7,098 matches
-
și noi, la fel se poate înțelege El Însuși ca împărăție a lui Dumnezeu, fiindcă în 82 El vom avea să împărățim”. (Sf. Ciprian, Despre rugăciunea domnească, XII, în PSB, vol. 3, p. 471) „... Pentru a fi plăcuți întotdeauna în împărăția Lui ne facem mai înainte plăcuți în această lume”. (Sf. Ciprian, Despre gelozie și invidie, XVIII, în PSB, vol. 3, p. 504) „Sub acoperământul Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt se va odihni sufletul care va fi aflat pacea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
daruri covârșitoare? Ai văzut că binefacerile Lui depășesc orice înțelegere? Că spune Pavel: La inima omului nu s-au suit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, II, în PSB, vol. 21, p. 334) „În asta stă împărăția cerurilor, în asta stă desfătarea bunătăților, în asta stau mii și mii de bunătăți, în a ajunge vrednici ca să-L iubim pe Dumnezeu în chipul în care trebuie iubit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia LV, III
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în toți cei ce prin unirea între ei se vor împărtăși împreună de bine, în Hristos Iisus Domnul nostru”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XV, în PSB, vol. 29, p. 330) „Ci fiindcă numirea de împărăție e ceva mare și mai presus de toate cele râvnite între oameni în viață, de aceea s-a folosit de această numire pentru a da de înțeles prin ea bunătățile cele mai presus de toate. Căci dacă ar fi fost
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de toate cele râvnite între oameni în viață, de aceea s-a folosit de această numire pentru a da de înțeles prin ea bunătățile cele mai presus de toate. Căci dacă ar fi fost ceva mai sus între oameni decât împărăția, ar fi înaripat sufletul auzitorului prin numirea aceluia spre dorirea negrăitei fericiri. Pentru că nu e cu putință a se descoperi oamenilor, prin numirile lor proprii, acele bunătăți care sunt mai presus de simțurile și de cunoștința omenească. Căci nici ochiul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să domnească în veci, la nesfârșit, cu împăratul, evitând suferințele, calea cea strâmtă, aspră și cu multe încercări”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XII, 5, în PSB, vol. 34, p. 144) „ ... cei drepți vor petrece în împărăție, în lumină și slavă, nimic altceva văzând decât pe Hristos stând totdeauna în slavă de-a dreapta Tatălui”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XVII, 4, în PSB, vol. 34, p. 179) „Noi ne vom odihni în Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lumină și slavă, nimic altceva văzând decât pe Hristos stând totdeauna în slavă de-a dreapta Tatălui”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XVII, 4, în PSB, vol. 34, p. 179) „Noi ne vom odihni în Dumnezeu, în împărăția Sa, iar Dumnezeu Se va odihni în noi în veci”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XIX, 9, în PSB, vol. 34, p. 191) „Să presupunem, de asemenea, că există o grădină cu pomi fructiferi și binemirositori
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de asemenea, că există o grădină cu pomi fructiferi și binemirositori, cu multe locuri încântătoare, pline de frumusețe, de balsam și de odihnă și că oricine trece pe acolo se desfătează și se odihnește; la fel este cu sufletele în Împărăția (cerurilor). Toate se bucură și se veselesc, (toate) sunt împărați, domni și Dumnezeu. Pentru că s-a scris: Împărat al împăraților și 84 Domn al Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 3, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Matei, 5, 6). Acesta este cel cu inima zdrobită (Ps., 50, 19). Cei ce au o astfel de hotărâre, un astfel de zel, cei ce doresc virtutea și stăruiesc în acest dar până la sfârșit, vor putea să obțină cu adevărat Împărăția veșnică”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXIX, 7, în PSB, vol. 34, p. 228 - 229) „La învierea trupurilor − ale căror suflete mai înainte au fost înviate și mai înainte au fost preaslăvite − atunci și trupurile vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este viața sfinților, așa e și a cununilor, Dumnezeu măsurând răsplata potrivit cu faptele fiecăruia”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaptesprezecea, în PSB, vol. 38, p. 612) „... Hristos, prin Care și în Care duși în Împărăția cerurilor, vom primi fericirea prelungită în veacurile fără sfârșit, trăind o viață curată, cuviincioasă, și eliberată de orice vină”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la a doua Lege, 1, în PSB, vol. 39, p. 456-457) „Dar celor ce au un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. 81, p. 187) „Și dincolo de viețuirea și mărturisirea fericită de aici, Se va dărui pe El Însuși ca moștenire și odihnă și mai fericită”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 8, în PSB, vol. 81, p. 250-251) „Împărăția cerurilor a fost pregătită pentru noi și dintru început gătită nouă. Aceste două lucruri le-a înfățișat Domnul când spunea celor din dreapta: Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția care este gătită vouă de la întemeierea lumii (Mt. 25, 34)”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Partea a Doua, Scrieri, 8, în PSB, vol. 81, p. 250-251) „Împărăția cerurilor a fost pregătită pentru noi și dintru început gătită nouă. Aceste două lucruri le-a înfățișat Domnul când spunea celor din dreapta: Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția care este gătită vouă de la întemeierea lumii (Mt. 25, 34)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, 9, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 337-338) ,,Hristos a zis: Unde este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dăm toată averea, chiar de-ar trebui să fim aruncați în foc, să fim tăiați de sabie, să înfruntăm cuțitele, chiar de-ar trebui să pățim orice altceva, pe toate să le suferim cu ușurință, ca să avem parte de haina Împărăției cerurilor și de slava aceea tainică, pe care facă Dumnezeu ca noi toți să o dobândim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LIV, VI, în col. PSB, vol. 23, p. 632) „Dacă voiește cineva a fi slăvit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fii duhovnicești se înmulțesc necontenit. De ea suntem născuți, cu laptele ei ne hrănim, din sufletul ei este sufletul nostru”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, V, în PSB, vol. 3, p. 438) „Ea ne păstrează lui Dumnezeu, ea rezervă împărăția Domnului pentru fiii ei. Cine se desparte de Biserică și se unește cu alta își calcă promisiunile față de Biserică, și cine părăsește Biserica lui Hristos nu va avea răsplată de la Hristos, căci devine un străin, un profan, un dușman. Cine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unitate, ca de aici să se poată înțelege cât de mult greșește cel ce strică unitatea și pacea, căci pentru aceasta s-a rugat și Domnul, voind desigur ca poporul Său să trăiască, fiindcă știa că dezbinarea nu duce la împărăția lui Dumnezeu”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XXIX, în PSB, vol. 3, p. 481-482) „... Cât încă facem parte din această Biserică, care e o icoană a împărăției viitoare 96, să ne înfățișăm tot ca o icoană a unității, când
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca poporul Său să trăiască, fiindcă știa că dezbinarea nu duce la împărăția lui Dumnezeu”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XXIX, în PSB, vol. 3, p. 481-482) „... Cât încă facem parte din această Biserică, care e o icoană a împărăției viitoare 96, să ne înfățișăm tot ca o icoană a unității, când spune: ca toți să vorbiți la fel și să nu fie dezbinări în sânul vostru, ci să fiți cu toții uniți în același cuget și în aceeași înțelegere (I
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu-i lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 26.2., în PSB, vol. 4, p. 181) „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „Prin botez ni se spală toate păcatele noastre și nu mai suntem păcătoși. Acesta este singurul har al luminării
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, III, în PSB, vol. 17, p. 491) 109 „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „După ce am fost luminați prin botez, ar fi trebuit să nu mai săvârșim ceea ce nu este drept, să fie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dacă am admite că dispare natura, că nu mai există Petru, nici Pavel, că pretutindeni și în toate este Dumnezeu, atunci (ar trebui să admitem) că nici cei ce merg în iad nu simt pedeapsa, nici cei ce merg în împărăția (lui Dumnezeu nu simt) binefacerea”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XV, 10, în PSB, vol. 34, p. 155-156) „Privește la cel cu mâinile străpunse de piroane, la Cel a Cărui coastă a fost împunsă cu sulița
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
21). Iar dacă trupul nostru va fi asemenea trupului celui proslăvit al lui Hristos, va fi asemenea celui luat la cer și înălțat pe nori. Așadar, toate acestea trebuie să le aștepți tu la învierea ta. Și fiindcă învățătura despre Împărăția cerului îndelung a fost întunecată ucenicilor Săi, de aceea s-a suit El cu dânșii pe un munte, și S-a proslăvit înaintea ochilor lor. Prin aceasta Le-a arătat, ce fel va fi slava cea viitoare, și Le-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lămurit despre acelea. Așadar, pentru ce să mai avem nevoie de un om de pe cealaltă lume, când Cel Ce are să ne ceară socoteală de faptele noastre ne strigă în fiecare zi că a pregătit și iadul și a gătit și Împărăția, dându-ne dovezi clare de toate acestea? Dacă Domnul nu ne-ar judeca pe lumea cealaltă, apoi nu ne-ar pedepsi nici aici, pentru că atunci cum s-ar explica faptul că pe lumea aceasta unii păcătoși sunt pedepsiți, alții nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
scriitor al nostru de tot ce-i românesc"4. Nimic fals, nimic demagogic în cuvintele de pe fila 65r a mss. 2257: "Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc carte și rezbele, zugrăvesc împărății despre cari lui neci prin gând nu-i trece, iubesc acest popor care nu servește decât de catalici tuturor acelora ce se-nalță la putere, popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de gheață ce i le așezăm pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mezat a efectelor de îmbrăcăminte", încât au intrat în război "cu o armată nepregătită", dar "și fără o convențiune stipulând și marginea sacrificiurilor și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită închinatei lor diplomații". Întrebați de presă dacă au vreun tratat cu "împărăția alături de care luptau, ei răspunseră cu cutezanță că acea împărăție nu putea să trateze cu un stat care este încă vasal" și că ei "nu fac insultă generosului țar a-i cere zapis, amanet etc." Eminescu recuză slăbiciunea diplomației guvernanților
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu o armată nepregătită", dar "și fără o convențiune stipulând și marginea sacrificiurilor și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită închinatei lor diplomații". Întrebați de presă dacă au vreun tratat cu "împărăția alături de care luptau, ei răspunseră cu cutezanță că acea împărăție nu putea să trateze cu un stat care este încă vasal" și că ei "nu fac insultă generosului țar a-i cere zapis, amanet etc." Eminescu recuză slăbiciunea diplomației guvernanților, fundată pe ideea că nu pot negocia din cauza "vasalității": Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aliatul ei, după ce au încheiat cu el o convenție prin care i se garantează integritatea teritoriului. România vede zburând ca pleava în vânt asigurările unei convenții a cărei iscălituri sunt încă umede și pe care a încheiat-o c-o împărăție mare, pe a cărei cuvânt se credea în drept să se întemeieze."82 De-acum încolo, principala țintă este dezonoarea Rusiei, care și-a găsit în guvernul liberal un șoricel cu care să se zbenguie pe tărâmul alunecos al geopoliticii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lupta măcar cu armata Moldovei, fiindcă nu știa cum să se retragă mai repede din calea uriașei trupe a lui Napoleon. Raptul de la 1812 n-a fost rezultatul unei păci, căci nu Turcia avea nevoie de pace grabnică, ci Rusia. Împărăția de la răsărit nu putea invoca nici faptul că Moldova, apoi România i-ar fi fost ostilă în timp, dimpotrivă: "Căci prin ce păcătuise Țările Românești Rusiei? Nu le-am hrănit într-atâtea rânduri oștirile, nu erau țările noastre adăpostul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]