7,853 matches
-
Participarea acestora nu este întâmplătoa re, ei vor deveni martori indispensabili în derularea procesului. Ne știind ce-l așteaptă, Vasile Sai giul a venit seara ca de obicei, a lăsat ca lul la ve cini și, de aici, însoțit de țigan că a pur ces spre oda ia amantei sale unde de obicei „șă dea cât îi era voia“. De data aceasta, vizita i-a fost între ruptă de feciorii din casă care au in trat și au început să-l
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Averea Maricăi Filipescu, așa cum reiese din testamentul său, este colosală și cu prin de un număr important de sate și moșii care aparțin de generații patrimoniu lui Filipeștilor, adică moșiile de la Bucov, Filipești, Păpeni, Chiliani, Berilești, Cășcioarele, munți în Prahova, țigani, rumâni, scule. În schimb, Brezoianu a plecat din casa părintească „numai cu trupul“, după cum singur mărturisește în diata sa. Casa din București a trebuit s-o răscumpere de la ceilalți frați și pentru că se afla în ruină a cheltuit „mulți bani
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a cerceta și a întreba din trecător în trecător, că poate se va ivi cineva care să-i ofe re informațiile necesare pentru a decide într-un fel sau altul. Zambila de la Cucuteni, județul Dâmbovița, fuge „în lume“ cu un țigan lăieș, abandonându-și cei cinci copii și soțul după 19 ani de căsătorie. Un an și jumătate, Stan a căutat-o „peste patru județe“ și n-a putut să-i dea de urmă. El are tot interesul s-o facă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-i lasă să se despăgubeas că reciproc. În disperarea obține rii divorțului, unele femei renunță la tot, plă tesc în plus, se an ga jea ză și acceptă orice, numai să obțină separarea. Ecaterina Dărasca îi lasă soțului „pe Ștefana țigan ca i doi boi i doao vaci și o bivoliță și celelalte haine care s-au ră pus în casa dumnealui“. În plus, ea se angajează să creas că copila oarbă pe care tatăl re fu ză cu în ver
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu fie uitate și să aibă parte egală în averea tatălui, ca și cele rezul ta te din prima căsătorie. Tatăl îi primește cererea și le cedea ză pentru hra na lor de zi cu zi un să laș de țigani, „adică cinci suflete de țigani de peste Olt“. Ele privesc, în același timp, și dreptul de a intra în moștenirea paternă la moartea tatălui, singura condiției impusă fiind aceea de a pune la mijloc, alături de restul averii, sălașul primit. Mama se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aibă parte egală în averea tatălui, ca și cele rezul ta te din prima căsătorie. Tatăl îi primește cererea și le cedea ză pentru hra na lor de zi cu zi un să laș de țigani, „adică cinci suflete de țigani de peste Olt“. Ele privesc, în același timp, și dreptul de a intra în moștenirea paternă la moartea tatălui, singura condiției impusă fiind aceea de a pune la mijloc, alături de restul averii, sălașul primit. Mama se arată mulțumită de înțelegerea încheiată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca înălțime), că făceau doar câțiva pași de-ai lor pentru a merge pe distanțe mari. Ei locuiau într-un fel de bordeie de lut, pe care urmașii lor le-au numit borțile urieșilor. Vechiul drum dinspre pădure către satul țiganilor de azi, și cătunul Ghilea, care existau încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare, trecea odinioară pe lângă Grota Urieșilor. Acolo, pe o movilă înaltă, într-un loc anume, o fost tare demult un beci cu porți mari, care se zice
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Ștefan, băiatul se ocupă cu torsul. Acolo o întâlnește pe Măriuca, o fată de vârsta lui, care îi este simpatică. Datorită ei ajunge să aibă porecla de Ion Torcălău, ceea ce îl rușinează într-o anumită măsură, fiind numele dat unui țigan din Vânători și transgresând astfel o tradițională barieră etnică. Lui Nică îi place munca pe care o prestează, deși este una asociată în mod tradițional cu sexul feminin, dar este iritat de alte sarcini ce îi sunt atribuite, cum ar
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
2006 și următorii, romii au intrat în atenția lumii, această ideea s-a amplificat. Cert este, însă, faptul că, în ciuda nenumăratelor vorbe din media, nu s-a stabilit o strategie clară, la nivel instituțional, de integrare socială nu etnică! a țiganilor, la fel ca și în cazul cerșetorilor sau al tinerilor de peste 18 ani "aruncați afară" din instituțiile de ocrotire. Discursurile declarative lipsite de soluții concrete vor menține potențialul tulburărilor de comportament și chiar de infracționalitate la aceste categorii sociale lipsite
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și logopați cu debilitate mintală și senzorială), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977. Verza, Emil, Psihopedagogia specială, E.D.P., București, 1998. Vianu, Ion, Întroducere în psihoterapie, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1975. Wald, Henri, Homo Loquens, Hasefer, 2001. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin (coord.), Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București, 1993. Zîkov, S., A.; Korsunskaia, B., D., Lecția în școala de surdo-muți, Culegere de articole, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1956. Zlate, Mielu, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iași, 1999. Webografie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Ce pielea meattt... O scurtă introducere în structura Eu-lui numit MOI-PEAU în Franța, pe care uneori îl poți confunda cu "moi-pot" dacă ești pus în cofă de alterofilii de serviciu, care primesc bani pentru Romi și nu-i digeră pe Țigani Dacă apărarea principatului Batracian (FroggyLand) s-ar fi putut face cu mijloace militare, planul era ușor de construit (vezi puțin mai departe). Se prevedea mobilizarea unor categorii de forțe variate (aeriene, terestre, acvatice și subacvatice) și un echipament sofisticat. Marea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
apoi ca metaforă. Nu este întâmplător faptul că aerul cafenelei, pierdute în mireasmă de cafea și fum de țigară, dincolo de perdeaua stropilor de ploaie, se insinuează prin muzica viorii, fie și grosier eliberată de orice portativ: (pre-S6g.) Un băiet de țigan cu capul mic într-o pălărie a căror margini erau simbolul nimerit al nemărginirii, [...], schinjuia c-un arcuș ce rămăsese în câteva fire de păr și, cu degetele uscate, mișca niște coarde false, care țârliau nervos, iară împrejuru-i frământa pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Instrumentul muzical nu este vizualizat, dar sunetul este perceput cu precizie, iar instrumentistul este portretizat cu risipă de detalii, care desăvârșesc în convergența lor grotescul tabloului. (H5a) Dintr-o crâșmă deschisă s-auzea o vioară (s.n.) schigiuită.[...] Un băiet de țigan cu capul mic într-o pălărie a căror margini erau simbolul nimerit al nemărginirii, cu ciubote în care ar fi încăput întreg și într-un surtuc lung de-i ajungea la călcâi, și care fără îndoială nu era al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de alături ca să se usuce (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 35). (h5b) Prin ușa unei cârciumi deschise auzii țârlâiturile unor coarde false, pe cari le schingiuia sub arcușul său cel aspru și cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul o muiere-n doi peri și un țigan rupt și lung, cu picioarele băgate-n niște papuci largi și umpluți cu paie. O veselie grotescă, urâtă se desena pe fețele amândorora. Alături
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
deschise auzii țârlâiturile unor coarde false, pe cari le schingiuia sub arcușul său cel aspru și cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul o muiere-n doi peri și un țigan rupt și lung, cu picioarele băgate-n niște papuci largi și umpluți cu paie. O veselie grotescă, urâtă se desena pe fețele amândorora. Alături era o cafenea (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h5c) Apoi începu a ciocăni în masă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de Emily Brontë, într-o perfectă disoluție. O privire fugitivă asupra personajelor masculine lămurește, pe deplin, misterul. Mai mulți critici (Margaret Homans, Philip K. Wion ș.a.) au menționat originea obscură a lui Heathcliff. Teoretic, el este doar un copil de țigan, găsit de domnul Earnshaw, într-una dintre călătoriile sale, pe străzile din Liverpool și adus, din compasiune, în familia proprie, pentru a crește alături de copiii săi, Hindley și Catherine. Practic, la nivel metatextual, sîntem invitați să înțelegem altceva. Heathcliff e
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
2004, nr. 1, p. 14. Despre volumul Ab urbe condita de Titus Livius. SOROHAN, Elvira. Țiganiada în franceză. În: România literară, 37, 7-13 apr. 2004, nr. 13, p. 18-19. Ion Budai-Deleanu. Tsiganiada ou Le Campement des tsiganes = Țiganiada sau Tabăra Țiganilor. București: Biblioteca Bucureștilor, 2003. SOROHAN, Elvira. Un narator și mai mulți istorici ai literaturii. În: Dacia literară, 15, nr. 52, ian.-febr. 2004, p. 8-11. SOROHAN, Elvira. Adnotările Țiganiadei. În: România literară, 38, 13-19 iul. 2005, nr. 27, p. 15
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
structura general populară a expresiei sale, regionalismele, selectate, adesea, după eufonia lor, colorează viguros textul: a bodicălí "a scotoci" (este, probabil, o formă mai veche a verbului bodicăí, glosat în DA, în Oltenia în Banat, cu același sens)53; cinghinea "țigan", peiorativ (DA îl consideră muntenism), balaoană (ibid.) (DA, s.v. bălăoană, atestă aceeași formă feminină în Gorj), a hornonoí "a bodogăni"54, truștuieli "mustrări, răstiri" (cf. DLR, trustuială, atestat pentru nord-estul Olteniei). Întâlnim, de asemenea, multe elemente lexicale, morfologice sau fonetice
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
motivând că țara trebuia "să facă și ea de la sine un pas înainte" atunci când puterile europene meditau la reorganizarea ei, a dispus, în decembrie 1855, desființarea robiei în Moldova (completând legiuirea lui M. Sturdza, din ianuarie 1844, când fuseseră eliberați țiganii statului și ai mănăstirilor), iar în februarie, anul următor, a inițiat întocmirea proiectului de lege privind libertatea presei, pe care tot el o blocase anterior. Abolirea robiei și instituirea libertății presei, două vechi deziderate ale mișcării revoluționare și naționale, înfăptuite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au pus în mâna lor un ciocan pentru lucrul făurăriei; căci, din vechime, moldo-românul se îndeletnicea numai cu arme, lucrarea pământului sau păstoria, lăsând toate artele și îndeletnicirile manufăpturii, ca și romanii, străinilor și sclavilor, care aici se reprezentau prin țigani"33. Chiar în cuvântul de deschidere a sesiunii anuale din 1840 a Obșteștii Adunări, domnitorul Mihail Sturdza, referindu-se la domeniul învățământului, amintea că, în Moldova, acesta a întâmpinat dificultăți neîntâlnite în alte țări: "De nevoie au fost a traduce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
finalmente preluarea tuturor acțiunilor de către principalul întreprinzător al afacerii 15. Simplitatea proceselor tehnologice recomandate la o astfel de întreprindere îngăduia, în aceeași opinie, recrutarea și utilizarea lucrătorilor necalificați din împrejurimi, care, în scurtă vreme, ar fi deprins meșteșugul, inclusiv a țiganilor mănăstirești, "mai ales la o fabrică de cuie". Iar rentabilitatea întreprinderii, depindea, în aceeași concepție, în afară de ieftinătatea brațelor de muncă, de ieftinătatea minereurilor, a cărbunilor de pământ și a transportului acestuia de la bazinul de exploatare până la fabrică, de prețul fabricatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
3 și lesne exploatabile. Oferind apoi date comparative în privința cheltuielilor implicate și suportate de doctorul Sabo pentru decopertarea, extragerea și transportul celor aproximativ 700.000 ocale de "cărbuni de piatră curați" cantitate realizată în doar trei luni de cei 30 "țigani lucrători obișnuiți" până la cumpănă sau locul descărcării și, de acolo, mai departe, până la Galați 4, aprecia că distanța dintre cele două localități putea fi acoperită mult mai ieftin și mai ușor prin utilizarea căii navigabile a râului Siret, precum am
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
artificială decât la alte ramuri de fabrici. Cii mai mulți lucrători a fabricii de fer, oameni de rând, să pot ușor desprinde, în scurtă vreme, din lucrătorii obicinuiți de aice, pe lângă care, mai ales la o fabrică de cuie, însuși țiganii de pe aice s-ar pute foarte bine întrebuința, când, dimpotrivă, la alte ramure de fabrici s-ar pute întrebuința numai individuri aleși, distinși, iscusiți, și aceștia încă s-ar deprinde în fabricația atingătoare foarte greu și numai după mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din cartier pînă a apărut firică. de fapt părinții lui locuiau acolo poetul venea doar vara prin fundătură să mai vadă casa bunicului și să culeagă cireșe. acum m-am mutat și eu nu mai este nici un poet în cartierul țiganilor și-mi pare cumva rău. Stau în lăpuș într-un bloc comunist și cred că sînt singur și aici. Nu-s sigur dar parcă i-am văzut fața lui ciupureanu prin zonă. oricum nu mă interesează. ion maria stă în
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/8463_a_9788]
-
cu nimic mai bun: la rău răspunde cu violență. Desigur, cazul său e unul patologic, dar cantonarea în patologie scade din interesul romanului. Nu ne poate, așadar, mira ușurința cu care profesorul-poet ajunge "iubita" șefului de cameră de la penitenciar, un țigan uriaș, primitiv. Cu stupoare, identificăm același sentiment ca în așa-zisa iubire față de Clara: frica și comoditatea, un mod inerțial de a se cuibări în viață. Faptul că simțămintele îi sunt simple proiecții ale unui egoism funciar, autoiluzionant, reiese limpede
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]