475,786 matches
-
interesante - prin evenimentele/ ideile pe care le anunțau/ expuneau/ comentau, precum și prin stilul bine personalizat al unor condeie... Selectez două aspecte pozitive : 1) din A.M. am putut afla despre ce s-a mai întâmplat în alte centre muzicale/universitare din țară, precum și despre existența și succesele unor confrați din scenele paralele, cum ar fi compozitorii de muzică ușoară - care (=mai puțin pozitiv !) au fost întotdeauna mai bine portretizați decât noi, îndelung- șlefuitorii întru compoziția academică. 2) Informând (și comentând) despre concerte
Actualitatea Muzicală - 100 de numere în forma nouă by Carmen Cârneci () [Corola-other/Journalistic/83610_a_84935]
-
rezervat evenimentelor pop-rock sau de jazz. Și totuși, mulți cititori - cărora mă alătur - au nostalgia numerelor din anii ’90, în care, deși într-o prezentare mai modestă, se regăseau mai multe manifestări din viața noastră muzicală, din București și din țară, alături de cele din străinătate, astfel încât asigura, cu adevărat, o reflectare a activităților din stagiune, precum și a unor festivaluri de tradiție din centrele culturale importante, oaspeți din străinătate etc. Peste ani, un cercetător va avea în acest fel posibilitatea să recompună
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
mănăstire. Și avea pricină Domnul Ștefan să fie voios și să caute loc pentru locaș dumnezeiesc, că tocmai îl ajutase Dumnezeu de se întoarse biruitor dintr-o goană a căpcăunilor de tătari care năvăliseră ni-tam ni-sam în biata țară a Moldovei. D-apoi că ce au căutat au și găsit ei. Domnul Ștefan gata de luptă în toată clipeala, le-a dat o întâmpinare și o bună dimineață și o noapte bună, că era noaptea când i-a căsăpit
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
de bine vine și de la faptul că regăsesc rubrici precum: Panoramic, Muzică românească, Universitaria, Simfonicele, Spectacole, Concerte sub lupă, Camerale, Academica, Pagina Corală, Repere, Punctul pe j...azz, Eveniment, Muzica de film, Dans, Excelență, Despărțiri, Portret componistic, CD-uri, În țară, România în lume, Lansări etc. Copertele atrăgătoare ilustrând mari personalități ale muzicii de pretutindeni, redactarea foarte îngrijită, multitudinea fotografiilor, diversitatea în alegerea subiectelor conferă o calitate excelentă publicației. La aniversarea a o sută de numere color, în format A 4
Terahertzii actualit??ii muzicale by Marcel Frande? () [Corola-other/Journalistic/83622_a_84947]
-
sau ”Cindrelul - Junii Sibiului”. Succesul imens al acestei Caravane și al artiștilor globe-trotteri, dublat și de audiența reportajelor realizate de echipa SENSOTV.RO, este incontestabil și a generat proiectul unui nou itinerar ce va cuprinde alte zeci de orașe ale țării.
Maratonul muzicii ?i al dansului by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83693_a_85018]
-
departe, din “Marele Dincolo”. Revin, năpădesc amintirile, fie Vânzătorul de păsări, Lăsați-mă să cânt, Voievodul țiganilor, Frumoasa Elena, O noapte la Veneția, Lysistrata, Rose Marie, Se mărită fetele, Contesa Maritza, Văduva veselă, Liliacul, Prințesa circului, Secretul lui Marco Polo, Țara surâsului, Victoria și-al ei husar, Mătușa mea Faustina, Plutașul de pe Bistrița. Melodiile se schimbă, înfățișările eroilor întruchipați de Dorin la fel. Dar, după spectacol, ieșea din teatru purtând încă pe chip clipa abia trecută, revedeai întotdeauna aceiași figură senină
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
că dancehall-ul poate avea o multitudine de influențe și note distincte” a spus Sean Paul. Cel mai recent album Sean Paul, “Tomahawk Technique”, lansat la începutul lui 2012, a făcut senzație în topurile muzicale, debutând pe prima poziție în șapte țări și s-a bucurat de o nominalizare la premiile Grammy. În plus, single-urile de pe album au primit Discul de Aur la scurt timp de la lansare, având vânzări de peste 5 milioane de copii. THE MÂN au lansat un nou disc
Mondo pop by Mihai ANTON () [Corola-other/Journalistic/83701_a_85026]
-
Mulți dintre compozitori conduc grupuri instrumentale camerale - cum se spune astăzi- „de geometrie variabilă”, formații instrumentale în programele cărora, alături de lucrările colegilor, sunt promovate propriile creații. Căci în programele marilor colective simfonice bucureștene, ale celor din diferitele centre culturale ale țării, cu greu se poate pătrunde. Chiar și atunci, selecțiile sunt aleatoare. Rareori țin cont de argumentele calității, ale originalității, ale calității mesajului. Creatori ai trecutului nu prea îndepărtat sunt uitați sau beneficiază de o prezență formală în programele stagiunilor de
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
din peisajul muzical din România, în vârstă de doar 14 ani, a semnat cu MediaPro Music. “Cireșica”, așa cum este alintată de toți cei din jur, a început să cânte de la zece ani. pe scenele festivalurilor de muzică pentru copii din țară, Mamaia Copiilor fiind prima competiție la care a participat. Single-ul ei de debut, “Memories“, o piesă reggae, exotică, beneficiază și de un videoclip, filmat de Alex Ceaușu. Pe lângă activitatea muzicală, Nicole nu neglijează deloc școala - învață la Colegiul
La zi by Gabi MATEI () [Corola-other/Journalistic/83700_a_85025]
-
S. Fl. Marian, Tradiții populare românești din Bucovina, f.138) Se zice că în vremea lui Ștefan-Vodă era, pe lângă curtea domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce vreți voi, oameni buni? - întrebă țiganul. - Avem să vorbim oare-ce cu Măria Sa Vodă. Acasă-i? răspunseră românii
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
și scrise: fie în voia ta, apoi se iscăli mai dedesubt Ștefan- Vodă, și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa - bucuria lui..., ia hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc, îndată a și pornit la țară, anume către satul acela, de unde erau românii ce au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă toți sătenii la un loc, dimpreună
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
tot mai interesat de această cultură. Mircea Kiraly: A existat o mișcare spre Europa.... K. H.: Japonia își ținuse porțile închise timp de 300 de ani, refuzând contactul cu orice altă cultură. Odată cu deschiderea din epoca Meiji, a început modernizarea țării prin importul de valori culturale, sociale și politice din Europa. M. K.: Fenomen care s-a întâmplat și la români, pe la jumătatea secolului XIX. K. H.: După deschiderea culturală, japonezii au început să aprecieze teatrul și opera din Europa. Limba
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
german fondat în 1996 cuprinzând adolescenți și tineri muzicieni formați la Liceul de Muzică din orașul german Tuttlingen, orchestră întemeiată, dirijată și condusă spre culmile succesului de Poldi (Leopold) Robert Reisenauer, compatriot al nostru până în 1986 când a emigrat în țara lui Bach și a lui Mozart. Venit pe lume la 18 decembrie 1958 la Sibiu, absolventul Liceului de Muzică „George Enescu” din Capitală și al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” la Secția trompetă (Clasa profesorului Iancu Văduva), s-a afirmat ca instrumentist
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
la Secția trompetă (Clasa profesorului Iancu Văduva), s-a afirmat ca instrumentist improvizator de jazz mai întâi în ansamblul dirijorului Bițu Mărgărint, apoi în colaborări cu Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, cu „Basorelief” și grupurile „Omicron”. După stabilirea sa în noua țară de reședință, Poldi Reisenauer a activat ca profesor, instrumentist de combo dar mai ales ca dirijor în orașul Tuttlingen al orchestrei de jazz înființată de el la Liceul de Muzică, cu care a și întreprins două turnee pe meleagurile noastre
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
în orașul Tuttlingen al orchestrei de jazz înființată de el la Liceul de Muzică, cu care a și întreprins două turnee pe meleagurile noastre, în 2003 și 2007. Big band-ul a susținut între timp numeroase concerte în mai multe țări, a apărut pe micul ecran, a înregistrat discuri și a dobândit onorante premii („International Jazzma” - 2004, „Jupiter Wind Cup” - 2005, „Jugend Jazzt” - 2005, „Skoda Jazz Award” - 2005, „Soloists Award Of The German Jazz Federation” - 2005 etc.), P.O.L.D.I. BIG
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
Compozitorii noștri Jolt Kerestely Compozitorul este un obișnuit al manifestărilor internaționale. În orașul Sandanski din Bulgaria s-a desfășurat un festival tradițional la care au luat parte 5 țări. Jolt Kerestely a fost invitatul special, sărbătorit într- un cadru festiv, cu un film de 25 de minute despre activitatea sa componistică. În concurs, solista Adelina Neacșu Crețu din Ploiești s-a clasat pe locul 3 cu binecunoscuta melodie a
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
muzicilor militare de la Brăila. Festivalul a fost deschis de orchestrele reunite din România, Republica Moldova și Turcia, care au interpretat absolut emoționant celebra melodie “Copacul”, pe versuri de Ovidiu Dumitru. Au fost nu mai puțin de 160 de instrumentiști (din țara noastră au evoluat fanfarele din București, Brașov, Iași, Brăila și Constanța), orchestrațiile fiind trimise din timp tuturor. În sfârșit, în ultimele zile ale lunii iunie compozitorul a luat parte la o preselecție pentru Festivalul tinereții de la Jupiter (care sperăm să
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
și-a dorit versuri calde, poetice, la piesa titulară acestea aparținîndu-i lui Grigore Vieru; celelalte sunt semnate de Daniela Crăsnaru, Roxana Popescu, Zoia Alecu, Xenia Suruceanu, artista emerită Olga Ciolacu sau Raiburg însuși. Semnalele date de concertele de promovare din țară, cu mare succes de casă, fiind absolut pozitive; Silvia Chifiriuc va ajunge în această vară și Ami acolo unde este o parte din sufletul ei, pe litoral. (Ada CONCIUC) CORINA 8847 Bud susține campania de conștientizare și strângere de fonduri
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
se întoarce” este un produs Roton și HahahaProduction. Cunoscută pentru schimbările curajoase de stil și calitatea de trendsetter, Corina prezintă o nouă abordare odată cu videoclipul piesei și se pregătește de lansarea unui nou album, pe care îl va cânta întregii țări într-un turneu ce va cuprinde numeroase orașe. ALEXANDRA STAN a cântat în mai multe orașe din Statele Unite ale Americii - Miami, Las Vegas, San Francisco, Tampa, Chicago, San Diego, Los Angeles - în cadrul unui turneu de promovare prin cluburi. A interpretat
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
de promovare prin cluburi. A interpretat atât hituri care au consacrat-o, precum “Mr. Saxobeat” sau “Lemonade”, cât și piese de pe următorul album, care va fi lansat la vară. Artista a promovat în S.U.A. albumul “Saxobeats”, iar la întoarcerea în țară cântăreața întenționa să lanseze un nou videoclip. “Cluburile în care am cântat au fost arhipline, și, spre surprinderea mea, foarte mulți dintre cei prezenți știau versurile pieselor mele”, a spus Alexandra. Cel mai recent single Alexandra Stan - Cliche (Hush Hush
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
Conservatorul de muzică “Ciprian Porumbescu”, unde eram și studentă, el - la Sala Palatului, unde stă și azi. Ne-am “descoperit” destul de târziu, iar pentru colaborări sau înregistrări nu mai rămăsese foarte multă vreme, eu fiind mai tot timpul plecată din țară. Abia după 1968, după plecarea Pompiliei Stoian în Germania, Paul Urmuzescu mi-a încredințat melodia “La anii mei”, înregistrată inițial de colega mea, piesă care se impusese în scurtă vreme și cucerise inimile publicului ascultător. Varianta înregistrată de mine cu
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
Lavinia COMAN La cea de-a zecea ediție consemnăm participarea a 46 de candidați din 19 țări: Italia, Polonia, Coreea de Sud, Belarus, Japonia, România, Cehia, Rusia, China, Germania, Kazahstan, Chile, Iran, Franța, Finlanda, Grecia, Ucraina, Canada, SUA. Delegația cea mai numeroasă provine din Coreea de Sud și cuprinde unsprezece concurenți. Juriul competiției este format din Rolf Dieter Arens și Wolfgang
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
Ștefan cel Mare Ștefan cel Mare a domnit aproape o jumătate de secol în Moldova, timp în care țara a cunoscut o înflorire fără precedent și s-a făcut respectată de toate marile puteri din jur: Ungaria, Polonia și Imperiul otoman. Voievodul - pe care cronicarii îl descriu ca pe un bărbat nu prea înalt, blond, cu o privire pătrunzătoare
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
ziduri puternice din piatră, pentru a rezista oricărui atac. Ștefan a fost proclamat domn în 1457, pe câmpia “Direptății” de lângă cetatea de scaun, de către o mare adunare de boieri, târgoveți (locuitori ai orașului) și chiar țărani, în frunte cu mitropolitul țării. Primele lupte le-a purtat cu fostul domn, Petru Aron - care era chiar unchiul lui - pe care l-a învins și l-a alungat. Acesta s-a refugiat în Transilvania, aflată sub stăpânirea regelui Ungariei, Matei Corvin. Ștefan a intrat
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
ani de pace, turcii l-au atacat din nou pe Ștefan, cucerind doua cetăți-cheie ale Moldovei: Chilia și Cetatea Albă. Putem spune că de acum înainte, oricâte încercări vitejești a făcut domnitorul, turcii nu au mai putut fi scoși din țară, ei rămânând stăpâni pe aceste doua cetăți. Multă vreme, Ștefan a mai sperat la un ajutor din partea regelui Poloniei, promis de acesta în schimbul acceptării protecției poloneze asupra Moldovei. Ca să consfințească această înțelegere, Ștefan a mers personal la Colomeea, unde a
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]