48,335 matches
-
Darkman III: Die Darkman Die" ("I", 1996). Omul de știință Peyton Westlake (acum interpretat de Arnold Vosloo) s-a mutat într-o altă clădire abandonată conectată de o linie de metrou nefolosită; și își continuă studiile sale de producere a pielii sintetice, finanțându-și cercetările cu bani furați de la gangsteri. Pielea sa sintetică rezistă doar 99 de minute, de aceea continuă să caute o metodă pentru a rezolva această problemă. Robert G. Durant, care pare a muri în primul film atunci când
Omul întunericului II () [Corola-website/Science/326905_a_328234]
-
Peyton Westlake (acum interpretat de Arnold Vosloo) s-a mutat într-o altă clădire abandonată conectată de o linie de metrou nefolosită; și își continuă studiile sale de producere a pielii sintetice, finanțându-și cercetările cu bani furați de la gangsteri. Pielea sa sintetică rezistă doar 99 de minute, de aceea continuă să caute o metodă pentru a rezolva această problemă. Robert G. Durant, care pare a muri în primul film atunci când elicopterul în care se afla se lovește de un pod
Omul întunericului II () [Corola-website/Science/326905_a_328234]
-
fascicul de particule, totul pentru a obține controlul pierdut asupra tuturor afacerilor ilegale din oraș. Peyton Westlake se întâlnește și se împrietenește cu un alt om de știință, David Brinkman (Jesse Collins), care lucrează de asemenea la o formulă privind pielea artificială. Brinkman a reușit să scape de reacția de fotosensibilitate care apare la 99 de minute în celulele pielii artificiale produse de Westlake. Cu toate acestea, Durant a pus ochii pe clădirea lui Brinkman și-i propune să i-o
Omul întunericului II () [Corola-website/Science/326905_a_328234]
-
și se împrietenește cu un alt om de știință, David Brinkman (Jesse Collins), care lucrează de asemenea la o formulă privind pielea artificială. Brinkman a reușit să scape de reacția de fotosensibilitate care apare la 99 de minute în celulele pielii artificiale produse de Westlake. Cu toate acestea, Durant a pus ochii pe clădirea lui Brinkman și-i propune să i-o vândă. După refuzul lui Brinkman, oamenii lui Durant îl torturează și-l ucid. Westlake descoperă cadavrul acestuia și observând
Omul întunericului II () [Corola-website/Science/326905_a_328234]
-
că Durant a încercat să cumpere clădirea lui Brinkman și apoi a forțat-o pe sora acestuia Laurie (Renee O'Connor) să semneze contractul. El încearcă s-o apere de Durant. Dar ea este prinsă de acesta, iar Westlake folosește pielea sa sintetică pentru a se masca ca oamenii lui Durant, infiltrându-se astfel în adăpostul lui Durant. În lupta de final, oamenii lui Durant, cercetătorul Hathaway și câțiva potențiali cumpărători ai armei sunt uciși de arma cu particule. Durant încearcă
Omul întunericului II () [Corola-website/Science/326905_a_328234]
-
dar Westlake o controlează cu o telecomandă și o aruncă în aer, ucigându-l pe Durant odată pentru totdeauna, salvând-o astfel pe Laurie. Westlake privește știrile despre moartea lui Jill Randall și decide să continue cercetările sale privind producerea pielii sintetice rezistente și lupta contra infractorilor.
Omul întunericului II () [Corola-website/Science/326905_a_328234]
-
D.Wasserman/ Glov în "Jucătorii" /N.V.Gogol/ Veveriță în "Bastarzii" / D.Matcovschi/ Stejarul în "Pasărea albastră" /M.Maeterlinck/ Kruk în "Ghetoul" / J.Sobol/ El în "Zăpezile de altădată" / D.Solomon/ Geronte în "Doctor fără voie" / Molière/ Jabe Torrance în "In piele de șarpe" /T.Williams/ Ștefănescu în "Ultima oră" /M.Sebastian/ Tata în "Povestea unei nebunii obișnuite" / P.Zelenka/ Președintele în "Suflete moarte" / N.V.Gogol/ Împăratul Verde în "Harap Alb" /I.Creangă/ Ianke în "Take, Ianke și Cadâr" /V.I.Popa/ 1
Nicolae Darie () [Corola-website/Science/325641_a_326970]
-
și formează corpul mușchiului, ce se îndreaptă oblic în jos și lateral trecând pe sub mușchii laterali ai antebrațului și se inseră în treimea mijlocie a feței laterale a radiusului, pe tuberozitatea pronatorie ("Tuberositas pronatoria"). Mușchiul pronator rotund este acoperit de piele și acoperă mușchiul brahial ("Musculus brachialis") și mușchiul flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis"). Înăuntru (medial) vine în raport cu mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis"). Marginea lui laterală delimitează cu mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis") un spațiu
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
a (termen medical: prurit) este senzația de furnicătură sau iritare a pielii și care induce dorința de scărpinare a zonei afectate. Pruritul poate fi generalizat pe întreg corpul sau doar localizat într-o zonă restrânsă. Mâncărimile pot fi cauzate de : Pentru identificarea și tratarea pruritului este necesar un control la medicul dermatolog
Mâncărime () [Corola-website/Science/325706_a_327035]
-
mâncărimilor: Majoritatea animalelor prezintă mâncărimi și respectiv obișnuința de scărpinare și frecare de obiectele din jur. În cazurile când pruritul este localizat și persistent animalul poate ajunge să-și provoace singur complicații prin scărpinatul excesiv, astfel afectându-și blana, lezarea pielii și chiar sângerare și infecții. În cazul pruritului animalul domestic trebuie deparazitat sau mers la un consult veterinar.
Mâncărime () [Corola-website/Science/325706_a_327035]
-
folosirea de pene, dar denumirea kolmos, din grecescul καλάμος (în latină calamus = toc) care înseamnă trestie, s-a păstrat. Textele se copiază pe pergamente sau vellum special denumite în ebraică Klaf sau Gvil și preparate manual din fragmente pătrate de piele de „animal pur”, după rigorile legii religioase iudaice: vită, oaie, capră sau căprioară. Muncă scribilor „Sofrei Stăm” este controlată de obicei manual către de doi corectori, de asemenea de profesie sofrei stăm, precum și cu ajutorul computerului. După Tratatul talmudic Gittin 45
Sofer Stam () [Corola-website/Science/325703_a_327032]
-
revoltă și canibalism, înainte de a fi salvat de echipajul lui "Jane Guy". La bordul acestei nave, Pym și un marinar pe nume Dirk Peters își continuă aventurile lor pe mările sudului. Ajunși pe o insulă, ei întâlnesc băștinași ostili cu pielea neagră înainte de a fugi înapoi pe ocean. Romanul se termină brusc, cu Pym și Peters continuându-și drumul spre Polul Sud. Povestea începe ca o aventură destul de convențională pe mare, dar devine din ce în ce mai ciudată și mai greu de clasificat. Poe
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
un metis între un alb și un indian, este descris ca având un aspect feroce, cu dinți lungi, proeminenți, picioare crăcănate și un cap chel precum „capul majorității negrilor”. Albul strălucitor al figurii finale a romanului contrastează cu sălbaticii cu pielea întunecată, ceea ce poate aminti de escaladarea tensiunilor rasiste asupra chestiunii sclaviei care avea loc în Statele Unite în vremea în care Poe lucra la roman. Mai mult, romanul pornește de la prezumția foarte răspândită la vremea aceea că oamenii cu pielea întunecată
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
cu pielea întunecată, ceea ce poate aminti de escaladarea tensiunilor rasiste asupra chestiunii sclaviei care avea loc în Statele Unite în vremea în care Poe lucra la roman. Mai mult, romanul pornește de la prezumția foarte răspândită la vremea aceea că oamenii cu pielea întunecată sunt oarecum inferiori. Unul dintre criticii rasismului prezent în "Aventurile lui Arthur Gordon Pym" este autoarea Toni Morrison. În „Playing in the Dark: Whiteness and the Literary Imagination”, Morrison discută felul în care prezența africană din roman este folosită
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
conceptul afro-american” datorită importanței date simbolismului albului și negrului în romanul lui Poe. Acest simbolism rasial este explorat mai departe în "Pym" (2011), satira fantasy a lui Mat Johnson. Romanul se încheie brusc cu apariția unei figuri bizare, acoperite, având pielea de „acea desăvârșită albeață a zăpezii”. Mulți cititori nu au fost mulțumiți de acest final deoarece, după cum scria urmașul scriitorului, Harry Lee Poe, „nu se potrivea cu finalul limpede pe care îl așteptau de la un roman”. Este posibil ca Poe
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
Leif Eriksson din jurul anului 1003, rămâne încă un mister. Coloniștii francezi care au ajuns în teritoriul viitorului Quebec, au fost surprinși să afle de la irochezi, despre existența unui regat misterios, "Regatul din Saguenay", unde se presupunea că locuiau oameni cu pielea albă și părul blond, care aveau mult aur și blănuri. Încercările de a găsi regatul au fost fără de succes și mai târziu în onoarea sa a fost numit orașul Saguenay din Quebec. În 1960 într-un un mic sat pescăresc
L'Anse aux Meadows () [Corola-website/Science/325753_a_327082]
-
Opinca este un tip tradițional de încălțăminte din vestimentația românească din cele mai vechi timpuri. Opincile sunt confecționate dintr-o bucată dreptunghiulară de piele, strânsă pe picior cu ajutorul șireturilor (tot din piele).Aceste obiecte vestimentare sunt ilustrate pe portul Dacilor din cele mai vechi timpuri. Ele sunt încălțările tradiționale pe care românii le purtau în picioare fie iarnă, fie toamnă, fie vară. Opincile nu
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
Opinca este un tip tradițional de încălțăminte din vestimentația românească din cele mai vechi timpuri. Opincile sunt confecționate dintr-o bucată dreptunghiulară de piele, strânsă pe picior cu ajutorul șireturilor (tot din piele).Aceste obiecte vestimentare sunt ilustrate pe portul Dacilor din cele mai vechi timpuri. Ele sunt încălțările tradiționale pe care românii le purtau în picioare fie iarnă, fie toamnă, fie vară. Opincile nu doar că erau parte integrantă a costumelor populare
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
Columna lui Traian, se vad ilustrați cu daci în costume ce se aseamănă cu cele purtate de țaranul român și sunt încălțați cu opinci. Vestigiile arheologice denotă că populația locală vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
costume ce se aseamănă cu cele purtate de țaranul român și sunt încălțați cu opinci. Vestigiile arheologice denotă că populația locală vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
român și sunt încălțați cu opinci. Vestigiile arheologice denotă că populația locală vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice și de artiștii care cântă folclor
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]