48,004 matches
-
Brânza este un produs lactat obținut prin coagularea laptelui anumitor animale, mai des vaci, dar și capre, iac, oi și bivoli. Pentru a se obține închegarea laptelui, este folosit cheagul, dar unele tipuri de brânză sunt închegate cu acizi precum oțet sau suc de lămâie, fie cu anumite specii
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
Brânza este un produs lactat obținut prin coagularea laptelui anumitor animale, mai des vaci, dar și capre, iac, oi și bivoli. Pentru a se obține închegarea laptelui, este folosit cheagul, dar unele tipuri de brânză sunt închegate cu acizi precum oțet sau suc de lămâie, fie cu anumite specii de "cynara". Cheagul este o enzimă, obținută în mod tradițional din stomacul vițeilor, dar, mai frecvent, în prezent
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
sau în interior. Culoarea naturală variază de la alb la galben. La anumite tipuri de brânză se adaugă plante și mirodenii. Diferitele tipuri și variante de brânză sunt rezultatul unor tipuri diferite de bacterii și mucegaiuri, niveluri diferite de grăsime a laptelui, cât și diferențe în procesare. Cuvântul "brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză", acea parte a stomacului numită și "burduf" care conține "cheagul", care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf” (brânză de burduf). Literar
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
aceasta a fost preluată de Pedersen [în Lingua Posnaniensis, I (1949), pg. 1-2]. Ambele afirmații sunt valide pentru că crescătorii de oi care au păstrat tradiția transhumanței în sudul și nordul Dunării încă folosesc rânză (stomac triturator) pentru a porni acrirea laptelui de oaie, nu doar pentru brânza de burduf ci și pentru cașul semiprelucrat care este fermentat în ciubăr din lemn. În funcție de natura laptelui folosit ca materie primă și de tehnologia aplicată se pot obține numeroase sortimente de brânzeturi. Această diversitate
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
păstrat tradiția transhumanței în sudul și nordul Dunării încă folosesc rânză (stomac triturator) pentru a porni acrirea laptelui de oaie, nu doar pentru brânza de burduf ci și pentru cașul semiprelucrat care este fermentat în ciubăr din lemn. În funcție de natura laptelui folosit ca materie primă și de tehnologia aplicată se pot obține numeroase sortimente de brânzeturi. Această diversitate face dificilă o clasificare precisă a brânzeturilor în grupe perfect delimitate.
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
și izvoarele termale. Industria este în ansamblu bine dezvoltată. Toate țările din regiune au o producție însemnată de energie electrică, iar Norvegia se remarcă în domeniul exploatării și prelucrării hidrocarburilor. În această zonă predomină creșterea animalelor pentru carne (bovine, porcine), lapte (bovine, ovine) ori pentru pielicele (vizoni, lupi, etc.). În unele țări (Republicile Baltice, Suedia, Finlanda) se cultivă plante caracteristice regiunilor reci: cereale (orz, ovăz, secară), cartofi, sfeclă de zahăr. Deși există toate tipurile de transporturi, cele mai dezvoltate sunt cele
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
deja sute de mii de stele din Calea Lactee (galaxia noastră). Cu un radiotelescop se pot cerceta chiar milioane de galaxii din univers (numărul stelelor fiind extrem de mare, circa 7•10). În galaxia noastră, care poartă numele de Calea Lactee sau Calea Laptelui, există aproximativ 300 de miliarde de stele. Cele mai mari dintre ele sunt atât de mari, încât, dacă ar putea fi poziționate pe locul Soarelui, ar ocupa tot sistemul nostru solar inclusiv orbita planetei pitice Pluton, cu tot cu Pământul și celelalte
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
stat și 5 întreprinderi municipale. Baza economiei orașului o formează circa 20 agenți economici mari. Industria de azi a orașului este reprezentată de întreprinderi moderne, care prelucrează aproape toate felurile de produse agricole: sfecla de zahăr, tutun, porumb pentru semințe, lapte și carne. Sunt fabricate utilaje pentru frigorifere industriale, mobilă, ambalaje din lemn și mase plastice, confecții, produse de panificație, de cofetărie etc. Întreprinderile din orașul Drochia livrează marfă în România, Ucraina, Rusia, Belarus, etc. În oraș funcționează 140 de unități
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
dată în exploatare în 1951, având o capacitate anuală de 69 mln. borcane convenționale, expediază diferite sucuri, compoturi, siropuri, magiun, pastă de prune în Germania, Austria, Olanda, Cehia, Slovenia, Polonia, în Țările Baltice. În Călărași mai există o fabrică de lapte, combinatul de pâine, SA „ Baza de transport auto nr. 28”, câteva organizații de construcție. Orașul Călărași are strânse legături de prietenie cu provincia franceză Beaujolais. Tratate de colaborare au fost încheiate și cu orașele germane Buhl-Baden și Schkeuditz. Primarul orașului
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
perioada de pre-sarcină, surplus proteic necesar în principal în ultimul trimestru de sarcină [45]. Arderea unui gram furnizează 4 kcal. Pot fi de origine animală și vegetală, acestea din urmă având o valoare biologică mai mică. Surse de proteine: carne, lapte și produse lactate, ouă, dar și leguminoase (fasole boabe, mazăre boabe, linte, soia) și semințe (nuci, alune). Aportul optim de minerale și vitamine este deosebit de important în sarcină, atât pentru mamă, cât și pentru făt, asigurând o dezvoltare fetală corespunzătoare
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
din trimestrele II și III. Așadar este recomandat suplimentarea zilnică cu 30 mg suplimente de fier, în prize multiple. Acesta se va administra între mese, în asociere cu acid ascorbic, pentru o mai bună absorbție; se va evita administrarea cu lapte, ceai sau cafea [45]. În cazul anemiei feriprive, frecventă în sarcină, suplimentarea cu fier se face cu 60- 120 mg/zi, în prize multiple, pentru a nu interfera cu absorbția zincului și cuprului [45]. Recomandarea utilizării suplimentelor de fier nu
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
găluște fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireșe), borș și holubțî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi și carne). Printre specialitățile ucrainene se numără și puiul Kiev și prăjitura Kiev. Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul, sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul și cafeaua, precum și berea, vinul și horilka. Între 1990-2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 5 obiective culturale sau naturale din Ucraina. Conform Constituției, limba oficială a Ucrainei este limba ucraineană. Rusa, limba oficială
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
două lumi: Niflheim, tărâmul de gheață și Muspelheim, tărâmul de foc, guvernat de gigantul Surtur. În urma întâlnirii celor două lumi în prăpastia primordială (Ginnungagap), a rezultat o creatură uriașă cu chip de om, numită Ymir. Acesta s-a hrănit cu laptele vacii Audumbla, vacă ce a eliberat și pe primul zeu, Buri sau Bor. Acesta a avut cu Bestla, fiica unui uriaș, trei fii: Vili, Ve și Odin. Cei trei frați îl vor ucide pe Ymir, după ce vor vor crește, și
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor rutiere, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui și a cărnii), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel: Atât în oraș cât și în zona periurbană există capacități de prelucrare a producției agricole pe următoarele profile: morărit și panificație, centru de vinificație, fabricarea uleiului, prelucrarea laptelui, abatorizarea și fabricarea preparatelor din carne. Există peste 3.000 de unități comerciale individuale sau asociații cu capital privat. Deși are numai 28% din populația județului Prahova, orașul Ploiești realizează peste 80% din valoarea comerțului din județ. Primul magazin general
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
rezonanța lui „a” nu este nici anterioară, nici posterioară (cum ar fi de ex. „i" sau „u"), ea va fi numită vocală centrală. În limbile neolatine, „a” accentuat se păstrează (spre exemplu, lat. tardivă "lacte" (latina clasică "lax, lactis") - rom. "lapte", it. "latte"). În română, se remarcă un număr de adaptări ale vocalei: „A-” privativ provine din „ņ” indo-european, prefix negativ, realizat în greaca veche fie ca „a-”, fie ca „an-” - forma „a-” e prezentă înaintea consoanelor, iar „an-” înaintea vocalelor
A () [Corola-website/Science/296728_a_298057]
-
hârtie ("Reconstrucția"), o fabrică de mobilă, una de semifabricate lemnoase (Combinatul de Prelucrare a Lemnului), una de cărămidă și țiglă ("Zonoceram"), una de tricotaje ("8 Martie") un abator de păsări (Izvoare), 2 fabrici de pâine, o fabrică de industrializare a laptelui (Montana), o fabrică de bere ("Steagul Roșu" --> Zimca), un complex de sere (Izvoare), o întreprindere de industrializare a viei și vinului, un IAS, o herghelie de cabaline (Dumbrava) și o întreprindere de exploatare forestieră și transport. În perioada contemporană, căderea
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
carte în ansamblu de la A la Z, „Ärztlicher Rat aus ganzheitlicher Sicht„ („Sfatul doctorului în perspectivă de ansamblu”). Primele 2 volume conțin detalii despre: Restul volumelor sunt specializate pe o anumită temă: reumatism, sfaturi pentru mamă și copil, alergii, zahăr, lapte, etc. În aceste cărți, explică toate sfaturile care le dă pentru traiul de viață. Sfatul principal e ca omul să se hrănească cu produse integrale nerafinate. Altfel, apar simptomele următoare: diabet, vasele sanguine se astupă, se produc pietre la organele
Max Otto Bruker () [Corola-website/Science/318077_a_319406]
-
au fost: Automatica, Aversa, Electromagnetica, Electrotehnica, Frigocom, IMGB, Laromet, Rocar, Policolor, Semănătoarea, Titan, Timpuri Noi și Tricodava. Alte platforme industriale: Ventilatorul, Republica, Energoutilaj, Energoreparații, Suveica, UMEB, Spicul, Helitube, Pumac, Muntenia, Flores, Apaca, fabrici de pâine Plevnei și Spicul, fabrica de lapte Miorița, Triconf, Granitul, fabrica de săpun Stela, Uzinele Vulcan. În anul 2004, producția de oțel a României a fost estimată la 5,9 milioane tone. Principalele combinate siderurgice din România sunt Sidex Galați și Siderurgica Hunedoara, cumpărate de la statul român
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
cu Ana”, „Jertfa lui Avram”, „Iisus înaintea lui Caiafa”, „Iisus înaintea lui Pilat”, „Iisus în închisoare”, „Ecce Homo”, „Încununarea cu spini”, „Purtarea crucii”, „Luarea de pe cruce”. În tindă este reprezentată "Boșorcaia", o femeie înzestrată cu duhul rău al furtului de lapte de la vacile oamenilor, atârnând deasupra flăcărilor iadului, cu găleata de lapte legată la gât; morarul are legată de gât piatra de moară și „vaităul" cu care a luat uium necinstit; crâșmarului i s-a legat de gât butoiul și sticluța
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
lui Pilat”, „Iisus în închisoare”, „Ecce Homo”, „Încununarea cu spini”, „Purtarea crucii”, „Luarea de pe cruce”. În tindă este reprezentată "Boșorcaia", o femeie înzestrată cu duhul rău al furtului de lapte de la vacile oamenilor, atârnând deasupra flăcărilor iadului, cu găleata de lapte legată la gât; morarul are legată de gât piatra de moară și „vaităul" cu care a luat uium necinstit; crâșmarului i s-a legat de gât butoiul și sticluța; Sf.Marina îl prinde în Joia Mare pe un drac și
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
În anul 2010, crescătorii români au trimis la export 51.000 de tone de bovine vii în valoare totală de 98,8 milioane de euro, în creștere valorică cu o treime față de anul anterior. În anul 2007, producția totală de lapte a fost de circa 61 milioane hectolitri, din care cel de vacă a fost de 54,5 milioane hectolitri. Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat o reducere impusă a producției de lapte, de la 5 milioane de tone de lapte
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
anterior. În anul 2007, producția totală de lapte a fost de circa 61 milioane hectolitri, din care cel de vacă a fost de 54,5 milioane hectolitri. Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat o reducere impusă a producției de lapte, de la 5 milioane de tone de lapte pe an, cât producea înainte, la maximum trei milioane de tone de lapte pe an. Din această cantitate, două milioane de tone au fost alocate pentru vânzare directă, iar un milion de tone pentru
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
lapte a fost de circa 61 milioane hectolitri, din care cel de vacă a fost de 54,5 milioane hectolitri. Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat o reducere impusă a producției de lapte, de la 5 milioane de tone de lapte pe an, cât producea înainte, la maximum trei milioane de tone de lapte pe an. Din această cantitate, două milioane de tone au fost alocate pentru vânzare directă, iar un milion de tone pentru livrări către fabricile de procesare. Dacă depășim
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
a fost de 54,5 milioane hectolitri. Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat o reducere impusă a producției de lapte, de la 5 milioane de tone de lapte pe an, cât producea înainte, la maximum trei milioane de tone de lapte pe an. Din această cantitate, două milioane de tone au fost alocate pentru vânzare directă, iar un milion de tone pentru livrări către fabricile de procesare. Dacă depășim aceste cantități, plătim penalizări de 278,3 euro pentru fiecare tonă de lapte
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]