50,139 matches
-
același an ci mai mari proprietari de moșii sunt Popovici Agapie (110 ha), Popovici Agostina (100 ha), Popovici Nina (100 ha) și Popovici Șt. Pitchis (110 ha). În perioada sovietică în Răuțel se afla o brigadă de câmp, ferme de păsări, de vite, de porcine ale colhozului „Prietenia” (cu sediul la Pîrlița, Fălești). În sat funcționa o școală medie, club cu instalație de cinematograf, bibliotecă, punct medical, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, magazine, creșă, grădiniță. În 1995 primarul satul devine
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Tiraspol. Doctor în biologie. Din 1970 activează în Institutul de Zoologie al ASM. Savant de talie mondială. A publicat circa 200 de lucrări științifice, inclusiv 3 monografii. Prezintă mare interes cărțile sale „Lumea animalelor din Moldova”, „Fauna oazelor biocenotice”, „Enciclopedia Păsărilor” etc. Este laureat al Premiului de Stat. Participă activ la pregătirea cadrelor științifice din Republica Moldova. Școala din satul Biești a avut absolvenți demni cu care se mândrește și în prezent, ca Vladimir Gherciu și Ion Cucu, doctor în științe fizico-matematice
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
pe un așternut de pînză de cînepă sau in și era învelită cu alta din același material. Dacă se întîmpla că o pîine era coaptă mai tare și se ardea ea nu era aruncată, dar se dădea la vite sau păsări. Despre portul Alcedărenilor la 1940 vom menționa mai jos. Caracterizările de mai jos se sprijină, în principal, pe discuțiile făcute cu sătenii. În perioada sus-menționată portul era destul de simplu: femeile purtau fuste din pînză de cînepă, cămăși de bumbac, vopsite
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
formic, glutamic butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. Grosimea stratului de nămol este de 30-60 cm. Este o arie protejată specială ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip avifaunistic). Situl găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație. S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
și în perioada de migrație. S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
XV-lea și al XVI-lea, dealurile din sudul orașului erau acoperite cu păduri, aici existând, conform tradiției locale, o crescătorie de șoimi. În tributul anual plătit Înaltei Porți, domnitorii Moldovei trebuiau să dea și un număr de astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav "socol" care înseamnă "șoim". La mijlocul secolului al XVI-lea, după tradiția locală și unele documente vechi, domnitorul moldovean Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a întemeiat o mănăstire de maici pe locul unui schit de
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
stabilit în Palestina în anul 1920. El a condus o școală la Tzfat, apoi a fost unul dintre primii locuitori ai cartierului evreiesc Beit Hakerem din Ierusalim, de asemenea a practicat horticultura și a dirijat o fermă de vite și păsări la Herzliya. Și el, ca și fiul său Bentzion, a fost activ în mișcarea sionistă revizionistă. Tatăl, prof.Bentzion Netanyahu, istoric,(născut Bentzion "Milikowski" la Varșovia în iunie 1910) este un cunoscut cercetător al istoriei evreilor și a fost secretar
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
nu era Lordul Voldemort/Cap-de-Mort, și să-i ofere un loc la Hogwarts. Tom Riddle trăia într-un orfelinat de Încuiați, unde descoperise că are puteri neobișnuite, neștiind însă că mama sa fusese vrăjitoare. Patronusul lui Dumbledore are forma unei păsări Phoenix. Armă lui preferată pare să fie focul: în lupta cu Voldemort a folosit o frânghie de foc, în peștera a folosit focul împotriva Inferilor, iar când i-a demonstrat lui Tom Riddle/Cruplud puterile magice a făcut-o dând
Albus Dumbledore () [Corola-website/Science/306059_a_307388]
-
este necorespunzătoare. Aceasta se datorează deversării direct în râul Colentina de către unitățile industriale și populație a apelor uzate rezultate în amonte de București: Buftea (industrie alimentară, industrie ușoara, populație, poluare constituită de aporturi de nutrienți), Crevedia (ferma de creștere a păsărilor, populație), Mogoșoaia (industria cinematografică, populație). Pe de altă parte, fundul lacurilor de pe râul Colentina nu au mai fost dragate de peste 30 de ani, conducând la acumularea unor mari cantități de nămol insalubru.
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
Majoritatea speciilor sunt animale tericole, unele specii sunt semiacvatice. Se adăpostesc în vizuini pe care le sapă singure. Unele specii trăiesc în grupuri, alcătuite uneori din numeroși indivizi, în timp ce altele sunt solitare. Se hrănesc cu mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii sunt imune la venin și atacă și ucid șerpi veninoși, spărgându-le craniul între dinți. Alte specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Deși
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
insecte) decăt carnivore (se hrănesc cu carne), dar aproape toate se hrănesc în funcție de împrejurări. Mangusta vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice, frunze, tuberculi și rădăcini de ierburi sunt hrană pentru manguste. Ele preferă prada proaspăt răpusă, dar ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una dintre
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
rucsac pentru un nepot inexistent."" - Hickory Dickory Dock, "Capitolul XIII" Până în ziua de azi Harold încă nu a înțeles pe deplin ce l-a făcut dintr-o dată să-i povestească toată întamplarea acestui omuleț cu care vorbise numai câteva minute."" - Păsările Stimfalide Poirot este de asemenea pregătit să pară mai străin englezilor încercând să-i facă pe aceștia să-l subestimeze. El recunoaște că: Este adevărat că pot vorbi engleza exactă, corectă. Dar, prietene, a vorbi o engleză spartă este un
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei. este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Există mai multe legende care explică numele mănăstirii. Cea mai plauzibilă este aceea că numele i-ar veni de la stolurile de păsări care viețuiau în pădurea înconjurătoare. Mănăstirea îi are ca ctitori pe arhimandritul Timotei, care a ridicat aici o biserică din lemn în 1813, și pe Sfântul Calinic de la Cernica. Biserica din lemn s-a prăbușit la cutremurul din 1838. Biserica
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
era stareț la Mănăstirea Cernica, în 1846, în timp ce biserica din cimitir fusese ridicată tot de el la 1834. La această mănăstire de maici s-a călugărit spre sfârșitul vieții mama Sfântului Calinic, Floarea, devenită schimonahia Filoteia. În plan spiritual, Mănăstirea Pasărea este sora geamană a Mânăstirii Cernica, nu doar pentru că au același sfânt ctitor, ci și după tipicul Sfântului Sava, după care se conduc amândouă mânăstirile. Mănăstirea are ca hram "Sfânta Treime" la biserica mare și "Adormirea Maicii Domnului" la biserica
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
ultimii ani ai vieții, fiind înmormântat în cimitirul mânăstirii. Cea mai de preț comoară a mânăstirii o reprezintă racla cu părți din Sfintele Moaște ale Sfântului Pantelimon, Sfântului Mucenic Mina și Sfântului Mercurie. Datorită marii valori istorice și artistice, Mănăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric și a fost restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. În atelierele mânăstirii funcționează ateliere de croitorie pentru veșminte preoțești, cruciulițe și icoane. Pictura a fost realizată de aceiași meșteri de la Cernica, Fotache și Nicolae
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
arhimandrit. Poate cea mai importantă ctitorie a sa a fost biserica cu hramul Sfântului Gheorghe-Purtătorul de Biruință, zidită între anii 1831-1832, și refăcută în anul 1838, în urma cutremurului de atunci. În 1846, neobositul stareț a început să construiască biserica Mânăstirii Pasărea, sfințită un an mai târziu. (Aici avea să-și găsească liniștea la bătrânețe mama sfântului, calugarită la Mânăstirea Pasărea, sub numele Filofteia). Tot prin grija lui s-a ctitorit și Mânăstirea Ghighiu de lângă Ploiești. Starețul Calinic s-a remarcat nu
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
anii 1831-1832, și refăcută în anul 1838, în urma cutremurului de atunci. În 1846, neobositul stareț a început să construiască biserica Mânăstirii Pasărea, sfințită un an mai târziu. (Aici avea să-și găsească liniștea la bătrânețe mama sfântului, calugarită la Mânăstirea Pasărea, sub numele Filofteia). Tot prin grija lui s-a ctitorit și Mânăstirea Ghighiu de lângă Ploiești. Starețul Calinic s-a remarcat nu numai ca un bun administrator, dar și ca un constructor talentat, el fiind cel care întocmea planurile bisericilor pe
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
apoi părăsit. În 1863, episcopul Calinic a construit la Frăsinei o biserică nouă, o clopotniță și noi chilii. La acest schit, Calinic a introdus rânduiala atonită și "blestemul" asupra hotarelor mânăstirești, prin care se interzicea intrarea oricărei părți femeiești (femei, păsări sau animale domestice). Pentru că în acea perioadă a intrat în vigoare "Legea secularizării averilor mânăstirești", episcopul Calinic a cerut domnitorului Alexandru Ioan Cuza ca schitului să i se permită să rămână cu toate bunurile, cerere aprobată de domn. Publică în
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
T.C.) București "Gemenii”, de Maccius Plautus, premieră 15.03.1969 Teatrul 'Radu Stâncă' - Sibiu "Zamolxe”, de Lucian Blaga, premieră 20.12.1970 Teatrul 'Lucia Sturdza Bulandra' - București "Chițimia”, de Ion Băieșu, premieră 28.03.1974 Teatrul Național 'Lucian Blaga' - Cluj-Napoca "Pasărea Shakespeare”, de Dumitru Radu Popescu, premieră 8.07.1974 și "Mutter Courage”, de Bertolt Brecht, premieră 24.05.1975 Teatrul 'Toma Caragiu' - Ploiești „Timpul în Doi”, de Dumitru Radu Popescu, premieră 19.12.1976 "Nebunia lui Pantalone" (TV, 1971), cu
Alexandru Tatos () [Corola-website/Science/306174_a_307503]
-
folclorul epic românesc, trăgându-se, poate, din izvor dacic, Tărâmul Celălalt este și interiorul muntelui ascuns în care se retrăgea Zalmoxis, anume muntele Kogaionon. În folclorul mitlogic românesc există locuri anonime (determinate convențional drept Tărâmul Celălalt), unde stăpânesc animale și păsări fabuloase, uneori un zmeu, alteori Pasărea Măiastră, sau sunt locuri paraterestre și paraumane cu atribute aparte: Ionică Făt-Frumos după ce a ajuns într-un pisc de munte unde doar la amiază mai soseau puține raze de soare, fiind "capătul lumii acesteia
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
din izvor dacic, Tărâmul Celălalt este și interiorul muntelui ascuns în care se retrăgea Zalmoxis, anume muntele Kogaionon. În folclorul mitlogic românesc există locuri anonime (determinate convențional drept Tărâmul Celălalt), unde stăpânesc animale și păsări fabuloase, uneori un zmeu, alteori Pasărea Măiastră, sau sunt locuri paraterestre și paraumane cu atribute aparte: Ionică Făt-Frumos după ce a ajuns într-un pisc de munte unde doar la amiază mai soseau puține raze de soare, fiind "capătul lumii acesteia", pătrunde în "gura unui vârtej de
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
porumbelul de dafin, dropia de Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, așa cum s-a întâmplat în Antichitate cu iepurele de casă ("conejo", nume de la care se presupune că ar proveni și denumirea Spaniei, conform anumitor etimologi) și cu pasărea numită canar. Cea mai mare parte din Spania peninsulară se suprapune Mesetei Centrale, o zonă înaltă, mărginită și străbătută de catene montane. Alte forme de relief includ inguste zone litorale și câteva zone depresionare axate pe cursul unor râuri, din
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]