4,816 matches
-
vecine. Rețeaua de transport este insuficient dezvoltată și inegal repartizată: 1282 km de cale ferată, 160.000 km de șosele, dintre cele mai bune din Asia. Circulă mijloace de transport de o mare varietate și pitoresc: microbusuri, jeepney viu colorate, Împodobite cu ornamente metalice, motociclete, triciclete (de tipul tuck-tuck ului indian), calesa (căruța trasă de un cal, tip docar sau șaretă) etc. Transportul maritim (94 porturi) și aerian sunt mai dezvoltate, făcând legătura Între insulele arhipelagului, cât și cu restul lumii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mijloc frecvent folosit de către manilezi, gata Întotdeauna să Îmbine utilul cu plăcutul, treburile curente cu serbările. Întunericul coboară brusc, ca oriunde la tropice, punând stăpânire pe Întreaga fire, lăsându-ne În suflet regretul pentru acel triumfal apus de soare care Împodobise cu câteva minute mai Înainte totul În purpură. Ne cazăm la Sofitel Philipine Plaza, locație deosebit de centrală și elegantă, cu toate accesorile necesare confortului. Manila, centru regatului de odinioară al rajahului Sulayman, de origine malaysiană, capitala Indiilor de Răsărit Spaniole
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În numelor celor de ieri. O sfidare a unor vipp uri financiare și politice față de o populație majoritară la limita subzistenței!!! FIESTA Fiesta reprezintă multă exuberanță, dans și petrecere, ce te trimite cu gândul la Spania medievală. Locuitorii curăță străzile, Împodobesc casele cu stegulețe, ghirlande de flori, scot tamburinele aurite, se Îmbracă În frumoase cămăși de mătase, 643 Își pictează fața În negru, Încep să bată tobele pentru a se lansa apoi Într-un dans frenetic. Indiferent de pretextul acestor fieste
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Mayon stă În simetria grațioasă a pantelor sale, indiferent de unghiul din care este privit, gratulat cu superlative ca „cel mai frumos vulcan din lume”, „cea mai frumoasă capodoperă a naturii”, „cel mai perfect vulcan”. În zilele Înnorate, vârful este Împodobit cu bucle de fum. Explozia distrugătoare din 1814 a acoperit În Întregime orașul Cagsawa, doar turla bisericii a mai rămas din această localitate 832. Aceeași dramă s-a petrecut și la Bacalor, dar vinovatul a fost aici vulcanul Pinatubo. Bacolor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în buzunarul hainelor se pun căței de usturoi pentru a feri persoana respectivă de rău în anul următor. Începând de la Sf. Nicolae (6 decembrie) băieții din comună porneau cu „Steaua”. Aveau confecționată o stea din carton, cu mâner de lemn, împodobită cu hârtie creponată de diferite culori, iar în mijloc era lipită o imagine cu scene religioase, în care era reprezentată Fecioara Maria și pruncul Iisus. Se cântau aceleași versuri care se mai aud și astăzi prin sat, dar mult mai
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
multe, Bună dimineața, la moș ajun” Acum repertoriul s-a îmbogățit cu alte colinde învățate la școală sau din mass media. Gazdele așteptau pe colindători cu darurile pregătite așezate în trecut în sită, iar acum în coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
a „moșilor de vară” care are loc la șapte săptămâni după Paște. Acum se dau de pomană oale de pământ în care se pune puțin vin, strachini de pământ pline cu orez sau păsat și linguri de lemn cu coada împodobită cu flori. III. 4.7 PORTUL NAȚIONAL ÎNAINTEA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Fetele purtau fotă și ie lucrate în sat. Fota avea fondul crem și o dungă lată la poale de culoare albastră, sau fondul bleumarin și dunga de la poale roșie
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cusătură din brâu. În sus fetele purtau ii cusute cu râuri, din mătase sau mouliné, în culori care se armonizau cu fotele. Partea de jos a iei intra sub fotă și amândouă erau prinse cu bete. Betele erau și ele împodobite cu cusături, în culori ce se armonizau cu fota și ia. Ele se legau cu fundă. Fetele se purtau cu capul gol. Părul era împletit într-o coadă groasă, care atârna pe spate sau în două care se aduceau din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mâneci largi, din pânză de bumbac sau de in. Cămășile erau lucrate cu diferite modele de râuri, în culori, cusute cu mătase sau mouliné. Peste mijloc flăcăii purtau un veșmânt original: fusta. Ea era alcătuită dint-o bucată de pânză albă, împodobită cu râuri ca pe cămașă. Încrețită în partea de sus, fusta se înfășura peste mijloc, cuprinzând sub ea partea de sus a pantalonilor. Fusta se lega peste mijloc cu bete țesute din lână. Poalele fustei cădeau cam la o palmă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fustei cădeau cam la o palmă deasupra genunchilor. Pe cap, flăcăii purtau căciuli de miel, de obicei, negre. În picioare aveau ghete. Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice de la simple stilizări de creneluri până la complicatele îmbinări de unghiuri, cercuri și arcuri de cerc. Precipitațiile mai abundente
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în domeniile social, cultural și civic. Astfel înțeleasă, asociată promisiunilor de sporire a confortului și de dezvoltare benefică pentru toți, se spera că modernizarea societății va fi efectivă și durabilă, deoarece recurgea mai mult la consimțământ decât la constrângere. Democrația împodobită cu virtuți funcționale punea însă o problemă: cum să fie inserată cunoașterea în luarea deciziei politice fără a contraveni exigenței suveranității populare? Din această perspectivă, faimoasele politici urbane ale anilor 1960 ridică problemele modernizării democrației, probleme care rămân mereu de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
propriului interes, fără să-i pese de definirea a priori a unui interes general. În ceea ce privește politicile urbane, referirea la principiul unei "științe a orașelor" a însemnat, în general, reducerea problemelor politice la probleme tehnice, disipând caracterul contingent specific alegerilor politice. Împodobite cu veșmintele "scientismului", politicile urbane puteau să pretindă în mod obiectiv că tratează orașul fără să se preocupe de punctul de vedere subiectiv al locuitorilor. Protagoniștii acestui tip de acțiune publică aveau certitudinea platoniciană cum că adevărul nu poate veni
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decât în mijlocul tumultului și al veseliei. "Cel zgomotos", cum e numit Dionisos, era însoțit de cortegii de menade (nebune, în greacă) și de satiri care dansau frenetic în sunetul flautului și al tamburinei bătând ritmul cu un tirs, un toiag împodobit cu frunze de viță de vie și de iederă, cu conuri de pin în vârf. În mijlocul acestei cohorte dezlănțuite, Dionisos păstra un calm aproape olimpian 34, în timp ce alături de el mergea o panteră, animalul său favorit. După modelul acestui cortegiu divin
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în care erau înfipte câteva pene de păsări (Marcu, V.1989). Romanii au preluat și ei acest joc sub denumirea de „Paganica". În secolul 14, femeile din Japonia practicau un joc numit OIBANE. Pe post de minge, ele foloseau fructe, împodobite cu pene colorate de fazan. Rachetele erau făcute din lemn, și erau similare cu paletele de tenis de masă din zilele noastre. Pe spatele rachetei era o poza celui iubit, și nu era permis să se joace decât cu o
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
aurit un spectacol care era să-i scoată un strigăt de bucurie. De cealaltă parte a grilajului, era un băiat drăguț, pârlit de soare, înnegrit de sporturi și de exerciții în aer liber. Veșmintele lui de mătase și saten, erau împodobite cu obiecte scânteietoare; purta la șold o săbioară și un pumnal, încrustate cu pietre prețioase; era încălțat cu ghete cu tocul roșu; pe cap avea o căciulită elegantă, stacojie, împodobită cu pene ce atârnau în jos, prinse într-o piatră
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
în aer liber. Veșmintele lui de mătase și saten, erau împodobite cu obiecte scânteietoare; purta la șold o săbioară și un pumnal, încrustate cu pietre prețioase; era încălțat cu ghete cu tocul roșu; pe cap avea o căciulită elegantă, stacojie, împodobită cu pene ce atârnau în jos, prinse într-o piatră mare de preț. Mai mulți curteni, amețitori prin ținuta lor, probabil oamenii lui personali, ședeau în jurul său. O! Era un prinț" un prinț adevărat, un prinț viu, fără nici o îndoială
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cu ajutorul dicționarului. 2. Împărțiți textul pe fragmente logice și scrieți ideile principale corespunzătoare fiecărui fragment. 3. Realizați caracterizarea celor două personaje, completând o diagramă Venn. 5. Analizați părțile de propoziție învățate din propozițiile: Veșmintele lui de mătase și saten,erau împodobite cu obiecte scânteietoare. Pălării și șepci, zburară în aer... 6.Alcătuiți propoziții în care cuvintele scânteie și doi să fie subiecte, apoi atribute și apoi complemente. 7.Imaginează-ți și scrie textul unei invitații prin care ai fi invitat la
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Zece ani de când poporul nostru a intrat pe făgașul unor transformări furtunoase. Această pagină din istoria lui e plină de tablouri dramatice, de chipuri eroice, de clipe de neuitat. Și pagina care se deschide, aceea a viitorului, se vestește luminoasă, împodobită cu aurul recoltelor și cu aurul luminii hidrocentralelor, cu roșul aprins al oțelului topit, cu negrul lucios al diamantului negru din Valea Jiului și cu chipurile surâzătoare ale oamenilor. În ce măsură sunt înfățișate în literatura noastră aceste imagini ale trecutului recent, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
toate acestea, că abia pot vorbi. Vreau camerele astea mai mult decît am vrut vreodată ceva, În toată viața mea. Vreau casa asta, În Întregime. Vreau să trăiesc aici și să ne petrecem aici primul nostru Crăciun În familie, să Împodobim un pin uriaș În holul alb cu negru, și să agăț un ciorăpel de șemineu... Destul de drăguț, reușesc să Îngaim Într-un final, ridicînd scurt din umeri. Cred. — Păi, Fabia trage din țigară, să vă arăt și restul. În timp ce facem
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vede că sîntem noi. — Scuze, zic cu respirația Întretăiată, În timp ce Danny a și pornit spre un stand cu eșarfe de multe feluri, inclusiv boa. Nu stăm mult. Întîmplarea face că e un moment cheie pentru istoria modei... — Poftim, zice Danny, Împodobindu-mă cu o ghirlandă din pene colorate boa. Uite, cea mai mare eșarfă boa pe care-ai văzut-o vreodată. Leagă opt eșarfe la un loc, Într-una masivă, ca un cîrnat. — O să arăți de vis. Mă ia cu frisoane
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
publicațiile să nu se piardă din vedere pe poporul nostru de la țară care formează cel mai mare cotingent catolic din Moldova... lui trebuie vorbit în mod simplu, cu o limbă curat românească, dar simplă, și nicidecum prea înaltă și prea împodobită cu figuri retorice..... Iar subiectele de tratat să fie întotdeauna practice și folositoare pentru sufletul și viața lor cea zilnică"671. O problemă importantă a fost aceea a modului de redactare a articolelor publicate, adică legată de "urmarea unei căi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu zicem pavilioane, pentru că nicio încăpere acordată nouă nu este plină numai cu producțiile noastre; ne-au despărțit în două, cum de fapt suntem în două nuanțe ale catolicismului: uniții români sunt puși în pavilioanele orientalilor, acolo au un perete împodobit cu produsele presei catolice unite, aranjate de B. P. Caralefschi, preot oriental de prin părțile apusene!"843. Așadar, cunoscând situația existentă în România datorată lipsei de unitate a catolicismului românesc (prezent și în domeniul presei), reprezentanții Vaticanului care s-au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Familia era în centrul vieții, cu rudele și cei protejați. Sclavul era considerat om, nu ca la greci și egipteni. Pater familias, era ca la romani, cel mai în vârstă. Deși muncea mult, femeia nu era considerată proprietatea soțului. Se împodobea, participa la festivități, și era a unui singur și singură la bărbat. Cei bogați, de obicei mai aveau o soție. Regele era ca trimisul lui Iahve-Dumnezeu și era comandant de oști, judecător prin obiceiul pământului. Omorul, blasfemia, impietatea fiilor erau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sacul, s-a dezbrăcat de veșmintele ei de văduvă, s-a îmbăiat și s-a uns cu miresme, și-a pieptănat părul, și-a pus turban în cap și s-a îmbrăcat cu hainele ei de veselie cu care se împodobea când trăia bărbatul ei Manase. Apoi s-a încălțat cu sandale, și-a pus colierele, brățările, inelele, cerceii și toate podoabele ei. Și s-a înfrumusețat atât cât să poată cuceri privirile tuturor bărbaților care ar vedea-o. (10: 3
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]