51,074 matches
-
Uniunea Sovietică a fost de acord să poarte discuții bilaterale cu Cehoslovacia în iulie, la Čierna nad Tisou, în apropierea graniței slovaco-sovietice. În cadrul reuniunii, Dubček a încercat să-i liniștească pe sovietici și pe conducătorii Pactului de la Varșovia, argumentând că reformele erau o problemă internă. El a crezut că învățase o lecție importantă de pe urma Revoluției maghiare din 1956, în care conducătorii Ungariei s-au retras din Pactul de la Varșovia. Dubček a crezut că Kremlinul i-ar lăsa mână liberă în realizarea
Alexander Dubček () [Corola-website/Science/302947_a_304276]
-
erau o problemă internă. El a crezut că învățase o lecție importantă de pe urma Revoluției maghiare din 1956, în care conducătorii Ungariei s-au retras din Pactul de la Varșovia. Dubček a crezut că Kremlinul i-ar lăsa mână liberă în realizarea reformei interne, atâta timp cât Cehoslovacia va rămâne un membru loial al blocului sovietic. În ciuda eforturilor permanente ale lui Dubček de a evidenția respectarea angajamentelor externe asumate, Brejnev și ceilalți conducători ai țărilor Pactului de la Varșovia nu au fost convinși. În noaptea de
Alexander Dubček () [Corola-website/Science/302947_a_304276]
-
crească: în 1981, 404 în fața comisiei; în 1992, 1861; cât privește numărul de sentințe date de Curte, el crește de la 2 în 1975, la 7 în 1980 și la 81 în 1982. Această creștere masivă a misiunilor dispozitivului conduc spre reforma sa cu ocazia summit-ului de la Viena din octombrie 1993. Comisia și Curtea fuzionează în cadrul unei curți unice și permanente (protocolul de la 11 mai 1994). Franța a întreținut relații dificile cu acest dispozitiv european. În noiembrie 1950 ea semnează convenția
Convenția Europeană a Drepturilor Omului () [Corola-website/Science/302993_a_304322]
-
deși scopurile și credințele celor două organizații nu coincideau în totalitate. Până la al doilea congres din anul următor, bolșevicii câștigaseră practic controlul total asupra organizației, în scurtă vreme Comsomolul fiind consacrat în mod oficial ca aripa de tineret a partidului. Reformele lui Mihail Gorbaciov, (perestroica și glasnost), au admis în sfârșit că organizația Comsomol nu mai servea intereselor celor pe care trebuia să-i reprezinte. Cadrele de conducere nu erau de calitate și acest fapt, împreună cu unele probleme structurale, nu mai
Comsomol () [Corola-website/Science/299465_a_300794]
-
un rai al birocrației și conservatorismului și fusese în tot acest timp fără nici o putere politică, proprietăți care se perpetuau în timp. La Congresul al XX-lea al Comsomolului, regulile organizației au fost schimbate radical. Până în cele din urmă, aceste reforme au distrus organizația prin fragmentare, lipsă de claritate în domeniul obiectivelor, lipsă de membri și de calitate a membrilor rămași. Pur și simplu nu mai era nevoie de această organizație. În primele stadii ale perestroicăi, când s-a început legalizarea
Comsomol () [Corola-website/Science/299465_a_300794]
-
ca "think tank" („laborator de idei”) în anul 1996. A fost, în decursul anilor, institut de cercetare în politici publice, lider pentru promovarea bunei guvernări, consultant al guvernului României, dar și al altor guverne, partener de durată în tranziție și reforma statului pentru Națiunile Unite, Banca Mondială, Uniunea Europeană, înainte și după integrare. Președintele SAR este Alina Mungiu Pippidi, profesoară universitară la Hertie School of Governance din Berlin. Cele mai mari succese ale SAR, de la Legea liberului acces la informații de interes
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
EWR). Contribuie de asemenea la rapoarte despre România și regiune, cum ar fi Națiuni în tranziție ("Nations in Transit") - raport anual asupra țărilor în tranziție realizat de Freedom House, Indexul transformării ("BTI") realizat de Fundația Bertelsmann - raport global anual asupra reformelor democratice și economice din 116 țări, Proiectele Stanford CDDRL asupra calității democrației și tranziției de la statul autoritar, proiectul lui Jean Blondel și Ferdinand Muller-Rommel asupra cabinetelor din Europa de Est. Revista Română de Științe Politice (PolSci) este un jurnal de științe politice
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
analize pe teme de maxim interes și sunt lansate în cadrul unor întâlniri publice care atrag atenția mass-media. Raportul din 2012 a abordat subiecte importante pentru România, precum adoptarea euro, coordonarea fondurilor din POR între nivelul central și cel regional și reforma în sănătate. Dezbaterea publică a luat în vizor starea economiei și previziuni pentru 2012, precum și opțiuni de politică economică în România.
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
suveranului, având că principiu asocierea prin căsătorie cu o fiica și electivitatea, cu intervenția interregnum-ului, asigurat de un interrex dintre senatori pentru perioadele dintre doi regi. Perioada regală a constat printr-un amplu proces de organizare internă a Romei, ca reforma serviana a penultimului rege etrusc, pe baza principiilor cenzitare împărțind populația în categorii cenzitare și centurii, cu drepturi civice totale, cinci dintre cele șase având obligația serviciului militar. Sabinii sunt integrați corpului noii cetății, că semn al unui proces de
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
a simpatizat pe Ancus Marcius, care l-a adoptat mai târziu ca pe fiul său. La urcarea la tron, a condus războaie împotriva sabinilor și etruscilor, ceea ce a dublat mărimea Romei și a adus mari bogății orașului. Printre primele sale reforme se numără adăugarea a 100 de scaune noi Senatului, aducând persoane din rândurile triburilor etrusce cucerite și ridicând numărul senatorilor la 300. A folosit prada de război din cuceririle sale pentru a construi mari monumente pentru Roma. Printre acestea se
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
conducerea Romei. Precum socrul său, Servius a câștigat războaie împotriva etruscilor. A folosit comoara venită din campanii pentru a construi primele ziduri ce înconjurau complet cele șapte dealuri ale Romei; construcția este cunoscută sub numele de Pomerium. A adus și reforme pentru armata romană. Este faimos pentru implementarea unei noi constituții pentru romani, continuând procesul de dezvoltare al claselor orașului. A instituit primul recensământ din lume, care diviza poporul Romei în cinci clase economice și a format Adunarea secolului. El a
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
format Adunarea secolului. El a folosit acest recensământ și pentru a diviza poporul din interiorul Romei întru patru triburi urbane bazate pe locația lor în oraș, stabilind Adunarea tribală. Domniei sale îi este atribuită și construirea templului Dianei de pe Dealul Aventin. Reformele lui Servius au adus o schimbare majoră în viața romană: drepturile de vot erau acum bazate pe bogăția economică, transferând multă putere în mâinile elitei romane. Odată cu trecerea timpului, însă, Servius a favorizat în mod crescând cei mai sărăciți oameni
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
lui Servius, Tarquinius era, de asemenea, de naștere etruscă. În timpul domniei sale etruscii au atins vârful puterii lor. Spre deosebire de toți ceilalți regi dinaintea sa, Tarquinius a folosit violența, uciderea și terorismul pentru a menține controlul asupra Romei. A abrogat multe dintre reformele constituționale antecedente create de către predecesorii săi. Singurul lucru benefic Romei a fost completarea templului lui Jupiter început de tatăl său, Priscus. Tarquinius a înlăturat și distrus toate raclele sabine de pe Piatra tarpeiană, înfuriind oamenii Romei. Oamenii nu mai puteau tolera
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
dar sub supravegherea Senatului. Erau organizate într-o serie de colegii de preoți: Funcțiile religioase erau ocupate doar de patricieni inițial, ulterior fiind gratuite și ocupate prin cooptare. Armata era o institutie fundamentală, a cărei sistem a fost moștenit de la reformele regelui Servius Tullius. Armata avea în centrul ei centuria (unitate militară alcătuită din 100 de pedestrași) condusă de un centurion. Două centurii formau un manipul, iar șase centurii alcătuiau o cohorta. 10 cohorte alcătuiau o legiune. Călăreții erau organizați în
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
trupe auxiliare, iar din secolul al III-lea î.Hr., a fost creată o flotă militară. Cetățenii erau înrolați pe Câmpul lui Marte. Fiecare soldați își cumpără echipamentul pe cont propriu. Din anul 107 î.Hr., cănd generalul Marius, care a impus reforma militară, s-a renunțat la principiul claselor cenzitare în favoarea voluntariatului, iar statul se ocupă de echiparea soldaților și plata soldelor din pradă de război. Versiunea lui Livius a înființării republicii spune că fiul ultimului rege al Romei, Lucius Tarquinius Superbus
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
rezistat mult. Era o simplă amenințare la veniturile private ale Senatului. Pentru multi era abilitatea de a candida pentru oficiu sau a urca pe scara puterii. Așa și-au făcut apariția frații Gracchus. Tiberius Gracchus a început în 133 î.Hr., reforma în sistem pentru a permite soldaților care se întorceau din aproape constantele războaie sau îndatoriri că garnizoana la granițele mereu crescânde ale Republicii imperiale să primească parcele de pământ, din teritoriile deținute, tehnic vorbind, de către Senat și poporul din Romă
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
însuși partea statului. Însă multe dintre aceste terenuri erau chiar sursele de venit folosite de senatori pentru a se îmbogăți și orice mișcare pentru a li se lua era respinsă de puternice violente din partea Senatului. Tiberius, pentru a-și legifera reformele, a trebuit să muncească în afara constituției Republicii. Acțiunile sale au fost etichetate ilegale. Senatul a răspuns prin masacrarea lui Gracchus și a 300 dintre adepții săi pe străzile din Romă. Fratele său mai mic, Gaius Gracchus, a continuat eforturile reformei
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
reformele, a trebuit să muncească în afara constituției Republicii. Acțiunile sale au fost etichetate ilegale. Senatul a răspuns prin masacrarea lui Gracchus și a 300 dintre adepții săi pe străzile din Romă. Fratele său mai mic, Gaius Gracchus, a continuat eforturile reformei aproape zece ani mai tarziu, promovând extinderea cetățeniei române către toate orașele Italiei și stabilind "echitatea" că o nouă forță în politica română. Gaius, însă, a amenințat serios proprietatea Senatului, iar în rezultat Senatul a acționat împotriva sa cu forța
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
în Africa în 105 î.Hr, câștigând și punând capăt războiului iugurtin. Aflat în campanie, însă, a aflat că a fost ales consul în „absentia“ pentru a putea combate pericolul germanic și s-a întors la Romă. A executat o reformă majoră asupra legiunilor române. A permis recrutarea cetățenilor români săraci și fără pământ în legiune. Alături de aceștia a mers la lupta și a fost victorios în fața invadatorilor germanici. După război, Marius a reușit să procure așezări pentru veteranii săi că
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
comune în timpul alegerilor, unde mase de persoane erau eliminate de către partidele de opoziție pentru a-și speria inamicii. Se acceptase, ba chiar se încurajase în unele regiuni, că forța să fie folosită pentru „conservarea Republicii“. Senatorii care nu puteau bloca reforma legal foloseau asasinatele și delictele criminale pentru a o stopa. Reformatorii care nu-și puteau trece legile prin Senat se foloseau de nervozitatea crescândă a populației române pentru a intimida Senatul, sau apelau la generali puternici și armatele lor pentru
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
care se ivea. Frații Gracchus au lucrat în afara sistemului constituțional folosind adunările populare în locul Senatului; Marius a trebuit să lupte doar pentru a face schimbările necesare recrutării de soldați din clasele inferioare; Sulla a înspăimântat senatorii cu execuții pentru acceptarea reformelor care erau intenționate pentru conservarea puterii Senatului, iar Cezar a trebuit să cucerească efectiv întregul teritoriu român pentru a putea trece legi rămase restante de cel puțin un veac. Cu cat senatul lupta mai greu pentru păstrarea acelui status quo
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
pentru până și cele mai evidente și extraordinare delicte și datorită acestui fapt a pierdut încrederea cetățenilor români. Cand Cezar a luat în cele din urmă în stăpânire Romă pentru el însuși, a fost întâmpinat cu aplauze, pentru că el promisese reforme pe care poporul român le dorea încă din vremea fraților Gracchus. Legiunile Romei au demolat fizic Republică, dar Senatul era cel care permisese o lume unde un astfel de lucru era posibil în aplauzele cetățenilor.
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
1788. Se trăgea dintr-o familie grecească din Constantinopol, care s-a stabilit în țară și s-a încuscrit cu boierii români. Înainte de a primi domnia, a fost dragoman al Porții. A fost un om foarte învățat și dornic de reforme. Prima investire s-a făcut contrar voinței boierilor munteni, care potrivit unui document olandez din 3 noiembrie 1774, aleseseră „ca domn al lor pe Ștefan Prascoveanu”. A alcătuit un nou sfat domnesc, compus aproape numai din boieri pământeni, în care
Alexandru Vodă Ipsilanti () [Corola-website/Science/299481_a_300810]
-
au fost omorâți, ceea ce a condus la diminuarea temporară a influenței clanului. Împăratul a fost într-atât de șocat de acest dezastru, încât a mutat palatul regal de trei ori după 740, restabilindu-l la Nara abia în 745. În pofida reformelor din perioada Nara, decentralizarea puterii a devenit o regulă.Pentru a recăpăta control, în 784 curtea imperială a mutat capitala la Nagaoka-kyo, iar în 794 la Heian-kyo. Instaurarea budismuli în Japonia a constituit un pas major în dezvoltarea culturii japoneze
Perioada Nara () [Corola-website/Science/299484_a_300813]
-
în Țara Românească, a fost mutat în Moldova și unde, pentru a-și recâștiga tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit să mărească dările ca să-i poată cumpăra pe turci. Reîntors în Țara Românească în 1735, a început să facă reforme, influențat fiind și de reformele austriece din Oltenia. Desființează unele impozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și introduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 „sferturi”. Îi eliberează pe țărani dându-le dreptul să se mute
Constantin Mavrocordat () [Corola-website/Science/299485_a_300814]