48,235 matches
-
1941 [...] Relațiunile populației române cu minoritarii. În această regiune nu sunt populații minoritare compacte în afară de evrei pe care populația creștină îi privește cu o vădită antipatie mai ales de la intrarea noastră în război, știut fiind sentimentele ostile ale evreilor. [...] IV. MANIFESTĂRI SUBVERSIVE. Față de mersul războiului și de succesele armatelor aliate, elementele care poate ar fi simpatizat cândva mișcarea comunistă, astăzi nu se observă absolut nici un fel de manifestare ostilă țării noastre, mai ales după evenimentele de la 29, 30 iunie a.c. când
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ales de la intrarea noastră în război, știut fiind sentimentele ostile ale evreilor. [...] IV. MANIFESTĂRI SUBVERSIVE. Față de mersul războiului și de succesele armatelor aliate, elementele care poate ar fi simpatizat cândva mișcarea comunistă, astăzi nu se observă absolut nici un fel de manifestare ostilă țării noastre, mai ales după evenimentele de la 29, 30 iunie a.c. când organele militare au trimis în lagăre 4332 evrei bănuiți că au tras cu armele asupra coloanelor de trupe, prin trecere în Iași și mai ales după executarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Documentul nr. 202 HUGHES. STRICT SECRET ARMATA IV-a către CORPUL 3 ARMATĂ BULETIN CONTRAINFORMATIV pentru ziua de 10 Februarie 1942 1. STAREA DE SPIRIT. a). În Armată: bună. b). A populației: bună 2. LEGIONARI. Continuă a se semnala noi manifestări de activitate clandestină legionară-astfel: În Județul Timiș Torontal au fost prinși 6 indivizi, toți legionari, care colectau bani și alimente pentru legionarii din închisori. Au fost înaintați Curții Marțiale din Timișoara. 3. GERMANI. În ultimul timp, au început a se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și marină (1913-1915). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Pretor al Diviziei 8 Infanterie (1941); comandant al Inspectoratului Jandarmeriei Suceava (1940, 1944). Arestat de autoritățile comuniste la 12.03.1952, sub învinuirea de "manifestări cu ocazia reformei bănești și reformele economice făcute", fiind eliberat la 19.12.1953. Rearestat la 15.09.1955, a fost învinuit de "crime contra umanității-a împușcat 30 de partizani sovietici". A trecut prin închisoarea Jilava, fiind eliberat la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ambele tipuri de scale conduc la date numerice sau cantitative. De exemplu, scorurile obținute de un elev la un chestionar de motivație sînt pe o scală de intervale. Dacă măsurăm însă vechimea în muncă a cadrelor didactice sau durata de manifestare a unui fenomen educațional, atunci scala de măsurare este una de proporții, deoarece există un punct zero absolut. Cercetările calitative sînt acelea care nu presupun cuantificarea rezultatelor obținute pentru a fi analizate statistic. Studiile calitative folosesc metode de cercetare precum
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o inteligență emoțională mai dezvoltată comparativ cu bărbații” etc. Ipotezele bidirecționale, în schimb, nu specifică natura relației dintre două variabile. Exemple: 1. „Există o corelație între inteligența emoțională și performanța școlară”; 2. „Există diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește manifestarea emoțiilor” etc. Formulăm ipoteze unidirecționale atunci cînd avem o bază teoretică sau empirică pentru acest lucru. De exemplu, studiile asupra satisfacției la locul de muncă au relevat faptul că angajații care dețin funcții de conducere au o satisfacție mai mare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
o inteligență emoțională mai dezvoltată, comparativ cu bărbații” etc. Ipotezele bidirecționale, în schimb, nu specifică natura relației dintre două variabile. Exemple: 1. „Există o corelație între inteligența emoțională și performanța școlară”; 2. „Există diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește manifestarea emoțiilor” etc. Elementul statistic important în această diferențiere între ipotezele unidirecționale și cele bidirecționale este că, în SPSS, pragul de semnificație p adiacent rezultatelor la testele statistice este un prag de semnificație bidirecțional (two-tailed) specific ipotezelor bidirecționale. Astfel, atunci cînd
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Bătăios, criticul polemizează cu cavalerism, „contrazice, de regulă pe ton dârz și caustic, judecăți curente și false adevăruri consacrate prin uz, folosind impecabil o viguroasă retorică demonstrativă” (Mircea Iorgulescu). Libertatea de exprimare din anii ’90 a făcut posibile revelarea și manifestarea abundentă, cvasipletorică, a potențialului lui G. în domeniul publicisticii pe teme socio-politico-culturale. Această ipostază, prin forța lucrurilor nouă, nu a fost de natură să surprindă. Venea, firesc, în continuarea - ori în completarea - celei de critic literar, fiindcă, după cum remarca însuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
nici o problemă legată de cultul personalității. Singura greșeală pe care o făcuse conducerea de partid fusese aceea că neglijase să pună publicul la curent în mod mai detaliat cu devierile "clicii Pauker". Așa se explica faptul că mai rămăseseră cîteva manifestări ale acestui cult respingător, dar aveau să fie în curînd eradicate 856. Cît despre opozanții liberali, Constantinescu și Chișinevski aveau să plătească pentru opiniile lor prin epurarea din 1957, descrisă în următorul capitol. În acest timp, Gheorghiu-Dej continua să facă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o bază solidă. În martie, Ceaușescu i-a făcut lui Richard Nixon, fostul vicepreședinte al Statelor Unite o primire demnă de un înalt funcționar de stat. Nixon era copleșit. El a scris în memoriile sale: "oriunde mergeam, oamenii ne întîmpinau cu manifestări de prietenie"1236. Pe 24 iulie, Ceaușescu informă Marea Adunare Națională despre recentul progres privind relațiile între Washington și București. România voia să lege o prietenie mai strînsă cu SUA și să extindă relațiile pe "baze reciproc avantajoase, în interesul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
minute durerea provocată de hemoroizitc "Reflexologia plantar\ calmeaz\ `n câteva minute durerea provocat\ de hemoroizi" Pot să vă povestesc multe cazuri în care durerea provocată de hemoroizi a fost calmată în câteva minute. Mai mult decât atât, în mod incredibil, manifestările acestei afecțiuni au dispărut imediat și definitiv, chiar și în cazuri mai severe. Mulți pacienți au fost scutiți de durerea provocată de hemoroizi prin simpla presare a punctelor reflexe din călcâie. Alții au aplicat metoda în palme. Acțiunea asupra punctelor
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
ale cărei efecte perforează inclusiv în materia informațională a literaturii didactice este observabilă mai întâi afirmându-se plenar în câmpul producției literare al culturii românești, relevându-se cu limpezime în tipărirea de cărți. În secolul al XVIII-lea spațiul de manifestare pe plan pedagogic al bucoavnei producția de carte a răspuns aproape în întregime unor necesități liturgice, după cum arată calculele estimative realizate de D. Barbu, care propune următoarea distribuție: 75 la sută din totalul operelor tipărite în limba română de-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală, intelectuală, artistică, religioasă, de doctrină politică etc. a culturii pe care o fecundează, ci este și relativă cultural. Fiecare cultură este fertilizată de propriile sale angrenaje specifice de determinații stilistice, a căror acțiune concertată este responsabilă de unitatea stilistică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prestigiul internațional și suportul popular al secretatului general. Nerespectarea acordurilor de la Helsinki (1975) privind drepturile omului la care România a aderat și privațiunile economice elementare ale populației antrenate de falimentul tot mai evident al economiei de comandă au ocazionat primele manifestări ale nemulțumirii sociale (luările de poziție publice ale lui Paul Goma prin care se solidariza cu revendicările din Carta 77 și greva minerilor din Valea Jiului, ambele din 1977, reflectă natura duală intelectual- politică și popular-economică a nemulțumirilor sociale). Calea distinctă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a invaziei Varșoviei pronunțată de către N. Ceaușescu în 1968, raportul dintre forma națională și fondul socialist s-a răsturnat: tot mai evident, ideea națională a devenit fondul iar socialismul s-a transformat în forma înăuntrul căreia naționalismul a cunoscut o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a slavilor asupra limbii române: Faptul că influențele slave, care se manifestă începând cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87). Nucleul daco-romanic al ființei etnice românești s-a dovedit în istoria milenară a poporului român a fi incoruptibil influențelor alogene. Pe măsură ce naționalismul câștiga tot mai mult teren ideologic, ajungând chiar să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în secolul al VIII-lea, deci înainte de primele contacte cu popoarele slavice. II. Discursul polifonic (post-1998). Pluralizarea discursivă antrenată de introducerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca efect al promovării unei noi concepții despre patriotism, specificat tot mai mult în termeni civici și nu etno-naționali. Descătușat din cochilia sa socialistă pe care a umplut-o până la refuz în perioada târzie a național-comunismului și care îi împiedica manifestarea plenară, factorul etnic a explodat în anii dintâi de după răsturnarea regimului, evocând pe alocuri cultul etnicității care a dat specificul fanaticismului naționalistic al interbelicului românesc. Pe fondul atrocităților înfăptuite în numele purității etnice în cadrul războiului civil din fosta Iugoslavie, care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 1947, Gafencu a fost condamnat în absență, de către comuniști, la 20 de ani de muncă silnică, pentru că fusese fruntaș P.N.Ț. iar în anul 1948, i-a fost retrasă cetățenia română; Grigore Gafencu a fost prezent la multe dintre manifestările care vizau reconstrucția postbelică a Europei: o primul Congres al Uniunii Europene a Federaliștilor de la Montreux (1947) unde contele Richard Condenhove-Kalergi a prezentat un proiect de construcție politică europeană; s-a pronunțat împotriva sloganului lucrărilor „Fără Est, dar nu contra
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
îmbinarea stilurilor din zone istorice diferite rezultând stilul național (îmbinarea stilurilor bizantin, moldovenesc, muntenesc); adăugarea la elementele specific naționale a unor elemente neortodoxe; 3. Pelerinajul Pelerinajul este călătoria pe care credincioșii o fac într-un loc sacru, ca formă de manifestare a credinței. Tipuri de pelerinaje: religioase (călătorii ale credincioșilor la un loc sacru în scopul regăsirii de sine); seculare sau civice (călătorii la locuri de importanță istorică, arheologică, geologică etc; de exemplu, americanii merg la Washington pentru a vedea „Declarația
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
activități de învățare; conținuturi ale învățării și standardele curriculare de performanță. Programa școlară este instrumentul de bază în proiectarea didactică. Oferta de conținuturi este mărită la toate clasele prin structurarea programei pe conținuturi obligatorii, extinse și alternative, ceea ce deschide calea manifestării opționalității atât la cadrele didactice cât și la studenți și adaptării eficiente la condițiile materiale, de mediu geografic, în relație cu tradițiile și specificul local. Obiectivele cadru se referă la formarea unor capacități și aptitudini specifice disciplinei; sunt urmărite de-
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
perfecționare dezvoltare. În acest sens, cunoașterea momentului apariției exercițiului atletic în programă, menținerea pe o perioadă de studiu mai lungă sau mai scurtă, permite profesorului abordarea în cunoștință de cauză a etapelor învățării, consolidării, eventual perfecționării, programa școlară oferind libertate manifestării competențelor profesionale ale cadrelor didactice. Am considerat necesar și util ca în prezentarea noastră, pe lângă deprinderile sportive specifice atletismului, să cuprindem și calitățile motrice de bază și deprinderile motrice de bază, având în vedere următoarele: * apropierea dintre conținutul deprinderilor sportive
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
obiectului de studiu (disciplina de învățat); * legătura obiectului de studiu cu alte discipline și cu lumea reală; * activitatea de investigare a specialiștilor în domeniu; * cultivă în rândul elevilor, cunoașterea riguroasă a disciplinei în paralel cu dezvoltarea gândirii critice asupra acesteia; * manifestarea unor anumite atitudini, conduite și calități umane. Componentă a procesului didactic predarea implică: * abilitatea de a judeca și de a privi lucrurile în complexitatea lor; * abilitatea de a fi creativ; * abilitatea de a-și asuma riscuri; * abilitatea de a se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reacționând la o situație cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului”. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi în a considera învățarea ca dobândirea de către
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
următorul. Nu există posibilitatea delimitării stricte dintre procesul de învățare și cel de perfecționare. Conținutul fiecărei etape de învățare este subordonat activității de îndrumare a profesorului și celei de exersare a elevului, chiar dacă se utilizează exerciții diferite, sau formele de manifestare a ponderii celor doi factori sunt diferențiate. Metodele folosite în cele trei etape sunt comune, chiar dacă, din diferite raționamente, aplicarea lor poate fi variabilă. În ceea ce privește modalitățile de abordare a tehnicii învățării exercițiilor de atletism în general, considerăm că însușirea simultană
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]