475,786 matches
-
venit Păgânii în țara mea, Tu să strigi cât îi putea: - Săi Ștefane la hotare, C-o intrat sabia în țară, Căci, eu când oi auzi Ca un zmeu m-oi repezi Și unu n-a rămânea Din păgâni în țara mea.
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
strigă Ștefan voinicilor săi. Și iute și neastâmpărat cum era, sări cel dintâi în mijlocul turcilor. Și-atunci, minune! S-au clătinat ienicerii nebiruiți, s-au înfricoșat călăreții oțeliți și au amuțit tunurile; iar Sultanul a luat-o la fugă în josul țării către Dunărea bătrână pe unde venise. Iar Ștefan s-a întors fără mândrie în târgul Vasluiului, tot așa cum pornise, și a înge- nunchiat înaintea altarului, aducând lui Dumnezeu laudă pentru acea biruință. A chemat în jurul său pe toți vitejii de la
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
Podul Înalt, le-a dat ranguri mari în oștire, făcând boieri pe plugarii săi. Le-a poruncit să postească toți, cum va face și el timp de patru zile, numai cu pâine și cu apă. A dat veste în toată țara, ca nimeni să nu-i dea la biruința aceea, ci numai lui Dumnezeu, că el - Ștefan - nu poate să se mândrească cu așa minune. A postit Moldova toată după porunca lui Ștefan-Vodă și l-a numit poporul său drept credincios
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
rămas în gând locurile acelea. După asta Huiban s-a bătut amarnic cu turcii, la Rahova, încât purtarea lui vitejească i-a plăcut lui Ștefan-Vodă, așa că, după ce-a alungat pe turci către Bârlad de i-a scos afară din țară, Vodă l-a răsplătit pe Huiban, dându-i în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii Mărului, drept locul acela care i-a plăcut lui Huiban când a fost la nuiele de corn. Și ca cinste mai
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
care i-a plăcut lui Huiban când a fost la nuiele de corn. Și ca cinste mai mare, Ștefan a hotărât ca să nu mai fie ostaș din oastea care umblă pe jos, ci să fie în oastea călărașilor alături de boierii țării. Hotărnicia s-a făcut în primăvară de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat o icoană într-un stejar bătrân. Urmele stejarului tot se mai cunosc și astăzi, în hotarul pădurii
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
-ți un plug cu șase boi Și mergi bogat de la noi. Ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i să te așezi Ca străjer să priveghezi, Și tătarii de-i vedea C-au intrat în țara mea, Tu să strigi cât ce-i putea: - Sai Ștefane, la hotare C-a intrat sabia-n țară! Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi repezi Și nici urmă-a rămânea De tătari în țara mea!
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
ai de plugărie, Dar în vârfu-i să te așezi Ca străjer să priveghezi, Și tătarii de-i vedea C-au intrat în țara mea, Tu să strigi cât ce-i putea: - Sai Ștefane, la hotare C-a intrat sabia-n țară! Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi repezi Și nici urmă-a rămânea De tătari în țara mea!
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
intrat în țara mea, Tu să strigi cât ce-i putea: - Sai Ștefane, la hotare C-a intrat sabia-n țară! Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi repezi Și nici urmă-a rămânea De tătari în țara mea!
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
RĂZBOIUL DE LA PODUL ÎNALT de S.T.Kirileanu <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 75-78. footnote> Își puseseră în gând, turcii, ca să răpuie pe Ștefan cel Mare și pe urmă să robească și țara Moldovei. S-au înarmat turcii, și-au pornit la război cu oaste câtă frunză și iarbă, că doară- doară l-a birui pe Ștefan, că altfel îi cam duceau frica. Ștefan-Vodă și-a ridicat și el oaste, și le-a
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
larg, îndată a cotigit-o Ștefan cu oastea îndărăt, pe ici, pe colea. Și tot i-a tras pe turci încet, încet, drept pe unde știa năzdrăvanul Moldovei că i-a face chisăliță pe dușmani, care voiau să-i închinăm țara cu voie, ori fără voie. Cu șiretlic i-a băgat pe turci într-o vale, înconjurată numai de codri mari și locuri fioroase, așa că te uitai numai în cer și-n pământ, încolo nu vedeai decât codru sălbatic, văi mocirloase
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe turci, la un vad care de-atunci i-a rămas numele: Vadul-Turcilor. Și așa a scăpat țara de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie. Cum a sfârșit războiul, Ștefan a poruncit să facă în Scânteia o biserică cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai făcut și un pod de piatră peste
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
Ciofeni, Gârceni, Mircești, Telejna de Sus și Tătătăni, toți sunt împământeniți din vremea războiului de la Racova, pentru că au știut să-și apere: Crucea, Vodă și Moșia. Și așa, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu bărbăția ostașilor moldoveni, a scăpat Ștefan- Vodă, țara de necaz și de închinare înaintea păgânului.
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori ai lui și cu toți oamenii din sat, au fost trimiși în gloată la Dunăre, lângă Brăila, ca să nu lase pe turci să intre în țară. Mihu, mezinul din glotașii lui Frâncu, era îndrăgostit de o fată, tot în Hârtop, pe care o chema Ruxanda. El lasă pe tatăl său și pe frați de strajă la Dunăre și porni într-o noapte călare către sat. Cu
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
CEL MARE ȘI HATMANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 184. footnote> (După Neculai Trofin, care a auzit-o de la Vasile Morariu din satul Glodeni, com. Parpanița, ținutul Vasluiului) Se zvonise în țară că vin ungurii, să ne prade și să jecmănească biata țară. Și vorba ceea: „vorba rea merge ca plumbul” așa că a ajuns, în pripă, până la urechea lui Ștefan. Când a auzit el de una ca asta, nu s-a-ncrâncenat deloc, ci
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 184. footnote> (După Neculai Trofin, care a auzit-o de la Vasile Morariu din satul Glodeni, com. Parpanița, ținutul Vasluiului) Se zvonise în țară că vin ungurii, să ne prade și să jecmănească biata țară. Și vorba ceea: „vorba rea merge ca plumbul” așa că a ajuns, în pripă, până la urechea lui Ștefan. Când a auzit el de una ca asta, nu s-a-ncrâncenat deloc, ci îndată a trimis pe hatmanul lui, Peștiovici, om credincios și cu
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la un boier mare, bogat și înțelept, căruia îi dăduse Ștefan multe moșii, pentru slujbele ce făcuse țării și lui Vodă. Dar boierul acesta, de o bucată de vreme, nu se prea înțelegea cu Vodă, ci mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici, a poposit cu oastea și hatmanul a tras
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bătut pe unguri, de numai hoituri de-ale lor erau pe unde secerase oastea noastră, și câți au mai rămas teferi n-au știut pe unde au trecut munții în țara lor. Oblicind Ștefan, că Peștiovici a fost nechibzuit și lacom de aur, a poruncit, ca în fața lui, să-i toarne aur topit pe gât ca să se sature în veci și pururi de aur, dacă n-a vrut să se sature
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
Împărțită frățsește „Actualitatea Muzicală” colorată și strălucitoare este... centenară! O revistă necesară în oglindirea peisajului muzical din țara noastră... Cuprinde în fiecare număr un editorial laborios și amplu, cronici ale manifestărilor muzicale din Capitală, dar mai puțin din țară și aproape deloc din străinătatea apropiată și depărtată. Este împărțită frățește între muzica cultă și cea ușoară românească, cu
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
Împărțită frățsește „Actualitatea Muzicală” colorată și strălucitoare este... centenară! O revistă necesară în oglindirea peisajului muzical din țara noastră... Cuprinde în fiecare număr un editorial laborios și amplu, cronici ale manifestărilor muzicale din Capitală, dar mai puțin din țară și aproape deloc din străinătatea apropiată și depărtată. Este împărțită frățește între muzica cultă și cea ușoară românească, cu mari diferențe de concepție și de stil. Așteptăm în continuare numere interesante ale „Actualității Muzicale”, până la anul... 100 cel puțin, cu
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
cea ușoară românească, cu mari diferențe de concepție și de stil. Așteptăm în continuare numere interesante ale „Actualității Muzicale”, până la anul... 100 cel puțin, cu editoriale preocupate în special de soarta muzicii contemporane românești în concertele și recitalurile din toată țara, cât și cu o concepție mai unitară și îmbunătățită a celor două părți distincte ale revistei actualității muzicii românești, dar și internaționale. Eugen TODEA
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
trei, dintre lucrările dirijate în Festival. În sfârșit - dar nu în cele din urmă - un omagiu orchestrei în totalitate și tuturor componenților cu replici solistice: s-a dovedit - acum și aici - colectivul pe care îl știm în plutonul fruntaș al țării, muncind eroic (Clujul, citadelă culturală de prim ordin a țării, nu are o sală de concert pe măsura meritelor Filarmonicii și a necesității publicului său). Concertul a fost primit de o sală aproape plină care și-a manifestat entuziasmul față de
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
în cele din urmă - un omagiu orchestrei în totalitate și tuturor componenților cu replici solistice: s-a dovedit - acum și aici - colectivul pe care îl știm în plutonul fruntaș al țării, muncind eroic (Clujul, citadelă culturală de prim ordin a țării, nu are o sală de concert pe măsura meritelor Filarmonicii și a necesității publicului său). Concertul a fost primit de o sală aproape plină care și-a manifestat entuziasmul față de lucrări și de tălmăcitorii lor. Un sincer BRAVI clujenilor.
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
calitativ. Au evoluat 51 de concurenți din cei 67 înscriși, cu mențiunea că unii dintre ei și-au declarat o dublă apartenență: nativă și de rezidență, ceea ce infirmă parțial înțelesul dictonului latin ubi bene, ibi patria. Predominanți au fost reprezentanții țărilor din Extremul Orient: Coreea, Japonia și China (19) precum și cei din spațiu ex-sovietic (12) indiferent că au rezidența acolo sau în altă parte (așa cum au fost și cei trei profesori străini, membri ai juriului: S Kravchenko/ Rusia, P. Berman/ Italia
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
pentru că doar astfel „Actualitatea Muzicală” se reliefează prioritar printre publicațiile de același gen, și așa puține la număr. Un alt element de valoare al ei ar fi acela că fixează informația culturală la zi atât din București, cât și din țară, ceea ce-i conferă poziția de autentică cronică a evenimentelor de spectacol și concert, în această fibră sonoră și imaginativă pentru artele prin care românii sunt recunoscuți. Calitatea acestei publicații impune, în opinia mea o extindere a difuzării în țară cât
O aniversare salutar? by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83612_a_84937]
-
din țară, ceea ce-i conferă poziția de autentică cronică a evenimentelor de spectacol și concert, în această fibră sonoră și imaginativă pentru artele prin care românii sunt recunoscuți. Calitatea acestei publicații impune, în opinia mea o extindere a difuzării în țară cât și în spațiul european, de unde mi s-au cerut în repetate rânduri mai multe exemplare. Pentru că sunt mulți melomani și baletomani interesați de ea, și apoi cum bine știm, fiecare semnătură își are proprii cititori care așteaptă nerăbdători de la
O aniversare salutar? by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83612_a_84937]