475,786 matches
-
-ți frumusețe. Mult mai bine ai face de te-ai apropia. Incredulul locuiește într-o lume de rugăciuni. Se vede o strălucire dinaintea ochilor săi, acei ochi răniți de atâta indignare. E mult mai ușor să purcezi dinspre o somptuoasă țară, dinspre o memorie împodobită cu oglinzi - fiecare oglindă cu amețeala ei, fiecare cu profunzimea ei încărcată de fructe - dar, oricum ai lua-o, ferește-te de acele mâini a căror străvezime albă poate fi sărutată. E mult mai simplu să
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
ta dar te rog: nu pune limbrici în sufletul meu. Bestemată este memoria mea, ea e galbenă ca un fluviu ce se ascunde de mai mulți ani. Blestemată este memoria mea. Însă și mai departe, precedând memoria, se află o țară fără întoarcere, poate și fără existență: dulce și foarte înaltă iarbă, somn de după-amiază în densitate: acea miere pe pleoapele mele. Era transpirația mea și trecea și prin timp. Neostoite insectele continuau să se fecundeze iar seninătatea ne poseda pe
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
cine sapă mai adânc în pepiniere decât în propria-i inimă? Fructele ascunse nu s-au copt și nici nu au respins mâinile înțepenite de inocență. Acuzația, servită de cele mai pure voci, deschide izvoarele și e deja târziu. Această țară nu a fost pârjolită de nici un vânt, nu a fost străbătută de nicio turmă. Acum perfecțiunea morții se află în spiritul meu. (volum în curs de apariție la Editura Eikon) În românește de Dinu Flămând
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
Dictatul de la Viena, după cel de-al doilea război mondial revizionismul interbelic a căpătat o nouă formă, rămânând, în esență, același. Locul Germaniei a fost luat de Uniunea Sovietică, singurul garant și arbitru în toate diferendele, de orice natură, dintre țările zonei sale de control, așa-numitul lagăr socialist din Europa centrală și de est. Relațiile româno-ungare erau atent dirijate de la Kremlin, ținîndu-se cont, în primul rând, de interesele URSS. Ambele state făcuseră parte din tabăra Axei, fiind aliați mai mult
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
în 2015, în contextul creat de aceste întruniri, s-au afirmat lucruri grave de către persoane extrem de importante. Primul ministru al Ungariei a declarat că e timpul ca Transilvania „să se întoarcă acasă”, iar ambasadorul Ungariei la București a declarat că țara sa susține autonomia teritorială a zonelor locuite de maghiari din România. Surpriza constă în greutatea care o capătă afirmațiile exprimate de două persoane reprezentante la vârf ale statului ungar. Aceste declarații ale unor oficiali de rang înalt nu pot fi
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
la o stare de instabilitate conflictuală cu consecințe imprevizibile, neverificate. De aceea, este cu atât mai de neînțeles atitudinea unor lideri de la Budapesta, pe care nici o autoritate din România nu i-a oprit nici să călătorească, nici să vorbească în țara noastră, cu cât această libertate este folosită în vederea izolării, a închiderii în sine a uneia dintre cele mai creative și libere minorități naționale din România.
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
potențialul valoric românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. După unele aprecieri, numărul celor proveniți din România sau a descendenților lor care de-a lungul anilor s-au stabilit în spațiul de la sud de Rio Grande până în Țara de Foc ar fi astăzi circa un sfert de milion, fiind răspândiți mai cu seamă în Brazilia, Venezuela, Argentina, Mexic, Columbia, Peru, Chile etc. Până la primul război mondial, din Europa, inclusiv din spațiul românesc, emigranții s-au îndreptat în principal
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
rețelei de căi ferate și publicist. Contemporan cu el, un alt ardelean, originar din zona Sibiului, doctorul Ilarie Mitrea, a trăit o vreme în Mexic. Inginerul român Iuliu Popper a trăit mai mulți ani în Argentina, cartografiind, între altele, sudul țării, inclusiv Țara de Foc, unde a dat numeroase denumiri geografice ce evocă locuri și personalitățti din țara de origine. Prin Argentina a trecut, de asemenea, și savantul Emil Racoviță, viitor președinte al Academiei Române. Din cauza unor crize specifice de ordin socio-economic
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
căi ferate și publicist. Contemporan cu el, un alt ardelean, originar din zona Sibiului, doctorul Ilarie Mitrea, a trăit o vreme în Mexic. Inginerul român Iuliu Popper a trăit mai mulți ani în Argentina, cartografiind, între altele, sudul țării, inclusiv Țara de Foc, unde a dat numeroase denumiri geografice ce evocă locuri și personalitățti din țara de origine. Prin Argentina a trecut, de asemenea, și savantul Emil Racoviță, viitor președinte al Academiei Române. Din cauza unor crize specifice de ordin socio-economic, dar mai
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Ilarie Mitrea, a trăit o vreme în Mexic. Inginerul român Iuliu Popper a trăit mai mulți ani în Argentina, cartografiind, între altele, sudul țării, inclusiv Țara de Foc, unde a dat numeroase denumiri geografice ce evocă locuri și personalitățti din țara de origine. Prin Argentina a trecut, de asemenea, și savantul Emil Racoviță, viitor președinte al Academiei Române. Din cauza unor crize specifice de ordin socio-economic, dar mai cu seamă național, o serie de români ardeleni s-au îndreptat spre Argentina, fiind atrași
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
unor crize specifice de ordin socio-economic, dar mai cu seamă național, o serie de români ardeleni s-au îndreptat spre Argentina, fiind atrași și de propaganda făcută în acest sens de unele publicații din Ardeal. Până în anul 1914, în această țară s-au stabilit cca 2.100 de imigranți români. După al doilea război mondial, numărul acestora a crescut. În perioada anilor 1925-1939 au plecat în Argentina aproape 10.000 de emigranți din spațiul românesc. Este de semnalat faptul că în
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
într-o audiență specială de împaratul Pedro al II-lea, căruia i-a înmânat și un mesaj personal din partea domnitorului Carol I. Această misiune se constitue și ca un punct de plecare în evoluția pozitivă a relațiilor dintre cele două țări. După primul război mondial, relațiile româno-braziliene au cunoscut un avânt continuu și datorită plecării peste ocean a unor originari din România. În perioada interbelică au apărut și în Brazilia imigranți provenind din spațiul românesc. Numai între anii 1923-1926 au plecat
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
40.142 de emigranți din România. În anul 1926, către Brazilia au plecat 12.680 de persoane din Basarabia, aparținând mai cu seamă diverselor minorități naționale. Majoritatea au plecat din rațiuni economice. Câteva mii au revenit în anii următori în țară, alții creându-și acolo o viață nouă. Începând din 1921 s-au înființat în spațiul brazilian o serie de consulate ale României, în paralel cu apariția unor oficii similare ale brazilienilor în România. În 1921, în capitala Braziliei a fost
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
spațiul brazilian o serie de consulate ale României, în paralel cu apariția unor oficii similare ale brazilienilor în România. În 1921, în capitala Braziliei a fost vernisată prima expoziție de produse românești în America de Sud, în care expuneau, alături de românii din țară, și alții ce se stabiliseră în Brazilia. Din inițiativa ministrului de Externe Nicolae Titulescu, și pentru a veni în sprijinul conaționalilor stabiliți în America Latină, în 1928 s-a înființat în capitala braziliană prima Reprezentanță diplomatică a României pe continentul sud-american
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
călătorie a marelui savant neurolog român Gheorghe Marinescu. Mesagerul științei medicale românești a ținut o serie de conferințe și a avut întâlniri cu comunități ale originarilor din România, atât în spațiul brazilian cât și în cel argentinian, informând ulterior în țară și despre românii plecați la mii de kilometri de locurile lor de origine. Înca din anul 1931, în Argentina s-a constituit prima organizație a românilor recunoscută de autoritățile statale și având în frunte pe dr. Ungureanu, un renumit profesionist
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
despre românii plecați la mii de kilometri de locurile lor de origine. Înca din anul 1931, în Argentina s-a constituit prima organizație a românilor recunoscută de autoritățile statale și având în frunte pe dr. Ungureanu, un renumit profesionist în țara sa adoptivă. În timpul celui de-al doilea război mondial, ca o consecință a persecuțiilor naziste, în statele latino-americane s-au stabilit numeroși europeni, între care și unii proveniți din România. Odată cu instaurarea regimurilor comuniste, numărul celor ce au trecut oceanul
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Mihai Eminescu”, care edita și revista cu același titlu. După 1990 s-a constituit Comunitatea românilor din Argentina. Alături de cei din Argentina se află originarii din România stabiliți în Brazilia. Se consideră că doar în principalul centru industrial al acestei țări, Sao Paolo, trăiesc cel puțin 30.000 de originari din spațiul carpato-danubian. De-a lungul timpurilor, în spațiul brazilian s-au ilustrat mai mulți români, precum soprana Florica Cristoforeanu sau inginerul Teodor Oniga, fost profesor universitar, dar și om politic
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Enescu. Emigranții din România stabiliți în lumea multiculturală latino-americană s-au integrat/se integrează în societățile noilor patrii în care s-au stabilit, pe de o parte, iar pe de altă parte își păstrează tradițiile, limba, obiceiurile și legăturile cu țara de origine. Românii au acolo ziare și ore de emisie la posturile de radio și televiziune, asociații de tot felul, inclusiv echipe sportive. Sunt oameni antrenați în activități din cele mai diverse, precum proprietari de firme, profesori universitari, liberi profesioniști
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
iluzii. „Soare, prieten oriental, tichie de aur a minții mele, mi-e drag să te port de-a lungul, de-a latul, dar, vai, nu mai pot!” oftează chiar el, Kazandzakis, în strania lui „Odissee”, năucitorul călător peste mări, peste țări, în preajma mormântului său din Creta zbâtându-se vechile duhuri, uimite citind epitaful: „Nimic nu visez, de nimic nu mi-e teamă, sunt un om liber”... Mai liber chiar decât fratele său în deziluzii, Panait Istrati, ofticosul prinț al ciulinilor de Bărăgan
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
nu visez, de nimic nu mi-e teamă, sunt un om liber”... Mai liber chiar decât fratele său în deziluzii, Panait Istrati, ofticosul prinț al ciulinilor de Bărăgan. „Ne face destinul această plăcere să ne lase-nsfârșit să murim la marginea țării părinților” se lăuda Kostas Karyotakis înainte de sinucidere. „Doar pentru că tu m-ai iubit m-am născut și mi-a fost dată întreaga viață”, îi răspundea peste moarte, prea tânără moartă și ea de ftizie Polydouri Maria, o Magda Isanos a
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Fără număr sunt cei ce-au călcat în acest spațiu-al istoriei pe care-l numim Elada în veacul acesta de fier” îi amintește orgolioasa lui soră Ioanna, ocrotitoarea orfanilor, când Grecia era călcată-n picioare, apoi prima doamnă a țării, protectoare a templelor și-a demnității elenilor, pe români îndrăgindu-i. „De m-aș plimba cu prietenele mele ucise mulțimile uimite ar observa că nicicând n-a trecut pe pământ o defilare atât de suavă”, s-aude-n suspin Rita Boumi-Papa, tălmăcitoare
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Dinu Pillat, Așteptînd ceasul de apoi, prefață de Gabriel Liiceanu, ediție îngrijită de Monica Pillat, Editura Humanitas, 2010, 310 p. o sensibilitate creștină căreia primii anii de după război trebuie să-i fi impregnat o tentă apocaliptică, de vreme ce abolirea monarhiei, ocuparea țării de armata sovietică și epurarea treptată a intelectualilor incomozi semăna tot mai mult cu un scenariu de lichidare națională. Retras la Miorcani în vara lui 1948, într-o claustrare care nu făcea decît să-i acutizeze fiorul religios, Dinu Pillat
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
climatul de deschidere internațională a României din anii de după 1965, pașii, deși timizi, însă reali, făcuți spre Vest, adică spre democrație și o anume transparență, critica tot mai înverșunată a alcătuirilor ce dominau și dirijau viața politică și socială în țările legate de Tratatul de la Varșovia. De fapt, dezghețul început în aprilie 1964 de Gheorghiu-Dej, care se distanțase de Moscova, a fost urmat de refuzul lui Ceaușescu ca armata română să participe la invadarea Cehoslovaciei, ceea ce a avut consecințe importante în
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
se va apleca tot mai decis în favoarea politicului, deoarece Goga se angrenează total în activitatea militantă. Primele două volume publicate, Poezii (1905) și Ne cheamă pămîntul (1909), cuprind esența moștenirii lui poetice. Volumele următoare, Din umbra zidurilor (1913), Cîntece fără țară (1916), ca și poeziile publicate după Primul Război, alternează între auto-pastișări și articole de ziar versificate. În schimb, omul politic se ridică pe trepte din ce în ce mai înalte: ministru de mai multe ori între 1919 și 1926, după Marea Unire, președinte al
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
și inexplicabil s-a petrecut în acea parte a lumii, pentru că locuitorii ei au în permanență un aer halucinat, somnambul, mișcînduse sub forma unui popor de umbre. Românii ardeleni ar fi o națiune luată în robie, exilată în propria ei țară care i-a fost răpită. În aceste condiții, rolul poetului rămîne cel de profet; figurile tipice ale discursului său se leagă strîns de oracular, de persuaziv și de oratoric. O statistică sumară a termenilorcheie din volumul Poezii arată că majoritatea
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]