50,139 matches
-
endemice, sub-endemice și relicte ale platoului dobrogean, o arie biogeografica de importanță internațională recunoscută. În ciuda naturii unice biogeografice a Munților Măcinului, cu atracțiile lor speciale florale și faunistice, informațiile asupra diversității faunistice sunt puține. Dintre cele 187 de specii de păsări observate în zona parcului, 60% (aprox. 112 specii), sunt considerate "Vulnerabile", " Rare", sau "Posibil Extincte", conform criteriilor IUCN, si multe dintre celelalte specii sunt considerate "Insuficient Cunoscute". Munții Măcinului reprezintă cea mai importantă zona de cuibărit din Dobrogea pentru păsările
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
păsări observate în zona parcului, 60% (aprox. 112 specii), sunt considerate "Vulnerabile", " Rare", sau "Posibil Extincte", conform criteriilor IUCN, si multe dintre celelalte specii sunt considerate "Insuficient Cunoscute". Munții Măcinului reprezintă cea mai importantă zona de cuibărit din Dobrogea pentru păsările de pradă și de asemeni reprezintă o importanță zona de pasaj pentru cele migratoare. Dintre cele 41 de specii de mamifere înregistrate aici, 11 sunt protejate prin convenții internaționale. Există peste 979 de specii de lepidoptere înregistrate, iar cercetările entomologice
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile (incluzând specii rare, incluse în anexele Directivei Habitate și ale Convenției de la Berna: Testudo graeca, Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes), și cel putin 187 de specii de păsări (specii rare, incluse în anexle Directivei PĂSĂRI: Anser erythropus, Aquila clanga, Aquila pomarina, Crex crex, Hieraaetus fasciatus, Pernis apivorus, Neophron percnopterus, etc), și 40 de specii de mamifere( incluzând specii adaptate la stepa că Spermophilus citellus - inclusă în Anexa ÎI
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
specii de reptile (incluzând specii rare, incluse în anexele Directivei Habitate și ale Convenției de la Berna: Testudo graeca, Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes), și cel putin 187 de specii de păsări (specii rare, incluse în anexle Directivei PĂSĂRI: Anser erythropus, Aquila clanga, Aquila pomarina, Crex crex, Hieraaetus fasciatus, Pernis apivorus, Neophron percnopterus, etc), și 40 de specii de mamifere( incluzând specii adaptate la stepa că Spermophilus citellus - inclusă în Anexa ÎI a Directivei Habitate și Convenția de la Berna
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Crex crex, Hieraaetus fasciatus, Pernis apivorus, Neophron percnopterus, etc), și 40 de specii de mamifere( incluzând specii adaptate la stepa că Spermophilus citellus - inclusă în Anexa ÎI a Directivei Habitate și Convenția de la Berna, Vormela peregusna, Caniș aureus etc). Pentru păsările răpitoare din România Munții Macin reprezintă cea mai importantă zona de cuibărit, fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare. O parte din insectele găsite în Munții Macin sunt noi pentru știința, iar speciile Calimorpha quadripunctaria și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Ursus arctos), mistrețul(Sus Scrofa), vulpea(Caniș vulpes), lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
este alcătuit din 125 soiuri de corali, apele puțin adânci permit existența unor viețuitoare marine ca rechinul negru de coral (Carcharhinus melanopterus), scoici uriașe (Tridacnidae) sau pești viu colorați (Chaetodontidae) caracteristici recifelor de corali. Atolul este un loc pentru cuibăritul păsărilor de mare (Numenius tahitiensis, (Sula dactylatra, Sula leucogaster, Sula sula și Gygis alba). Animalele care trăiesc pe insulă sunt broasca țestoasă (Chelonia mydas) și un crab (engl. coconut crab) cu denumirea științifică (Birgus latro). Dintre plante se pot aminti palmierii
Atolul Palmyra () [Corola-website/Science/306399_a_307728]
-
cu relief ruiniform și cu o vegetație bogată de pajiști, tufărișuri (afin, ienupăr, smârdar, jneapăn) și plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de munte (Lacerta vivipara).
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
de regulă joi dupămasa în camera de cămin a lui C.S. Lewis de la colegiul Magdalen. The Inklings se întâlneau deasemenea la un bar local, The Eagle and Child, cunoscut ca și The Bird and Baby, sau simplu drept The Bird (Pasărea). Dar contrar zvonurilor nu își citeau operele in bar. Mai târziu intâlnirile din bar se țineau la The Lamb and Flag peste stradă, iar în anii de început The Inklings obișnuiau să se întâlnească in diverse alte baruri. Numele aparținea
The Inklings () [Corola-website/Science/306420_a_307749]
-
ele au fost efectuate în Europa și America de Nord și doar 2,75 % în alte continente. Conform acestora, anotimpurile apar desincronizat față de prevederile astronomice, cu un avans local de până la două săptâmâni. Acest lucru influențează de exemplu perioadele de migrație ale păsărilor. Un studiu asupra comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a arătat un decalaj de cca. 3,2 zile pe deceniu, iar în unele zone, de exemplu la Torino, chiar mai mult, de 4,4 zile pe deceniu. Fenomenul
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
și Maroc, Egiptul, parțial și Libia și Mauritania, care, pe baza istoriei lor, au multe trăsături comune. În arabă prin "Maghreb" de regulă se ințelege Marocul, pentru că este cea mai vestica țară arabă. O zicală arabă spune: "Maghreb este o pasăre sfântă. Trupul ei este Algeria, aripa sa dreaptă Tunisia, iar cea stângă, Marocul." Opusul Maghreb-ului este "Mashriq"-ul, „Est“, „Răsărit”, derivat din verbul arab "sharaqa": „a răsări” (Soare). Inițial, culturile în Maghreb au fost de natură pur africană. Cu extinderea
Magreb () [Corola-website/Science/306454_a_307783]
-
locală de arbori, aceștia acoperind-o în întregime la descoperirea ei. Incendiile repetate și tăierile masive au dus la dispariția aproape totală a arborilor, din anii 90 demarându-se programe de replantare. Fauna este tipică mediului sub-arctic, numeroase specii de păsări cuibărind aici. De asemenea insula este un refugiu pentru diverse mamifere marine cum ar fi focile sau leii de mare. Lucru interesant, pe insulă trăiește un grup de vaci sălbăticite, descendente ale tentativelor de colonizare a insulei din secolul XIX
Insula Amsterdam () [Corola-website/Science/305782_a_307111]
-
insula Saint-Paul corespunzând unui teritoriu din Colorado. Climatul este temperat oceanic, fără perioade de îngheț dar supus unui vânt constant dinspre vest. Vegetația se reduce la ierburi înalte și ferigi, neexistând arbori. Fauna este tipică mediului sub-arctic, numeroase specii de păsări cuibărind aici. De asemenea insula este un refugiu pentru diverse mamifere marine cum ar fi focile sau leii de mare. Instoruderea iepurilor și a șobolanilor pe insulă, cel mai probabil de către navigatorii din secolul XVIII și secolul XIX au produs
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
secolul XVIII și secolul XIX au produs un dezechilibru major al ecosistemului. În anii 1990 populația șobolanilor era estimată la peste 50.000 de indivizi. În 1990, cu ajutorul fondurilor europene, a avut loc o deratizare totală a insulei, numărul de păsări care cuibăresc crescând semnificativ de la acea dată. Insula are un istoric comun cu Insula Amsterdam. În 1559 geograful "Evert Gysaerts" mentionează o insulă la latitudinea de 38° S """T.Q. descrobio o nao S. Paulo"". Navigatorul Olandez "Harwick Claesz de
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
iernii. Fauna este tipică regiunilor sub-antarctice, insulele fiind populate de 4 specii de pinguini cum ar fi pinguinii imperiali, pinguinii moțați sau pinguinii gentoo. Alte animale ce trăiesc pe insulă sunt mai multe specii de foci și numeroase specii de păsări, în principal albatroși. În anumite perioade ale anului, pin apele din largul insulelor pot fi observate balene ucigașe, acestea fiind faimoase datorită faptului că acestea se aventurează intenționat până pe plajă pentru a vâna puii de focă, ele fiind capabile să
Insulele Crozet () [Corola-website/Science/305786_a_307115]
-
ce depășesc 1300mm/an. Frecvente taifunuri, îndeosebi în perioada mai-ului. Din vegetația variată se evidențiază pinul de Norfolk (o variantă de "Araucaria"), ce poate atinge înălțimi de 60 m și un diametru de 3 m, iar din faună liliecii, păsările marine și broaștele țestoase. Descoperită de James Cook în 1774, insula este colonie penitenciară britanică între 1788-1814 și 1825-1855. Este abandonată în 1855, pentru ca, un an mai târziu, să fie repopulată cu 194 de emigranți din insula Pitcairn. Este administrată
Insula Norfolk () [Corola-website/Science/305798_a_307127]
-
deșertice și dune, la 400 km sud-vest de Tunis, la colțul nord-vestic al depresiunii saline numite "Chott Djerid". Nefta este o stație fertilă în drumul caravanelor deșertului și un centru religios pentru pelerinii Sufi, care asigură un loc de popas păsărilor migratoare în drumul lor spre și dinspre continentul african. Aprovizionată de mai mult de 150 de izvoare, oaza are ca vegetație predominantă curmalii. Legenda spune că primul izvor de apă dulce care a țâșnit din Pământ după potop, a fost
Nefta () [Corola-website/Science/305793_a_307122]
-
una din porțile de lemn care închidea ecluza. Pe malurile lacului s-a dezvoltat Parcul Herăstrău acesta ocupând o suprafață de circa . În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări rare.
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
de ninsoare, dar sunt deseori urmate de plaoie. Altitudinile mai importante sunt acoperite de ghețari, care înregistrează un recul vizibil în ultimii ani. Fauna este tipică regiunilor sub-antarctice, insulele fiind populate de foci, lei de mare și numeroase specii de păsări: pinguini, albatroși, cormorani, pescăruși. În anumite perioade ale anului, pin apele din largul insulelor pot fi observate balene ucigașe precum și alte cetacee. Pe insule au fost însă introduse în secolele trecute numeroase specii străine, cum ar fi iepurii, șobolanii, pisici
Insulele Kerguelen () [Corola-website/Science/305802_a_307131]
-
de exemplu: "Clematis vitalba", "Crataegus monogyna", "Malus sylvestris", "Prunus spinosa", "Rubus idaeus", "Rubus ulmifolius" etc). Frunzele asigura hrana pentru unele animale, inclusiv pentru Lepidoptera care este purtător al moliei "Coleophora anatipennella". Fructele sunt consumate de către unele mamifere și mai multe păsări. Multe păsări le găsesc irezistibile și le preferă în „dauna” fructelor cultivate de către om. Planta este, astfel, de multe ori cultivată în grădini organice și permacultură pentru a preveni daune la culturile de livadă. Soiurile de grădină sunt adesea numite
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
Clematis vitalba", "Crataegus monogyna", "Malus sylvestris", "Prunus spinosa", "Rubus idaeus", "Rubus ulmifolius" etc). Frunzele asigura hrana pentru unele animale, inclusiv pentru Lepidoptera care este purtător al moliei "Coleophora anatipennella". Fructele sunt consumate de către unele mamifere și mai multe păsări. Multe păsări le găsesc irezistibile și le preferă în „dauna” fructelor cultivate de către om. Planta este, astfel, de multe ori cultivată în grădini organice și permacultură pentru a preveni daune la culturile de livadă. Soiurile de grădină sunt adesea numite „foc de
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
în urma cărora au fost distruse 40% din gospodării. Pe teritoriu se află o carieră de piatră.Flora e reprezenta tă prin vegetație de stepă. în pădure se întîlnesc co paci cu lemn tare și moale, arbuști, precum și diferite plante rare, păsări și animale sălbatice, înscrise în „Cartea Roșie”. Legenda satului vorbește, precum că moșiile satului îi aparțineau boierului Leurdache. în par tea de sud platoul este acoperit de pădure pîna la movilă. însă boierul a vîndut moșia boierului Enache, care a
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
Însă cu timpul cele două s-au unit și au format o singură insulă. Complexul Scalin-Zătoane (21.410 ha) este arie de protecție specială în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării și este important ca loc de cuibărit pentru 14 specii de păsări: lebede, păsări limnicole (adăpostește cea mai mare colonie de chire de mare din cadrul rezervației) și este loc de premigrație și migrație pentru circa 100 specii. Prima menționare a insulei Sacalin, cu un singur nucleu, a fost într-o hartă rusească
Insula Sacalin () [Corola-website/Science/305939_a_307268]
-
timpul cele două s-au unit și au format o singură insulă. Complexul Scalin-Zătoane (21.410 ha) este arie de protecție specială în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării și este important ca loc de cuibărit pentru 14 specii de păsări: lebede, păsări limnicole (adăpostește cea mai mare colonie de chire de mare din cadrul rezervației) și este loc de premigrație și migrație pentru circa 100 specii. Prima menționare a insulei Sacalin, cu un singur nucleu, a fost într-o hartă rusească întocmită în
Insula Sacalin () [Corola-website/Science/305939_a_307268]