5,491 matches
-
simte”, pentru fiecare ciupercă În parte, dacă e bună sau nu, oricum, o cale neconștientizată. O măsură de precauție poate fi aruncarea apei În care au fiert ciupercile. Poate ar trebui să ne Întoarcem mai mult spre natură, Învățând fiecare, Încetul cu Încetul, și știința culesului, decât să ne lăsăm În seama pieții. Și, de ce nu, să le cultivăm, acolo unde există multe deșeuri, În special animale, contribuind astfel la protejarea mediului. “Radiosfera”, 7 august 1995, ora 9,21 43. Etanolul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fiecare ciupercă În parte, dacă e bună sau nu, oricum, o cale neconștientizată. O măsură de precauție poate fi aruncarea apei În care au fiert ciupercile. Poate ar trebui să ne Întoarcem mai mult spre natură, Învățând fiecare, Încetul cu Încetul, și știința culesului, decât să ne lăsăm În seama pieții. Și, de ce nu, să le cultivăm, acolo unde există multe deșeuri, În special animale, contribuind astfel la protejarea mediului. “Radiosfera”, 7 august 1995, ora 9,21 43. Etanolul Între bețiv
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Ele erau purtătoarele unui salt calitativ, fotosinteza, de altminteri Încercat și de unele dintre bacteriile mai “luminate”, salt care le-a asigurat un avantaj incontestabil: cuplarea directă la energia solară. Și s’au lăsat pe tânjală: evoluția lor a fost Înceată, trebuindu-le aproape un miliard de ani până la urmatorul salt calitativ, pluricelularitatea. Poate dizidența lor a fost precoce și abia un viitor Îndepărtat le va grăbi și lor evoluția. Poate ele, autotrofele, sunt o rezervă, deocamdată conservată, a naturii. Heterotrofele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acum o poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poveste: Imaginațivă doi convivi asezați de o parte și de alta a unei străchini cu mâncare. Pentru amândoi, strachina e oarecum peste mână. Dacă unul trage strachina spre el, va lua desigur două linguri În vreme ce celălalt doar una. Încetul cu Încetul, primul se va Îngrășa; celălalt va slăbi și cine știe... Dar dacă la strachina cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oraș, intră mai puțină valoare decât iese prin produsele sale. Dar intră mai mult material decât iese. Este evident că diferența o constituie deșeurile. Ce se Întâmplă cu ele? Se acumulează pe teritoriul așezării, ca deșeuri ori dărâmăturile caselor, astfel Încât, Încetul cu Încetul, terenul se Înalță: Ierihonul de astăzi e un oraș așezat pe un deal care nu-i altceva decât dărâmăturile acumulate vreo 7 milenii, iar Orientul apropiat e plin de astfel de dealuri artificiale. Ritmul de Înălțare a terenului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai puțină valoare decât iese prin produsele sale. Dar intră mai mult material decât iese. Este evident că diferența o constituie deșeurile. Ce se Întâmplă cu ele? Se acumulează pe teritoriul așezării, ca deșeuri ori dărâmăturile caselor, astfel Încât, Încetul cu Încetul, terenul se Înalță: Ierihonul de astăzi e un oraș așezat pe un deal care nu-i altceva decât dărâmăturile acumulate vreo 7 milenii, iar Orientul apropiat e plin de astfel de dealuri artificiale. Ritmul de Înălțare a terenului orașelor, de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-i putem oferi În dar, ca să-i facă Într’adevăr plăcere. Și, de ce nu, să tragem și noi oarecari foloase - căci omul nu face nimic dezinteresat -, adică să supraviețuim. De ce acest cuvânt, atât de radical? Deși omul și-a făurit, Încetul cu Încetul, un mediu tot mai artificial pentru a-și satisface “necesități” la fel de artificiale, el rămâne dependent de natură și niciodată nu va putea să se desprindă de ea. Fie și numai pentru că e alcătuit din ceea ce se află În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oferi În dar, ca să-i facă Într’adevăr plăcere. Și, de ce nu, să tragem și noi oarecari foloase - căci omul nu face nimic dezinteresat -, adică să supraviețuim. De ce acest cuvânt, atât de radical? Deși omul și-a făurit, Încetul cu Încetul, un mediu tot mai artificial pentru a-și satisface “necesități” la fel de artificiale, el rămâne dependent de natură și niciodată nu va putea să se desprindă de ea. Fie și numai pentru că e alcătuit din ceea ce se află În natură și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cînd se manifestă nevoia de socializare aveau la dispoziție, în școala pe care o frecventau, aproximativ o lună pentru a se constitui în echipe de lucru. La început, echipele se destrămau repede, pentru că unii copii se dovedeau a fi mai înceți sau mai iuți decît colegii lor, în activitatea pe care o desfășurau. Treptat, se asigura o grupare relativ constantă, potrivit aptitudinilor, ritmului de lucru al elevilor, dar și unor relații afective statornicite între ei (12, p. 91). De regulă, releva
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
faptul că ei luptă, acționează. Cititorul de azi nu poate trece fără emoție pe lângă scriitorul care a descris dureri ce erau ale fiecăruia și speranțe ce erau ale tuturor, vorbind cu simplitate și răspundere despre sărăcie, dragoste, moarte. în curentul încetei, dar imensei deplasări de forțe istorice al cărei martor este scriitorul, privirea sa se îndreaptă asupra oamenilor, căutând să-i înțeleagă în toate umbrele și generozitățile lor, stimulându-i în strădania de a se rupe din jugul unor cumplite relații
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
și articolele industriale precum oțelul și cimentul, în timp ce sectorul privat în creștere fabrica alte bunuri, dar era neapărat dependent de sursele de putere și materia primă care rămâneau sfera de activitate a întreprinderilor de stat. Acestea din urmă totuși erau încete, ineficiente, supuse unui audit al calității slab și unui deficit bugetar din ce în ce mai mare. Muncitorii erau prost plătiți în comparație cu personalul din sectorul privat și prin urmare frustrați, temători pentru slujbele lor (o experiență nouă, după abandonarea politicii ,,castronului de fier cu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
să suporte toate chinurile fără să scoată o vorbă. Nu se cunoaște nici un caz în care un kleft să-și fi pierdut curajul sau să-și fi negat credința ca să nu-și dea duhul în torturi. Perspectiva unei asemenea morți încete îi făcea să-și salute camarazii cu formula "Fie ca glonțul să nimerească din plin!" Dacă un kleft era atît de grav rănit încît nu mai putea fi salvat, îi ruga pe tovarășii lui iar rugămintea lui era întotodeauna onorată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
religioasă a populației și istoria regiunii, urma să fie decis acum. Mahmud al II-lea, care venise la putere în urma acțiunilor revoluționare din 1808, și-a dat perfect seama de necesitatea reformelor. Spre deosebire de predecesorul lui, el a făcut pași foarte înceți. Practic, prima sa măsură a fost precedată de optsprezece ani de pregătiri. Principala lui sarcină era combaterea vulnerabilității militare a imperiului. Ienicerii deveniseră ceva mai mult decît o masă de oameni nesupuși, capabili mai curînd să răstoarne guvernul central și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ale tale. Puțin îmi pasă de ea, în fond. Observ că scriu despre majoritatea oamenilor cu care mă întâlnesc, cu care am contacte. Și asta nu e bine. Aceștia se transformă treptat în niște ființe de hârtie și eu însumi, încetul cu încetul, încep să am sentimentul că mă transform într-o ficțiune. Un egoism funciar. Ai futut-o și ai consumat-o. Te-ai descărcat, după care revii în carapacea ta, de unde poți să filosofezi fără nici o răspundere. Femeile sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Puțin îmi pasă de ea, în fond. Observ că scriu despre majoritatea oamenilor cu care mă întâlnesc, cu care am contacte. Și asta nu e bine. Aceștia se transformă treptat în niște ființe de hârtie și eu însumi, încetul cu încetul, încep să am sentimentul că mă transform într-o ficțiune. Un egoism funciar. Ai futut-o și ai consumat-o. Te-ai descărcat, după care revii în carapacea ta, de unde poți să filosofezi fără nici o răspundere. Femeile sunt bune din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
uzină, pentru exploatarea minereului de sulfat. Această uzină, cea mai mare de felul ei din lume, are două coșuri de tiraj Înalte de 96 de metri și, pe viitor, va prelua aproape toată producția, iar uzina cea veche va fi, Încetul cu Încetul, Închisă, fiindcă oxidul e pe cale să se termine. Deja s-a strîns un stoc impresionant de materie primă care să hrănească noul topitor; va fi prelucrat Începînd din 1954, cînd se va deschide uzina. Chile contribuie cu 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
exploatarea minereului de sulfat. Această uzină, cea mai mare de felul ei din lume, are două coșuri de tiraj Înalte de 96 de metri și, pe viitor, va prelua aproape toată producția, iar uzina cea veche va fi, Încetul cu Încetul, Închisă, fiindcă oxidul e pe cale să se termine. Deja s-a strîns un stoc impresionant de materie primă care să hrănească noul topitor; va fi prelucrat Începînd din 1954, cînd se va deschide uzina. Chile contribuie cu 20 la sută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mai lucrau cu atîta sîrg pămîntul sărăcăcios; Însă conchistadorii nu veniseră pentru a se lupta zi de zi cu pămîntul pentru subzistența lor, ci să obțină bogății Într-un mod facil, fie prin fapte eroice, fie doar prin manifestarea lăcomiei. Încetul cu Încetul, Cuzco s-a stins, a fost Împins spre margini și s-a pierdut În mijlocul lanțului muntos. Pe coasta Pacificului apăruse un nou rival, Lima, prosperînd de pe urma Înfloririi taxelor percepute de intermediari inteligenți asupra bogățiilor ce izvorau din Peru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cu atîta sîrg pămîntul sărăcăcios; Însă conchistadorii nu veniseră pentru a se lupta zi de zi cu pămîntul pentru subzistența lor, ci să obțină bogății Într-un mod facil, fie prin fapte eroice, fie doar prin manifestarea lăcomiei. Încetul cu Încetul, Cuzco s-a stins, a fost Împins spre margini și s-a pierdut În mijlocul lanțului muntos. Pe coasta Pacificului apăruse un nou rival, Lima, prosperînd de pe urma Înfloririi taxelor percepute de intermediari inteligenți asupra bogățiilor ce izvorau din Peru. Deși nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o bună zi fuge din seminar și se duce la Paris. Ajuns aici își aranjă o situație strălucită și parcă toate îi surâdeau. A început să se țină de chefuri, să strângă în jurul lui fel de fel de prieteni, care încetul cu încetul l-au dus la ruină. Din toate obiceiurile frumoase, pe care le deprinsese în seminar și din toate practicele de evlavie care îi păreau așa de frumoase, când era în seminar, n-a mai rămas cu nimic afară de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
zi fuge din seminar și se duce la Paris. Ajuns aici își aranjă o situație strălucită și parcă toate îi surâdeau. A început să se țină de chefuri, să strângă în jurul lui fel de fel de prieteni, care încetul cu încetul l-au dus la ruină. Din toate obiceiurile frumoase, pe care le deprinsese în seminar și din toate practicele de evlavie care îi păreau așa de frumoase, când era în seminar, n-a mai rămas cu nimic afară de rugăciunea “Adu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să avem de teribila judecată a lui Dumnezeu; dar citiți-l pe Sf. Augustin și nu veți găsi decât un limbaj plin de încredere și de iubire. Aspectul spiritual. Ca și caracterul, variază de la om la om, asemenea fizionomiei lor. Încetul cu încetul, grația le perfecționează pe acestea, dar nu le schimbă natura. Pentru acest motiv nu este deloc indicat să ne atașăm total de felul de a fi al unuia sau altuia dintre sfinți, spre care ne simțim atrași, pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de teribila judecată a lui Dumnezeu; dar citiți-l pe Sf. Augustin și nu veți găsi decât un limbaj plin de încredere și de iubire. Aspectul spiritual. Ca și caracterul, variază de la om la om, asemenea fizionomiei lor. Încetul cu încetul, grația le perfecționează pe acestea, dar nu le schimbă natura. Pentru acest motiv nu este deloc indicat să ne atașăm total de felul de a fi al unuia sau altuia dintre sfinți, spre care ne simțim atrași, pe care să
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fi altfel, și nici nu este nevoie să fim: n-am mai fi noi înșine. Eu sunt o fire intolerantă, cu toate că pledez în favoarea tole ranței. Ceea ce ne propuseserăm, cel puțin în ceea ce mă pri vește pe mine, este o ucidere înceată și conștientă a dragostei, făcută chiar în numele ei. Este un nonsens. Eu sunt o fire dificilă, care, atunci când mă ambalez de ceva, devin plictisitor și insuportabil, iar atunci când nu mă ambalez, sau încerc să n-o fac, devin, în cel
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]