6,312 matches
-
a fost primul meu redactor, critic și susținător necondiționat. Fără ajutorul și contribuția ei intelectuală această carte nu ar fi fost scrisă. Sunt cu adevărat norocos să o am partener. Mulțumiri și fiicelor mele Orly și Nathalie pentru că s-au Împăcat cu ideea că tata va mai petrece Încă un an Închis În biroul lui, ca și dragii mele mame, Margaret Friedman, pentru că m-a Întrebat zilnic când va fi gata cartea. Max și Eli Bucksbaum mi-au adresat prețioase Încurajări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cel dinainte. Tata găsise comuna datoare la bănci, iar acum o lăsa cu beneficiu în casă și cu obștea mulțumită. Singura pagubă o înregistrase dânsul, o datorie de 4.000 lei la bancă, banii pentru deplasări, diurna fiind simbolică. Pleca împăcat în suflet că și-a făcut datoria. Avea o singură nemulțumire, că nu a putut face mai mult. * Toamna și primăvara, la Ploiești, ședințele FDC se țineau în cadrul natural, în Lunca Teleajenului, Pădurea Ghighiului sau Crângul lui Bot. Comuniunea cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
al regelui și au ieșit. Vrând să îngenunchem, în loc să avem în față o icoană, aveam chipul unui idol. De pe tinetă, am smuls cuiul și l-am bătut cu un bocanc sub al regelui. * Nu eram deloc îngrijorați cu privire la proces. Ne împăcam cu gândul că vom fi condamnați și că vom călca pe urmele înaintașilor luptei legionare. Probleme avea doar Vârlan Moise. Îi rămăseseră acasă, la Pleșcoi, o mamă, văduvă și patru surioare încă mici pentru a putea face față greutăților vieții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
bătrânei, care răsuna ca un bucium pe culmi, țapul răspundea cu behăit puternic. Am poposit lângă morminte. Ce comuniune sfântă! Morții și viii în aceeași poiană, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în același luminiș de viață, împăcându-se într-o prezență permanentă, neofensatoare, îngrijindu-se unii de alții, să nu sufere unul din pricina celuilalt. Unii privind spre pământul care-i așteaptă, alții spre cer, în nădejdea întâlnirii, la trâmbița Arhanghelului. Câtă taină mioritică în acest picior de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
copii se certau, fiecare pretinzând în favoarea lui dreptul la succesiune pentru avere. Bătrâna a intrat în comă și în câteva ore a expiat. În timpul certei dezlănțuite la capul moartei, s-a anunțat la radio naționalizarea întreprinderilor, așa că descendenții au fost împăcați, fără însă a-și potoli ura unul față de altul, acuzându-se fiecare că a fost păgubit de celălalt. Scena semăna cu Hohote în iad, dar n-au avut puterea să-și depășească patima lăcomiei. Cel care se ocupase de mină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dumnezeu pe care nu trebuia să-l pierd; doream să nu mi se ia această bucurie de a fi continuu cu El și numai al Lui. Uneori cântam încet, în suflet, imnele liturgice sau psalmi și mă simțeam bucuros și împăcat în sine și n-aș fi vrut să schimb niciodată starea aceea. Oare Domnul Hristos lucra în nepuțința mea? Câteodată îl vedeam pe milițian uitându-se vreme îndelungată prin vizetă, parcă vorbea cu mine. Spre sfârșitul lunii Februarie 1964 am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
În cursul săptămânii făcusem câte o vizită celor doi preoți din comună. Unul stătea pe coastă, părintele Gheorghe Cazan, celălalt pe d’aia parte, peste gârlă, părintele Gheorghe Vasilescu. Nu erau în raporturi chiar frățești, dar venirea mea i-a împăcat și au slujit împreună. Până atunci slujeau succesiv. O Duminică unul, o Duminică celălalt. Poporul era împărțit sufletește. Și nu era bine! Cu tata am aprins câte o lumânare la mormântul bunicilor (din partea mamei) și a rudelor din sat, decedate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
purtăm împreună. Să nu te lași amăgită că acum sunt profesor, fiindcă mâine s-ar putea să fiu trimis să scot haznale. Chiar dacă va trebui să ajung la vaci, voi fi împreună cu tine și nu te voi părăsi! Ne-om împăca, așa cum te împaci cu sufletul tău. La un an și jumătate după căsătorie am fost destituit. Soția m-a urmat în tăcere, cu credincioșie, și în rânduiala vieții de șantier. După doi ani, în 1968, Dumnezeu ne-a dăruit o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu te lași amăgită că acum sunt profesor, fiindcă mâine s-ar putea să fiu trimis să scot haznale. Chiar dacă va trebui să ajung la vaci, voi fi împreună cu tine și nu te voi părăsi! Ne-om împăca, așa cum te împaci cu sufletul tău. La un an și jumătate după căsătorie am fost destituit. Soția m-a urmat în tăcere, cu credincioșie, și în rânduiala vieții de șantier. După doi ani, în 1968, Dumnezeu ne-a dăruit o fetiță. Și am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Pitești și eu am intrat în alta, sub comanda unui bărbat refugiat în 1940 din Basarabia, domnul Mărunțel, om energic; avea „ochiul câmpului”, ținea cu tot dinadinsul ca cel ce trece sub mâna lui să devină bun meseriaș. Ne am împăcat și am rămas prieteni; mai târziu am devenit chiar vecini de bloc. Mă întreba câteodată, cu teamă, uitându-se în jur: Ce crezi, domnule Maxim, mai scăpăm noi de comuniști? Nu așa repede, dar scăpăm! De ce spuneți nu așa repede
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și al lui Paul Déroulède, pe care Iorga îl califica drept "naționalist"69; și al demonstrațiilor periodice la statuia Strasbourg. Era perioada Antantei Cordiale franco-ruse, cu care Iorga, ca supus al unui rege din dinastia Hohenzollern, nu prea s-a împăcat. Odată, un student francez impertinent l-a întrebat: "De ce nu vă lăsați anexați de ruși?"70. Dintre toți profesorii lui de la școală, Iorga a fost într-o oarecare măsură impresionat de profesorul Duchesne care, împreună cu profesorul Gabriel Monod, a editat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
într-o relativă izolare. Ironia soartei constă în faptul că dușmanii lui cei mai înverșunați erau colegii lui din domeniul literaturii și al politicii naționaliste care încălcaseră principiile naționalismului său cultural. Iorga n-ar fi acceptat în veci să se împace cu Iuliu Maniu, liderul național țărănist sau, cu atît mai puțin, cu liderul populist Constantin Stere. Ura lui pentru Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul Gărzii de Fier, și pentru scriitorii moderniști ca Tudor Arghezi era fără margini. Nu putea să-i
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga a devenit liderul mișcării literare care a preluat numele revistei literare "Sămănătorul". El scria în 1933 "În articolele mele (din "Sămănătorul") mi-am exprimat credința pe care mi-o voi păstra toată viața". Ca și Kogălniceanu, Iorga încerca să împace tradiția cu evoluția. Sămănătorismul a avut o influență incontestabilă asupra literaturii române. Eugen Lovinescu l-a numit "marele cimitir al literaturii române"148. Sămănătorismul nu a avut o viață lungă, dar i-a furnizat lui Iorga standardele critice pentru tot
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lăsat impresionat nici de intelectualul democrat maghiar dr. Oszkàr Jàszi, care propunea o politică conciliantă față de naționalități, nu maghiarizare forțată. În 1913, atunci cînd Partidul Socialist Maghiar a propus soluții de stopare a maghiarizării, Iorga a reacționat imediat: "Te poți împăca cu moartea o singură dată, atunci cînd îți dai duhul"205. Iorga nu nutrea nici o animozitate personală față de unguri. Atunci cînd aceștia au adus din Turcia trupul eroului lor național, Francisc Rákóczi, Iorga remarca: "Ungurii nu l-au uitat nici
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
speranțe sincere atît de crud înșelate ca acelea înșelate de regimul Averescu. În deschidere, alegerile care s-au ținut au fost la fel de corupte ca și celelalte. Drept urmare, Partidul Poporului al lui Averescu a cîștigat fără probleme alegerile. Pentru a-l împăca pe Iorga, i-au rezervat un loc la Ismail, unde a fost ales pe merit. Prima acțiune a guvernului a fost desființarea Consiliului Dirigent din Transilvania 46. Consiliul Dirigent nu era doar puțin răspunzător de eșecul experimentului democrat, iar eșecul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ca pe roate în cadrul regenței. Așa cum îi explica lui Iorga patriarhul: Lucrurile nu merg bine în țară pentru că prințul Nicolae fumează țigări de foi și se ceartă cu Sărățeanu; iar eu, ca preot, nu pot decît să încerc să-i împac"205. Iorga a luat deschis poziție împotriva regenței, considerînd-o "dăunătoare"206. Întrucît clanul Brătianu deținea încă puterea, din decembrie 1927 pînă în noiembrie 1928, prim-ministru a fost Vintilă Brătianu. În vara lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dintre regenți) era ocupat cu amanta sa, dra Doleti Dumitrescu. La sosirea lui Carol, fratele lui l-a primit cu brațele deschise. Guvernul Național-Țărănesc a fost de acord cu întoarcerea lui Carol cu trei condiții: să respecte Constituția, să se împace cu Regina Elena, iar madam Lupescu trebuia să rămînă în străinătate 7. Forțele Armate nu reprezentau nici un obstacol; ofițerii mai tineri, cum erau coloneii P. Teodorescu, Gavrilă Marinescu și alții, așteptau cu nerăbdare întoarcerea lui Carol, sperînd poate să fie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Carol, care fusese de acord cu cele trei condiții ale lui Maniu. Maniu nici nu dorea să riște declanșarea unui război civil. La București, i-a declarat încă o dată lui Maniu intenția sa de a respecta Constituția, de a se împăca cu prințesa Elena și de a nu permite revenirea în țară a Magdei Lupescu. Poate că gîndea (ca și Henric IV al Franței) că, dacă Bucureștiul "nu merita o liturghie", merita măcar o promisiune sau două. Cînd a văzut, după
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Carol: "sper că acela care se întoarce este vechiul prinț Carol, iar în privința celuilalt prinț Carol, nu vreau să-mi aduc aminte de el"24. A continuat să-și exprime speranțele inutile că regele Carol și prințesa Elena se vor împăca. Deși Iorga păstrase relații bune cu amîndoi, Carol și prințesa Elena au vizitat separat școala de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte, în vara lui 193025. Între timp, criza se accentua. Sinteza analizei făcute de Iorga vieții și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de la Versailles. Dar nu avea să fie așa. În primăvara lui 1937, Chamberlain, arhitectul împăciuitorismului, a devenit prim-ministru al Angliei. Iorga sprijinea politica conciliantă a acestuia cu unele rezerve, deși era gata să facă foarte multe sacrificii ca să-l împace pe Hitler atîta vreme cît nu i se cere României Mari să facă vreun sacrificiu. "Chamberlain vine din altă epocă", scria el, adăugînd că acesta crede că "dacă omenirea nu este bună, ea poate fi ademenită să devină bună" prin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
C. Ilașievici: regele poate sprijini publicarea Istoriei românilor a lui Giurescu din propriile sale fonduri și nu din fondurile Fundației Regale, pentru că, în caz contrar, el nu va mai accepta nici o invitație la Palat. Gheorghe Brătianu a încercat zadarnic să împace lucrurile 178. De data aceasta, Iorga n-a mai avut noroc apelînd la tehnicile de forță. Nu numai că lucrarea lui Giurescu a fost publicată de Fundația Regală, dar acesta a fost numit administrator al tuturor fondurilor bănești ale Fundației
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
întîlni pe Traian Boeru, venisem să-l văd ca să-i pun doar o întrebare: "Cum a fost posibil, din moment ce Nicolae Iorga era un naționalist român atît de înfocat și adusese României servicii atît de mari, cum a putut Legiunea să împace asasinarea unui om de talia lui Nicolae Iorga cu naționalismul ei integral?" Răspunsul a fost revelator: "În timpul Revoluției Franceze, mulți oameni mari și mulți mari patrioți care aduseseră mari servicii Franței și Revoluției au fost uciși: Condorcet, Danton și mulți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mare. Întotdeauna mă gândesc la tine ca la un înotător pasionat. Te rog trimite-mi vești despre tine și, dacă treci prin Londra, am putea lua o băutură împreună. Sper că te-ai «statornicit» în chip fericit și că te împaci bine cu casa. Are un nume curios. Cu aceleași urări cordiale, vărul tău, James.“ Scrisoarea lui James reușește să degajeze un vag aer protector, ca și cum el ar fi fratele meu mai mare și nu v\rul mai tânăr. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lase să mă culc... — Hartley, te rog, nu-mi mai povesti ororile astea. Nu vreau să le mai aud și, oricum, totul a luat sfârșit. — Ah, am fost atât de proastă, atât de proastă, și, desigur, Titus nu s-a împăcat niciodată cu școala, toate mergeau pe dos, toate, și nici măcar nu sunt sigură dacă Ben a crezut totul de la început sau dacă abia mai târziu a început într-adevăr să creadă, numai că tot ce făceam eu înrăutățea starea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
rânji cu gura până la urechi. Firește că Gilbert o mai întâlnise și înainte pe Rosina, și o cunoștea. Până acum, o privise cu o sfioasă ostilitate, pe care unii bărbați o încearcă instinctiv față de femeile prea prădalnice (în schimb se împacă foarte bine cu femeile blânde și dulci de genul lui Lizzie). Acum însă, părea să fi suferit o instantanee convertire. Titus era un băiețandru simplu, absolut vrăjit să se afle în prezența unei actrițe celebre, în carne și oase, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]