumerienii susțineau că a avut cu fratele său, Enki zece copii: Ninsar, Abu, Nintulla, Ninsutu, Ninkasi, Nanshe, Azimua, Ninti, Enshag și Martu, iar lui Enlil i-a născut pe Nanna, Ninurta și Nergal. În religia mesopotamiană, Ninhursag este zeița orașelor Adab și Kiș. Venerată în special de către păstorii din nordul Mesopotamiei, era zeița ținuturilor stâncoase și avea puterea de a crea viață pe colinele de la poalele munților și în deșert. Imagine maternă, era considerată zeița nașterii. Deoarece a creat
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
Abu, Nintulla, Ninsutu, Ninkasi, Nanshe, Azimua, Ninti, Enshag și Martu, iar lui Enlil i-a născut pe Nanna, Ninurta și Nergal. În religia mesopotamiană, Ninhursag este zeița orașelor Adab și Kiș. Venerată în special de către păstorii din nordul Mesopotamiei, era zeița ținuturilor stâncoase și avea puterea de a crea viață pe colinele de la poalele munților și în deșert. Imagine maternă, era considerată zeița nașterii. Deoarece a creat oamenii alături de Enki, era considerată și zeița fertilității. Sumerienii îi atribuiau multe nume, printre
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
religia mesopotamiană, Ninhursag este zeița orașelor Adab și Kiș. Venerată în special de către păstorii din nordul Mesopotamiei, era zeița ținuturilor stâncoase și avea puterea de a crea viață pe colinele de la poalele munților și în deșert. Imagine maternă, era considerată zeița nașterii. Deoarece a creat oamenii alături de Enki, era considerată și zeița fertilității. Sumerienii îi atribuiau multe nume, printre care Ninmah („marea regină”), Nintu („doamna nașterii”), Mami („mama”) sau Aruru („brazdă”). Conform legendelor, după căsătoria cu Enlil și-a schimbat numele
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
special de către păstorii din nordul Mesopotamiei, era zeița ținuturilor stâncoase și avea puterea de a crea viață pe colinele de la poalele munților și în deșert. Imagine maternă, era considerată zeița nașterii. Deoarece a creat oamenii alături de Enki, era considerată și zeița fertilității. Sumerienii îi atribuiau multe nume, printre care Ninmah („marea regină”), Nintu („doamna nașterii”), Mami („mama”) sau Aruru („brazdă”). Conform legendelor, după căsătoria cu Enlil și-a schimbat numele în Ninlil („doamna furtunii”), iar fiul său, Ninurta, i-a schimbat
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
Același lucru se putea spune de Johanna Wagner, nepoata compozitorului, interpretând-o pe Elisabeth: voce proaspătă, era prea tânără pentru a înțelege temperamentul complex al protagonistului. Wihelmine Schröder-Devrient, veche glorie în declin, a fost depășită vocal și scenic de rolul zeiței Venus. Factori care au influențat, de asemenea, au fost durată (peste trei ore) și complexitatea dramatică, pentru ca, deși a păstrat unele vestigii din opera cu numere, este articulata în jurul "melodiei fără sfârșit". Deși Wagner s-a simțit tentat să scurteze
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
și a șasea a lui Wagner, cu 82 de spectacole. "Interiorul Muntelui lui Venus" Sirenele, naiadele, satirii și amorașii se joacă și dansează pentru a-i distra pe Venus și pe Tannhäuser, care trăiește aici de mult timp, sedus de zeița (Balet și Cr.: "Naht euch dem Strande!:" Haideți pe malul apei!) Ea își dă seama că Tannhäuser nu se mai simte la fel de fericit că înainte (D: "Geliebter, sag": Spune-mi, iubite.) La întrebările ei, Tannhäuser îi spune că ar dori
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
Strande!:" Haideți pe malul apei!) Ea își dă seama că Tannhäuser nu se mai simte la fel de fericit că înainte (D: "Geliebter, sag": Spune-mi, iubite.) La întrebările ei, Tannhäuser îi spune că ar dori să se întoarcă în lumea lui. Zeița încearcă să-l facă să uite aceste idei și-l roagă să cânte. Trubadurul preamărește iubirea carnala, dar îi este dor de ceilalți muritori. (S.: "DieTöne lob (La3)": Cânt spre slavă ta!) Venus încearcă să-l convingă să rămână lângă
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
allen!: Vă provoc la un duel!). "Wolfram invocă pe cel atotputernic, care îl va inspira "(S.: O Himmel: Oh, ceruri!). "Tannhäuser, exasperat, laudă dragostea carnala și susține că a fost pe Muntele lui Venus "(S: Dir, Göttin der Liebe (,): Tu, zeița a dragostei). "Toți sunt indignați, acuzându-l de blasfemie "(Nc.: Ihr habt'es gehört!: "Ceea ce ai auzit!). Când cavalerii dau să-l atace cu săbiile, Elisabeth intervine și cere iertare, căci crede că Tannhäuser se va întoarce la zei "(S.
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
așa cum bătrânul sau toiag nu va înflori niciodată, așa nu va primi el iertare pentru păcatul sau. Tannhauser declama Narațiunea: "Inbrust im Herzem" ('3: Inima în flăcări), declarând că vrea doar să se întoarcă în brațele lui Venus. Brusc apare zeița și Tannhäuser aleargă spre ea, în timp ce prietenul său încearcă să-l salveze. Când acesta rostește numele Elisabethei, Venus dispare cu tot cu anturajul său ("Willkommen, ungetreuer Mann: Bunvenit, bărbat necredincios"). În întuneric apare o procesiune cu torțe care transportă sicriul tinerei domnite
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
aduceau omagii. Considerată ca fiind mama ursitoarelor potrivit unei versiuni mitologice, ea este singura care are controlul propriilor decizii (cu excepția, potrivit unor surse, a lui Zeus). Potrivit călătorului antic grec Pausanias, a existat un templu în Corintul antic în care zeițele Ananke și Bia (simbolizând violența sau precipitarea violentă) erau venerate împreună la același altar. Ananke care reprezintă Soarta sau Fatalitatea sau Forța este frecvent identificată sau asociată cu Afrodita, mai ales cu Afrodita Urania, care reprezintă Iubirea cerească, deoarece cele
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]
-
relații libidinale.” În „Teroarea antică”, un eseu pe care Robert Bird îl considera (deși „aparent un comentariu cu privire la pictura Terror Antiquus a lui Léon Bakst”) „o imagine foarte sintetică a evoluției religiei grecești către o credință originală într-o singură zeiță supremă”, Viaceslav Ivanov sugerează că anticii vedeau tot ce este uman și tot ce era venerat ca divin ca fiind relativ și trecător: „Numai Soarta (Eimarmene) sau fatalitatea universală (Ananke), inevitabila „Adrasteia”, figura fără chip și sunetul gol al Destinului
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]
-
că anticii vedeau tot ce este uman și tot ce era venerat ca divin ca fiind relativ și trecător: „Numai Soarta (Eimarmene) sau fatalitatea universală (Ananke), inevitabila „Adrasteia”, figura fără chip și sunetul gol al Destinului necunoscut, era absolută”. În fața zeiței, care posedă atât forța indestructibilă dătătoare de viață și iubire, cât și dreptul absolut asupra sorții distrugătoare, la fel ca și Mnemosyne-Memoria și Geea-Pământul Mamă, îndrăzneala bărbătească este lipsită de putere și efemeră, astfel că ordinea bazată pe elementul masculin
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]
-
, Aglae sau Aglaia (în „splendoarea, strălucitoarea”) este numele mai multor figuri din mitologia greacă, dintre care cea mai cunoscută este una dintre cele trei Grații. Aglae este zeița greacă a frumuseții, splendorii, gloriei și a măreției. Ea este cea mai tânără dintre cele trei Grații, deși Homer cunoștea o grație mai tânără numită "Pasithea" („Nălucirea”). este una dintre cele trei fiice ale lui Zeus și fie ale oceanidei
Aglaea () [Corola-website/Science/337129_a_338458]
-
gloriei și a măreției. Ea este cea mai tânără dintre cele trei Grații, deși Homer cunoștea o grație mai tânără numită "Pasithea" („Nălucirea”). este una dintre cele trei fiice ale lui Zeus și fie ale oceanidei" Eurynome", fie ale "Eunomiei", zeița disciplinei și a bunei rânduieli. Cele două surori ale ei sunt Euphrosyne, zeița bucuriei sau a veseliei, și Thalia, zeița festivităților și a banchetelor îmbelșugate. Împreună sunt cunoscute ca cele Trei Grații și, ca atare, participau, de obicei, la banchetele
Aglaea () [Corola-website/Science/337129_a_338458]
-
deși Homer cunoștea o grație mai tânără numită "Pasithea" („Nălucirea”). este una dintre cele trei fiice ale lui Zeus și fie ale oceanidei" Eurynome", fie ale "Eunomiei", zeița disciplinei și a bunei rânduieli. Cele două surori ale ei sunt Euphrosyne, zeița bucuriei sau a veseliei, și Thalia, zeița festivităților și a banchetelor îmbelșugate. Împreună sunt cunoscute ca cele Trei Grații și, ca atare, participau, de obicei, la banchetele organizate de zeița frumuseții Afrodita, al cărei mesager era uneori Aglaea. Aglaea a
Aglaea () [Corola-website/Science/337129_a_338458]
-
numită "Pasithea" („Nălucirea”). este una dintre cele trei fiice ale lui Zeus și fie ale oceanidei" Eurynome", fie ale "Eunomiei", zeița disciplinei și a bunei rânduieli. Cele două surori ale ei sunt Euphrosyne, zeița bucuriei sau a veseliei, și Thalia, zeița festivităților și a banchetelor îmbelșugate. Împreună sunt cunoscute ca cele Trei Grații și, ca atare, participau, de obicei, la banchetele organizate de zeița frumuseții Afrodita, al cărei mesager era uneori Aglaea. Aglaea a fost cunoscută, de asemenea, sub numele de
Aglaea () [Corola-website/Science/337129_a_338458]