475,786 matches
-
cîmpuri de mătasă” (La noi); „De ce m-ați dus de lîngă voi,/ De ce m-ați dus de-acasă?” (Bătrîni); „Stăpîne codru, crai bătrîn:/ Mai ții tu minte oare?” (Reîntors); „Am venit să-ți spun o vorbă/ Azi, cînd pleci în țări mai bune” (La groapa lui Laie); „Sus la crîșmă-n Dealu-Mare/ De trei zile țin soboru” (Cîntece); „Plînge-o mierlă-ntr-o răchită/ La răscruci în Dealu-Mare” (Pribeag); „Luna-și picură argintul,/ Tremurîndu-l pe fereastră” (Pace) etc. Tot atîția octosilabi iambici și
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
epic (Clăcașii, Frumoasa cea din urmă, Cîntece etc.), profetismul grandilocvent, absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate caracterizează un romantism de primă generație. La fel ca și poezia politică, pamfletele ideologice, care umplu volumele Din umbra zidurilor și Cîntece fără țară. În mod curios însă romanticului Goga nu-i reușește poezia de iubire. Începînd cu volumul Din umbra zidurilor, înregistrăm numeroase confesiuni făcute de un poet care se arătase mai degrabă reticent pînă atunci în abordarea domeniului. Totuși, Goga se aventurează
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
de la discipolii săi. Au fost cu toții apreciați de public, dând dovadă de talent și dragoste pentru ceea ce fac. Experiența și-a spus cuvântul. Andrei Racu este profesor la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” și având colaborări cu orchestrele din țară, iar Alexandru Ilie colaborează cu Opera din Craiova și are chiar propria orchestră de cameră. Ambii s-au detașat prin rigoare în abordarea partiturilor și control în colaborarea cu orchestra. Programul a conținut și piese „de acompaniament“ și soliștii au
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
vatorului. A fost promovat la o vârstă fragedă de Sile Dinicu în orchestra Radio- televiziunii, al cărei dirijor este în prezent. În fruntea formației sale, Ionel Tudor acompaniază vedetele și concurenții la cele mai importante festivaluri de muzică ușoară din țară, ”George Grigoriu” (renumitul compozitor a fost socrul său) de la Brăila și „Dan Spătaru” de la Medgidia. În cea de-a doua imagine o descoperim, așa cum era atunci, în 1996, ca elevă a unui liceu din Baia-Mare, pe Paula Seling. O pasionată
După 20 de ani... by Tania PELMUȘ () [Corola-website/Journalistic/83473_a_84798]
-
ori cumpărarea celei de-a doua soții, Ecaterina, din rândul frumoaselor din Caucaz, la fel ca sultanul și marii dregători turci. Și întocmai ca aceștia și-a încropit și propriul său „harem”, format din rândurile fiicelor boierilor neîngăduit de legea țării, dar pretins de poziția și aspirațiile sale. Ca orice abuz de facto, el trebuia justificat de jure și pentru aceasta, se pare, că Domnul a cerut și a impus ca, în Pravila sa din 1646 („Cartea românească de învățătură de la
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
vel vornic, pârcălab și hatman își cumpără domnia de la turci, instalându-se, ca stâpănitor local, la Iași, la 27 aprilie/7mai 1634. Va fi o domnie bogată în evenimente, în concurență deschisă cu cea a lui Matei Basarab (1580-1654) din Țara Românească, marcată de legături contradictorii cu Ardealul, Polonia, tătarii și chiar Poarta Otomană. Avea să sfârșească răpus de boală în exil la Istambul, în căutarea unei noi domnii, în aprilie 1661, trupul fiind adus și îngropat spre odihna de veci
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
beiul de aur”, iar fostul patriarh Atanasie Patelarie îl califică în chip hiperbolic, considerându-l drept „unic apărător și unică glorie, bucurie a neamului grecesc”, iar „mila lui se revarsă din belșug peste toți săracii, precum râul Nil adapă toată țara Egiptului”. Doamnele lui Vasile Lupu și copii lor Domnitorul iubitor de femei s-a căsătorit de două ori și a avut în total 6 copii, 4 băieți și 2 fete. Mai întâi, pe când nu era încă Domn, s-a căsătorit
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
și nemulțumirile proferate de boieri la adresa lui Vasile Lupu s-au aflat și moravurile libere ale domnitorului și nepoților săi, care merseseră până la a atinge cinstea a multor case boierești. Iar desfrânarea este explicată de cronicar prin bogăția vremurilor „Și care țări se suie pre la mari belșuguri, sburdează hirea omeanească, și sburdărniciunea naște păcatul, și pre păcat îl urmează mânia lui Dumnezeu”. Și cum și țara Moldovei „era la mare sburdănicie”, continuă același Miron Costin, „Și însuși Domnul Vasile Voievod, cu
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
a multor case boierești. Iar desfrânarea este explicată de cronicar prin bogăția vremurilor „Și care țări se suie pre la mari belșuguri, sburdează hirea omeanească, și sburdărniciunea naște păcatul, și pre păcat îl urmează mânia lui Dumnezeu”. Și cum și țara Moldovei „era la mare sburdănicie”, continuă același Miron Costin, „Și însuși Domnul Vasile Voievod, cu sila a câteva case de boieri lându-le fetele, peste voia părinților, la țiitorie, iară oamenii de casa lui, nepoții lui Vasilie Vodă mai mare silă
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
un interviu spunea: “După ce mi s-a transmis, prin «Europa Liberă», să mă duc la München, am rămas pe drumuri prin ’73. Am fost șomer, apoi m-am salvat cu filmul, la Buftea”. Așa că ani de zile a bătut drumurile țării, organizând cadrul filmărilor, dar în 1990 a revenit la prima dragoste - Radioul public, apoi la TVR unde a inițiat emisiuni cu reportaje de pescuit sportiv și vânătoare. Să nu uităm că fusese campion național la proba de pistol viteză. După
Despărțiri. GEO LIMBĂȘANU by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83478_a_84803]
-
este la fel de profesionistă ca și pe scenă; Mihaela Stanciu, folosită aici în calitate de sopran II, o artistă cu o voce cristalină, catifelată, sensibilă și, din păcate, nu suficient folosită în prezent; mezzosoprana Antoanela Bârnat, o subtilitate; basul Ion Dimieru, revenit în țară din Germania, care a dovedit că stăpânește cu măiestrie vocea sa, într-o partitură atât de complicată și dificilă. Programarea repertorială a Missei în si minor de Bach în apropierea sărbătorilor pascale reprezintă, într-adevăr, un frumos cadou făcut de
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
Primul nostru “Cerb de aur” (VI) - Octavian URSULESCU Victoria Luminiței Dobrescu, în 1969, a produs, așa cum scriam, o mare bucurie în țară, fiind prima într-o competiție care polariza atenția tuturor. Dar anii au trecut și, după 1990, tot felul de oameni care nici nu se născuseră pe vremea aceea sau care nu au legătură cu fenomenul muzicii ușoare au început să
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
simțit o presiune politică, dovadă că au participat zeci de vedete uriașe de pe toate continentele, până și din Japonia, sute de concurenți, că juriile au fost mereu internaționale și că, de pildă, n-a triumfat niciodată un reprezentant al unei țări socialiste, deși unii chiar ar fi meritat. Lui Ceaușescu îi plăcea muzica populară, cu siguranță se uita și la “Cerbul de aur”; de aici însă până la a ștampila un festival minunat, care ne-a înseninat acele zile, categorisindu-l
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
pare din Brașov (numele nu ne este cunoscut, ceea ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi avut tangențe cu fenomenul muzical), Camelia Onciu, este categorică în a plasa “Cerbul de aur” în “context politic”. Culmea este că în alte țări din Est aveau loc în acei ani mari festivaluri similare (la Sopot în Polonia, la Nisipurile de aur - “Orfeul de aur”, în Bulgaria, la Bratislava în Cehoslovacia), dar nimeni nu le-a acuzat de politizare. Într-o corespondență cu Luminița
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
și noi nu știm! Dacă era într-adevăr așa (oricum, între “a dori”, ca orice român, și a “interveni direct” e cale tare lungă), de ce n-a făcut-o pentru marile vedete, floarea muzicii noastre ușoare, care au reprezentat țara noastră în competiție și au evoluat remarcabil: Margareta Pâslaru, Dan Spătaru, Anca Agemolu, Anda Călugăreanu, Angela Similea, Corina Chiriac, Dorin Anastasiu, Mihaela Mihai? Culmea este că martori oculari, cum ar fi regretații George Grigoriu, Valeriu Lazarov, Alexandru Stark, Temistocle Popa
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
Cristian Sandu, sub a cărui baghetă instrumentiștii au format o orchestră închegată, care a urmărit atent parcursul soliștilor, făcând față și la decalaje (atent manageriate de dirijor). Distribuția rolurilor a fost aproape în întregime formată din artiști invitați - atât din țară cât și din străinătate, și s-a bucurat de două distribuții. În ultima din cele patru seri în care s-a desfășurat spectacolul, în rolul lui Rigoletto s-a aflat clujeanul Martin Fülöp. Deși a avut unele momente ezitante din
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA () [Corola-website/Journalistic/83476_a_84801]
-
spus răspicat cuvântul în depistarea “secretelor” vocale ale Iolandei, fapt esențial în “greutatea” finală a monografiei. În încheiere, aș dori să fac o mărturisire emoționantă. Pentru mine, cronicarul care i-am urmărit cariera interpretei de la debut, până la plecarea definitivă din țară, apoi lexicograful care i-am cercetat întreaga activitate artistică și pedagogică în vederea așezării în panteonul artei lirice universale, Iolanda Mărculescu nu a murit! Moștenirea ei artistică, întreprinsă admirabil în paginile cărții Ileanei Ursu, reprezintă “pașaportul” de rezistență peste timp a
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
Rigoletto a însemnat - după preliminariile concepției regizorale - perioada de casting internațional și orchestrarea unei campanii de promovare a ideii noului spectacol, care nu știm cum, dar au întors parțial fața de la compromisul “de criză” care umbrește viața culturală a întregii țări. Lista de invitați, respectiv scenografia: Yannis Thavoris, lighting design: Warren Letton și coregrafia: Victoria Newlyn au completat alături de dirijorul Cristian Sandu și de maestrul de cor Stelian Olaru echipa de realizatori a unui spectacol care constituie - fără nici o îndoială - un
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
România, în primul rând datorită lui Fuego și Silviei Chifiriuc, Yan Raiburg este invitat anul acesta să susțină un recital extraordinar pe scena Festivalului internațional de muzică ușoară “George Grigoriu” de la Brăila, cea mai importantă manifestare a genului din țara noastră.
Vedete la Chișinău by Andreea POPOV () [Corola-website/Journalistic/83792_a_85117]
-
Primăvară clasică europeană- Octavian URSULESCU Când priveam filmările cu André Rieu și orchestră să, mărturisesc că pe de o parte sperăm să-l văd pe muzician și în țara noastră (la Budapesta, de pildă, este invitat adesea), iar pe de altă îmi doream să avem și noi concerte de o asemenea factura. Ei bine, visul mi s-a împlinit la Târgoviște, unde Primăria municipiului (tânărul primar Gabriel Boriga a
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
fi reluate zilnic, de luni până vineri, de la ora 17.00. Iar mai jos iată și ultima serie de portrete realizată și difuzată deja de TVR Internațional. Leonard Constant (Ottawa). Fiul celebrului actor și cântăreț Sergiu Cioiu, Leo a părăsit țara în 1981, împreună cu familia, exact după cei șapte ani de-acasă. Pe care nu i-a uitat niciodată, după stabilirea în Canada, via Paris. Dovada - cele câteva luni petrecute în 2006 în România, atunci când a câștigat festivalurile de folk la
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
o româncă și - ani de zile - a cântat alături de mari muzicieni români. Din 1974 s-a întors în Italia continuând o carieră fabuloasă căreia îi stau martore peste 90 de discuri vândute în toată lumea. A revenit în câteva rânduri în țara adoptivă și ar mai cânta, dar cine să-l invite? Evandro Rossetti (Roma). Cu origini românești de gradul I (după mamă), studentul la Stomatologie a făcut parte din generația de aur a folkului românesc (anii ’70), apoi s-a întors
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
Olaru), Modern Grup (cu Florin Dumitru), Mondial (cu Radu Stoica) și Romanticii (cu Marcel Năvală). Mariana Ritz și Alexandru Horvath (Göteborg). Plecați definitiv la jumătatea anilor ‘80 din România, după ce avuseseră ocazia să cânte în Emiratele Arabe și în țările scandinave, cei doi soți soliști-instrumentiști sunt stabiliți în Suedia. Au cântat 16 ani pe vase de croazieră, apoi s-au regăsit în profesii mai tihnite, care nu exclud muzica. Natalie, fiica lor, este la fel de talentată, dar urmează o facultate cu
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
de 15 ani, care a două numere solistice, am putut savura colecționat deja o sumă importantă de celebrul Intermezzo din opera Cavaleria premii și a concertat cu un număr de rusticana de P. Mascagni, care a produs orchestre simfonice din țară, se prezintă clipe da vrajă prin intonarea de către ca un artist format, cu experiență și ansamblu cu pasiune a uneia dintre autoritate scenică. Interpretarea sa a cele mai frumoase melodii care au fost încântat prin frumusețea sunetului și compuse vreodată
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
Sâmbătă, 8 iunie, a avut loc la Paris, la Espace „59 Rivoli”, în cadrul celei de a 36 ediții a Festivalului franco- englez de poezie, un concert cameral cu lucrări în primă audiție inspirate din poemele unor poeți contemporani din diferite țări ale lumii. Genericul ediției din acest an a festivalului a fost: „poèmes que nous sommes / our selves aș poems”. Invitată de onoare a fost România! De altfel, afișul acestui eveniment cutural de tradiție din capitală Franței a fost realizat de
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]