47,706 matches
-
Astfel se exprimau anchetatorii. Care, ca urmare a acestei tocmeli, nu numai că scăpau de un dosar incomod și de nota proastă de a-l trece la ,,A.N.’’, ci chiar se alegeau cu aprecieri din partea superiorilor pentru rezolvarea lui. Inculpatul se supusese. Căzuse la învoială. Însă, în penitenciar, povestise pățania. Iar printre cei care îl ascultaseră se găsea și cel ce sta acum în fața noastră. El ieșise la raport, ceruse să se autodenunțe și declarase în scris că era autorul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
ei să înăbușe. Spre a evita scandalul pe care ea l-ar fi stârnit. ce s-ar fi putut lăsa cu destituiri. Practic, nu mai era în cauză adevărul, ci propriile lor funduri. Asta apărau încercând să-l convingă pe inculpat să-și retracteze susținerile, să-și retragă autodenunțul și să declare că nu spusese adevărul. Lucru ce ar fi atras, implicit, menținerea ca justă a concluziei date de Silveșteanu în anchetă, precum și a procurorului din rechizitoriu și a instanței din
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
fi atras, implicit, menținerea ca justă a concluziei date de Silveșteanu în anchetă, precum și a procurorului din rechizitoriu și a instanței din hotărârea de condamnare. Iar toată lumea ar fi ieșit basma curată. În alte împrejurări, l-ar fi zdrobit pe inculpat să-și recunoască fapta. Acum, se rugau de el să o tăgăduiască. Îl scoseseră de mai multe ori la anchetă, la promisiunea lui că se va conforma dorinței lor. Și tot de atâtea ori îl duseseră înapoi în arest, fără
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
multe ori la anchetă, la promisiunea lui că se va conforma dorinței lor. Și tot de atâtea ori îl duseseră înapoi în arest, fără niciun rezultat, ca urmare a neonorării de către el a făgăduinței. Precum șoarecele cu pisica se jucase inculpatul cu ei. Iar șoarecele, în ciuda așteptărilor, câștigase mereu. Încercau acum iarăși. Amăgiți de aceeași promisiune a lui. Și sperând ca, de data aceasta, ea să se materializeze. Situația devenise de un hilar absolut. Nu mai amintea prin nimic de o
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
aceeași promisiune a lui. Și sperând ca, de data aceasta, ea să se materializeze. Situația devenise de un hilar absolut. Nu mai amintea prin nimic de o urmărire penală. Se transformase într-un bâlci. - Minți ! strigă procurorul. - Nici pomeneală, spuse inculpatul calm. - Mă, nu tu ai făcut-o, se sili ofițerul să rânjească. - Ba chiar eu. - Ai auzit-o de la vreunul, în pușcărie. - Eu sunt făptuitorul. - Te-am prins cu șopârla. - Spun adevărul. - Mai bine ai recunoaște cinstit... El însă se
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
anchetă. Se transformă într-o dispută. În care el era protagonistul. Le dădea lecții. Își bătea joc de ei. Râdea cu gura până la urechi. Cu toate eforturile, nu i se putură impune. Încercarea nu le reuși nici acum. De neclintit inculpatul. Și atunci, neizbutind a-i dovedi că minte, se treziră acceptând că spunea adevărul. Deși nici de asta nu păreau convinși. Însă nu avură ce face. Trebuiră să admită situația. Se aflau într-o încurcătură a naibii de urâtă. Tot
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
Trebuiră să admită situația. Se aflau într-o încurcătură a naibii de urâtă. Tot ce își doreau era numai să se smulgă din ea. Iar pentru așa ceva se arătau dispuși la orice. De aceea, schimbară tactica. Porniră de la ideea că inculpatul nu mințea și că, într-adevăr, el săvârșise fapta. Renunțară la a mai încerca să probeze contrariul și începură să se roage de el pentru a reveni asupra autodenunțului. Da, să se roage. Nu exagerez cu nimic. Așa se întâmplă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
pielea sa era în joc. Profesia, cariera, viitorul lui. Însăși soarta sa. El condusese ancheta. O băgase rău de tot pe mânecă locotenentul major Silveșteanu. Se găsea cufundat în rahat până la urechi. Deci, cel mai interesat să-l determine pe inculpat a se înclina. Îi dărui țigări Kent ! I le aprinse. Se învârti în jurul lui ocrotitor, surâzându-i prietenos. Îl luă pe după umeri. Îl mângâie pe creștet. Mai că nu se aplecă să-l sărute pe frunte. Dar, în același timp
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
gât. Parcă se scăpase pe el locotenentul major Silveșteanu. Arăta răhățit tot. Panica îl luase în stăpânire. Disperarea îl adusese în pragul nebuniei. Nu-și mai dădea seama ce vorbește și face. - Ce vrei să mănânci astăzi ? se gudura pe lângă inculpat. Am să ordon bucătarului. Și dorința îți va fi împlinită. Ea este poruncă pentru mine. Doar ai văzut. Ieri, mi-ai cerut fasole cu ciolan. Și nu ți-am dat ? Ia spune ! Ți-am dat sau nu ți-am dat
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
cu ciolan. Și nu ți-am dat ? Ia spune ! Ți-am dat sau nu ți-am dat ? Zii cu gura ta ! Ca să audă și domnul procuror că nu te-am mințit. Ei, ce vrei să mănânci ? Cotlet ? Sau altceva ? Dar inculpatul nu era prost. Și nici tâmpit. Înțelegea că totul nu reprezenta decât o strategie menită a-l amăgi și a-l convinge să cedeze, și că promisiunile lor nu valorau doi bani, urmând să se spulbere în vânt și să
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
aici. Ceea ce am și făcut. Iar ce am mai apucat să zăresc mai înainte ca ușa să se închidă în urma mea au fost numai imaginea de ins prăbușit psihic a ofițerului, figurile crunte ale subofițerilor și poza de clovn a inculpatului. Care nu se mai putea opri din râs.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
a mai îmbogățit... - Să fie oare posibil!? - De ce nu? în acest caz, ar fi necesare niște detalieri... Dacă timpul vă îngăduie, aș îndrăzni să vă invit la o cafea, poate aș reuși să mă disculp, nu mă prinde haina de inculpat... - Îmi pare foarte rău, trebuie să merg cât se poate de repede acasă, mă așteaptă mama și arătă cumpărăturile făcute. - Și totuși...! După câteva clipe de chibzuință, Olga se hotărî să dea curs invitației: -Dacă țineți neapărat să vă eliberați
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
România și iniția securitatea să facă tot mai multe victime pentru realizarea intensității terorii, în anul II de Facultate (1949) este arestat cu preoți cu tot și bineînțeles și mulți alții încât cifra lotului s-a ridicat la 200 de inculpați. Capii scoși de securitate ca având armament, legături cu occidentul, proiecte de subminare a statului au fost doar câțiva și chiar în frunte preotul Matei Dumitru. permanent, Vânătoarea poliția politică lor avusese sovieto-română caracter având programată implicarea Legației Franței din
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
rămășiță comunistă, numită de acum anacronic simț civic, trăiască și înflorească principiul: „Capul bine proptit între urechi și faceți-vă că nu vedeți”. Desigur, că din toate timpurile puteai deveni tu însuți victimă, dar pe timpuri nu era chestia cu inculpatul, dacă un hoț de cai era prins, era bătut precum... hoții de cai și ce mai rămânea din el, era predat autorităților, ca să-și facă legea efectul în continuare. Eu însumi, am văzut cum un oarecare individ ce a scos
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în acest sens. Judecătorul: Aha... Și cum vă gândiți să procedați când veți dori chiar dumneavoastră să puneți o întrebare doamnei acuzatoare? Avocatul acuzării: Păi este foarte simplu. M-am gândit și la asta... Mă ridic foarte repede din scaunul inculpatului, pun întrebarea, apoi mă reașez, nu tot atât de repede... timp în care mă gândesc la răspuns. Asta simplifică mult lucrurile... Pentru că eu cunosc deja răspunsul la multe din întrebările ce ar putea surveni, nu mai e necesar să le pun. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să ude florile. Judecătorul: Aha, să ude florile! Mă gândeam eu că trebuie să fie un motiv destul de serios... Avocatul acuzării: Pentru clarificare, aș dori să pun o întrebare doamnei acuzatoare în lipsă... (Se uită intens către scaunul gol al inculpatului). Doamna acuzatoare, puteți explica onoratei asistențe de ce este important să udați florile? (Se așază repede pe scaun și începe a răspunde patetic, subțiindu-și glasul.) Avocatul acuzării (pe post de Cleopatra): Florile sunt viața mea. Eu le semăn, le plivesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o activitate civică de majoră importanță. Judecătorul: Domnii Philip sunt poftiți în față pentru interogatoriu! (Pauză...) Aș dori să fac o precizare. Domnii Philip vor sta în picioare, Curtea nu a prevăzut un dispozitiv destul de încăpător pentru a acomoda trei inculpați în același timp. De asemenea, cum ei sunt nedespărțiți, va fi nevoie de trei stenografe. Pentru că fiecare dintre ei va spune altceva, răspunsurile vor trebui ulterior studiate, coroborate, integrate și consemnate. Avocatul acuzării: De-acord, domnule judecător. Clienta mea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Cum doriți să procedați, domnule procuror? (Philip o pornește spre banca lui, alene, în pas schimbat. Se oprește în fața ei, face o rotație de 180 grade și se așază tustrei în același timp. Avocatul acuzării se așază repede în scaunul inculpatului, în semiprofil, cu fața parțial spre sală, picior peste picior. Își drege gutural vocea.) Judecătorul: Numele dumneavoastră, doamnă! Avocatul acuzării (pe post de Cleopatra): Cleopatra este numele meu după tată. Am optzeci și opt de ani și locuiesc la etajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în fața auditoriului.) Avocatul acuzării: Clienta mea încă mai speră să găsească un partener loial lângă care să-și petreacă zilele senectuții. (Râsete în auditoriu. Avocatul, ușor jenat.) Eu nu fac decât să reproduc dorința doamnei acuzatoare. (Se reașază în scaunul inculpatului. Picior peste picior. Își drege vocea.) Judecătorul: Starea civilă a doamnei acuzatoare este de minimă importanță. În sfârșit, să auzim plângerea dumneavoastră către doamna Dora. Avocatul acuzării (pe post de Cleopatra): De bună seamă, trigamie și tulburare a moralei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
toți vecinii la orice oră din zi și din noapte cu scandalurile lor interminabile: răcnete, țipete, urlete... (Ușa se deschide larg și Cleopatra intră ca o furtună în toată imensitatea ei, unduindu-și șoldurile bogate. Se repede glonț către scaunul inculpatului, îl dislocă cu brutalitate pe înlocuitorul ei și continuă, ca și cum tocmai ar fi fost întreruptă pentru o clipă. Fundul ei mare se așază cu greutate pe scaunul mic, înalt și rotund și se revarsă în toate părțile ca un cozonac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
era rândul ei, să ne explice de ce nu divorțează, de ce se expune în continuare acestei dificile situații de trigamie. (Cleopatra se scoală cu greutate și se așază în primul rând lângă avocatul apărării. Dora vine și ia loc în scaunul inculpatului.) Dora: Mă numesc Dora și locuiesc la etajul șapte. Sunt căsătorită cu Philip care în ultima vreme s-a transformat într-un triplu soț. Când ne-am luat era unul singur... (pauză). Doar după aceea s-a combinat cu mironosița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Ea a hotărât scindarea și le-a ticluit pe toate și apoi i-a asmuțit cu perfidia ei și pe ceilalți doi pămpălăi; unul cinstit și sincer și celălalt nebun recalcitrant. (Intră Philomena prin spatele scenei, se așază pe scaunul inculpatului cu spatele spre judecător și fața spre scenă. Poartă două aripi pe spate, acoperite cu un fel de șal; ele nu sunt vizibile până când nu se întoarce în profil. Philip se ridică și se apropie de Philomena.) Sinele Mare: Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
De aceea și sfârâie astfel aceste ibrice cointeresate, jandarmerești, parcă palmate, ținîndu-și răsuflarea și perpelindu- se sub ațîțîtoarea dilemă dacă fi va găbjit (sau nu) neglijentul ce împrăștie peste tot cu hartane de muieri, nu cu hîrtii?! 182 DANIEL BĂNULESCU Inculpatul Galopenția nu mai mânca, dormea puțin, descleșta fălcile, pentru a vorbi, și mai puțin, nu mărturisise nimic, dar nici nu tăgăduise. De altfel, nici nu i se ceruse cu insistență s-o facă, fiindcă acasă la el, în fundul grădinii Maicii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
oferi din nou maceta francezului. Fă ce-ți poruncesc. - Nu. Îl privi fix. Fără mînie, fără ranchiună, aproape cu dispreț. Mai tîrziu, se Întoarse spre norvegian și metis, care asistau muți la scenă, străduindu-se să pară absenți, și spre inculpatul care plîngea cu sughițuri și cu coatele pe genunchi, ascunzîndu-și fața În mîini. - De acord, admise el cu naturalețe. E prietenul tău, ai navigat mulți ani cu el pe mare și mai e și singurul supraviețuitor care rămîne de pe vaporul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
alergie la adevărul pufului de păpădie. Viitorul flăcării e cenușa. Cel mai confuz timp este prezentul. Orice problemă poate fi rezolvată. De oameni, ori de timp. Cu timpul, memoria poate deveni resentiment. Tribunalul posterității discută numai cu probele lăsate de „ inculpați ”. Longevitatea presupune dilatarea bătrâneții, nu înfrângerea morții. Viciile nu trădează. Sunt capabile de o statornicie uluitoare. Timpul transformă ideile revoluționare în retrograde și pe cele avangardiste în prejudecăți. Privim, de regulă, cu neliniște înainte și cu nostalgie înapoi. Trecutul poate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]