13,635 matches
-
va ceti cu vorbe cumpănite, nesocotind glorioasa țărînă, are să împrumute, desigur, ca și cel de azi, pus în fața legendelor de pînă acum, învinuirea de înstrăinător și blestemător, din partea unor contimporani stupizi, stupizi ca toți contimporanii (sic!)”. Numeroase însemnări din Contimporanul, îndeosebi cele de la rubrica de „Note, cărți, reviste”, trădează un complex difuz de inferioritate locală dublat de frustrarea nerecunoașterii externe. Eclectismul estetic și ideologic al revistei lui Vinea, accentuat cu trecerea timpului și sancționat de mai radicalele Integral și unu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
concepția celor de la Contimporanul... În nr. 96-97-98, D. Mihail semnează un articol elogios de prezentare a lui Leo Frobenius, părintele morfologiei culturale și al teoriei orbitelor civilizației (care l-a influențat, după cum se știe, și pe Lucian Blaga), fiind apreciat îndeosebi pe linia valorizării artei primitive și „negre”, chiar dacă filozofia lui „depărtată de materialism și raționalism” este „discutabilă, firește”. În finalul articolului este citată o „exclamație” a lui Ion Vinea: „Mă! Toți artiștii Europei sînt niște ratați în fața primitivilor arcași africani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
l procură contemplarea sculpturii lui Brâncuși Cumințenia pămîntului), pasionat de tot ce era nou, de invenții și descoperiri, iubitor, în copilărie, al cărților lui Jules Verne. O posibilă influență au exercitat asupra lui Urmuz filozofii idealiști germani, apoi Eminescu și, îndeosebi, Caragiale. Textele sale - elaborate în nenumărate variante, cu o fervoare maniacală - încep să circule informal în mediile boemei bucureștene din anii neutralității (v. în acest sens și spectaculoasele evocări din Memoriile lui Constantin Beldie). După toate aparențele, ele au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
integrarea estetică a revoluției avangardiste în tradiția internă a acestui model. 4) transformarea avangardei istorice în „vector de imagine pozitivă” al culturii române în afara țării. După cel de-al Doilea Război Mondial, numeroși membri rămași în țară ai avangardei interbelice, îndeosebi din al doilea și al treilea val (Sașa Pană, Geo Bogza, Gheorghe Dinu, Virgil Teodorescu, M.H. Maxy, S. Perahim, Miron Radu Paraschivescu, Gellu Naum ș.a.) au optat pentru „avangarda” politică a proletariatului revoluționar, în virtutea vechilor opțiuni de stînga; unii dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Brâncuși, a Futurismului și a textelor lui Urmuz, evoluția revistei Contimporanul (1922-1932) exprimă elocvent avatarurile acestui complex. În mod semnificativ, primul contact important al românilor cu avangarda artistică europeană s-a produs prin intermediul Futurismului italian; acesta a avut ecou îndeosebi în țări europene periferice, intrate tardiv în modernitate, în cercuri de intelectuali și artiști novatori și independenți, animați de fantasme progresiste, exasperați de inerția paseistă și fascinați bovaric de viteza modernizării industriale. Înaintea plecării ca student la Politehnica din Zürich
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atitudinea amintitelor publicații în raport cu ideologiile totalitare, ilustrativă în privința caracterului preponderent estetic al avangardei autohtone din anii ’20. Am acordat, apoi, o atenție specială - în cadrul unui demers comparativ - relațiilor avangardei românești cu avangardele central și est-europene; au fost avute în vedere îndeosebi avangardele maghiară, poloneză, cehă, rusă, sîrbă, slovenă și lituaniană, promovate îndeosebi prin intermediul revistei Contimporanul. Interesul acesteia pentru mișcări similare din țările vecine - ele însele „periferice” - constituie un aspect asupra căruia nu s-a insistat suficient și, în același timp, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al avangardei autohtone din anii ’20. Am acordat, apoi, o atenție specială - în cadrul unui demers comparativ - relațiilor avangardei românești cu avangardele central și est-europene; au fost avute în vedere îndeosebi avangardele maghiară, poloneză, cehă, rusă, sîrbă, slovenă și lituaniană, promovate îndeosebi prin intermediul revistei Contimporanul. Interesul acesteia pentru mișcări similare din țările vecine - ele însele „periferice” - constituie un aspect asupra căruia nu s-a insistat suficient și, în același timp, un fenomen mai puțin obișnuit în interbelicul românesc, cu o intelectualitate artistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și ecourile - puține, precare... - ale teatrului futurist în revistele avangardiste din România, au fost, de asemenea, examinate în relație cu „teatralitatea” manifestelor și poemelor avangardiste. La fel, preocupările de estetică cinematografică din paginile revistelor Contimporanul și - mai ales - Integral, discutate îndeosebi prin prisma poeticii imagiste a liderilor grupării. O secțiune distinctă se ocupă de procesul asimilării avangardismului de către instituția critică interbelică. Principalele obstacole în calea receptării estetice le-au constituit aici concepția clasicizantă a criticilor și mefiența lor față de ceea ce apreciau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
N-am dat importanță vorbelor meșteșugite, trecând imediat și direct la problema pentru care venisem. El era fălos și sever ca întotdeauna, dar și-a spus punctul de vedere limpede. Nu reușea să aibă relații bune cu fiii lui Gisulf, îndeosebi după moartea lui Marciano și alegerea lui Fortunato ca patriarh de Aquileia. - Este mai curând un soldat ambițios decât un episcop, mi-a spus despre acesta din urmă. Îi urăște pe catolici, și oricine nu e arian pentru el este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și aruncă o privire neliniștită În direcția maică-sii. - Drăguț lucru, parcă ai avea cincisprezece ani, remarcă el amuzat. Îi lăsă mîna cu părere de rău și demară un pic cam repede. Lucas avea dreptate, gîndi Marie, În anumite momente, Îndeosebi În prezența maică-sii, nu se simțea nici cu totul adultă, nici la fel de sigură pe ea Însăși ca de obicei. Jeanne nu scoase o vorbă despre faptul că Marie renunțase să mai plece la Plymouth, și nici despre nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ce se întâmplau în Sudica. Îi ceru lui Obănceanu să-i facă rapoarte cât se poate de amănunțite despre cei care se refugiaseră acolo, cum puteau fi contactați, ce legături aveau în lumea politică și economică, printre bancheri și industriași, îndeosebi printre cei care se ocupau cu extracția și exportul de minereuri. În vreo jumătate de an, Băcănel reuși să-i furnizeze multe dintre datele cerute, un dosar destul de voluminos. Drept recompensă, primi o excursie de două luni la Viena (prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a reîntors în termenul stabilit. A adus o propunere de colaborare între fabrica lui Schutenmatz și Ministerul Industriei Alimentare pentru deschiderea în România a unei secții a întreprinderii sale de fabricat șnițele, cu licență de desfacere în tot spațiul balcanic (îndeosebi în Albania). A mai venit Băcănel și cu câteva scrisori de recomandare din partea asociatului lui Schutenmatz, Maurice Katz Bildungstein, către doi mari exportatori de minereu din Sudica, dintre care unul, Isaac Feuerstein, era văr cu directorul programelor de dezvoltare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
i-a schilodit caracterul destinului! Și-acuma umblă după cizmarul ăla de la Poștă. Îl știi de cum arată Gentimir ăsta? Plătești, să nu te vezi pă înserat cu el. Se ridică și se apropie de masă. Privi gânditor pozele risipite. Cercetă îndeosebi portretul regelui Mihai. Oftă, apucându-l pe Băcănel pe după umeri: - Maestre, ce să ne mai codim. Poate apuci chiar să-l vezi pe domnul din poza asta frumoasă întors iar acasă. Să-i dai mâna cetățeanului și să te bucuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
domnul George Dan Hânceanu constituie o temeinică realizare științifică, un util instrument de lucru, deopotrivă pentru specialiști și oameni de cultură care cercetează cu interes realitățile vremilor trecute. Prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor INTRODUCERE Cercetările arheologice de suprafață și, îndeosebi, cele sistematice, din a doua jumătate a secolului XX, au scos la iveală un număr impresionant de vestigii, specifice perioadei secolelor VI-XI. Printre zonele cercetate temeinic de specialiști se află și Moldova, unde, până la jumătatea anilor '90, au fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pâncești (nume preluat de la localitatea din apropiere) împreună cu Crăiasca (nume derivat de la satul Crăiești) se varsă în apa Bârladului, după Băcești (jud. Vaslui). În cazul județului Iași, menționăm prezența câtorva afluenți ai Bârladului, care pătrund în partea sudică a județului (îndeosebi într-o zonă colinară și de șes), cum ar fi Șacovățul, Stavnicul, Velna, Vasluiețul și Crasna. Printre localitățile care se află în „drumul” sau prin apropierea acestor afluenți amintim: Mădârjac, Țibana și Țibănești (în dreptul pârâului Șacovăț), inclusiv cu acumularea de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
comunităților umane. Deși, printre primele vizate au fost cetățile greco-romane de pe malul dobrogean și siturile neo-eneolitice din regiunea Moldovei, ultimele descoperite încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, preocupările arheologilor s-au extins și asupra perioadei secolelor VI-XI, importantă îndeosebi prin desăvârșirea etnogenezei românești. În acest scop, pentru strângerea și evaluarea dovezilor arheologice ale primei jumătăți a mileniului I d.Hr., care au stat la baza formării poporului român, susținând o continuitatea teritorială și culturală în spațiul carpato-dunăreano-pontic, s-a înființat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice pictate atrăgeau atenția specialiștilor din Europa și mai puțin cele de factură medievală; asupra acestora nu vom insista întrucât nu corespund tematicii. 2. CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX Pentru această perioadă se cunosc însemnări legate îndeosebi de așezările preistorice de pe valea Bogdanei și din jurul Bârladului ori de pe văile Racovei și Stemnicului. Prețioase sunt pentru intervalul de timp stabilit informațiile furnizate de perieghezele efectuate de M. Petrescu-Dîmbovița (1937-1940) în zona fostului județ Covurlui (astăzi județul Galați), unde
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt încadrate cronologic perioadei asupra căreia ne-am îndreptat atenția, iar dintre acestea 111 au fost datate în intervalul secolelor V-VI d.Hr, 68 sunt specifice secolelor VI-VII și cele mai numeroase, 344, sunt corespunzătoare etapei secolelor VIII-XI (îndeosebi culturii Dridu). Ceilalți, enumerați mai sus, au ajutat, prin piesele descoperite, la completarea corpusului descoperirilor de pe teritoriul actual al județului Vaslui (spre exemplu, C. Buraga, în perieghezele sale din 1965-1967, a găsit o cataramă din bronz, bizantină, de tip Sucidava
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
firesc, demersul acestei monografii arheologice reflectă stadiul cercetărilor actuale, o situație provizorie, ce va fi cu siguranță completată cu alte puncte, pe măsura apariției de noi descoperiri în arealul bazinului bârlădean. Conform istoricului cercetărilor, consistența activității științifice s-a înregistrat îndeosebi în perioada anilor 1950-1990. Beneficiile acestei etape fructuoase sunt datorate nu numai factorilor financiari sau politici, ci îndeosebi activității constante și conștiincioase depuse de arheologii români. Totuși, o mare parte din punctele arheologice, menționate ulterior în repertorii, au rămas doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu alte puncte, pe măsura apariției de noi descoperiri în arealul bazinului bârlădean. Conform istoricului cercetărilor, consistența activității științifice s-a înregistrat îndeosebi în perioada anilor 1950-1990. Beneficiile acestei etape fructuoase sunt datorate nu numai factorilor financiari sau politici, ci îndeosebi activității constante și conștiincioase depuse de arheologii români. Totuși, o mare parte din punctele arheologice, menționate ulterior în repertorii, au rămas doar la stadiul inițial de cercetare, nemaifiind valorificate prin sondaje sau săpături sistematice, care să permită creșterea numărului siturilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
buza răsfrântă și rotunjită sau decorată cu alveole, linii ori crestături (pl. IX). De altfel, pe ceramica făcută la mână, de certă producție locală, se remarcă folosirea unui set de motive decorative (preluat din olăria dacică), aplicat pe buzele vaselor (îndeosebi alveole sau crestături), cunoscut de la jumătatea secolului al VI-lea și generalizat pe parcursul veacului următor. Uneori, fragmente astfel ornamentate s-au găsit în interiorul aceleiași locuințe (L42-Davideni), ori în cazul L1, de la Dodești, unde erau asociate unei catarame cu trei lobi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Budureasca - Prahova. Ultimele obiecte, găsite la Dodești - Vaslui, indică o posibilă existență a unui atelier în producerea obiectelor de podoabă și vestimentare (L4), chiar dacă cercetările nu au confirmat prezența unui cuptor, element caracteristic unei asemenea îndeletniciri. Tipare pentru podoabe (îndeosebi cercei) au mai fost găsite la Traian (pl. XIX/3) și la Săbăoani-Neamț. Posibil ca și la Dodești să fi existat un atelier, specializat în prelucrarea metalelor ori improvizat, cu funcție de producție, similar celui de la Botoșana - Suceava, unde locuința-atelier (L20
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștinismul, însă, coabitarea dintre comunitățile băștinașe, creștinate, și cele alogene, păgâne, a permis și prezența unor obiceiuri diferite de la o comunitate la alta. Astfel poate fi explicată diversitatea de rituri și ritualuri pentru acest interval de timp (V-VII), dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar trebui să ofere informații pertinente legate de ritul și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
multor exemplare din Moldova. Vestigiile amintite sunt datate în secolele VI-VII. Lipsa sondajelor, în zonele adiacente descoperirilor izolate amintite, duce la imposibilitatea asocierii lor cu inventarul unor așezări. Totuși, aceste obiecte singulare completează informațiile despre viața social-economică a autohtonilor, îndeosebi din punct de vedere numismatic, deoarece prezența monedelor bizantine, în special, din tezaurul amintit (probabil o acumulare locală), denotă existența schimburilor comerciale, la o scară redusă pentru zona bazinului bârlădean și, probabil, extinsă pentru restul Moldovei, unde s-au descoperit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reflectă reminiscențe daco-romane, prin menținerea unor forme mai vechi, precum vasul-borcan, cel mai răspândit recipient din spațiul românesc, cunoscut și păstrat ulterior, datorită evoluției sale, sub denumirea de oală. Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de apartenența etnică. O primă variantă se referă la originea autohtonă a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]