9,186 matches
-
din plin, pentru Vechiul Testament ea se află abia la Început. Vechiul Testament, remarcă Daniélou, ridică mari probleme Încă de la apariția creștinismului, Întrucât, deși face parte din Sfânta Scriptură, semnificația sa literală a fost parțial depășită, perimată prin venirea lui Cristos. Aici, actualitatea Părinților pare de netăgăduit, deoarece numai metoda exegetică a Părinților, care văd În Vechiul Testament figuri (typoi) ale lui Cristos, poate face ca „Vechiul Testament să Înceteze a mai fi privit ca o simplă curiozitate arheologică și să devină o hrană vie
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
foarte repede o victorie à la Pyrrhus, Întrucât foarte puțini episcopi - și cu atât mai puțini preoți și laici - au priceput adevăratul sens al celebrului aggiornamento. Într-o Prefață scrisă În 1967, De Lubac notează: „Decât să Înmulțim exemplele despre actualitatea Părinților, mai bine aruncăm o privire asupra marelui aggiornamento conciliar: adevăratul aggiornamento, ale cărui rădăcini se află la baza textelor promulgate, cel care se realizează mai Întâi În adâncime, printr-o credință primenită - nu spuma care se agită Împrejur. Într-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lui Pavel Dan (1943), explică originalitatea realismului din opera scriitorului prin „sondarea adâncurilor misterioase ale conștiinței”, prin predispoziția spre afirmare a unui determinism metafizic, sugerat de „semne” oculte, prin intenția satirică și nuanța pesimistă. Dintre numeroasele articole și note privind actualitatea literară, se detașează prin dimensiuni și substanță cele despre Henriette Yvonne Stahl, George Popa și Emil Giurgiuca. Un pronunțat caracter de critică a textului au și multe dintre cronicile sale dramatice, uneori scurte exegeze ce disting intenții și sensuri mai
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
aprilie 1994 de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sunt documente construite În acord cu logica neorealistă tipică a Războiului Rece și se centrează asupra amenințărilor de tip convențional la adresa securității naționale. Tematica naționalistă și cea secesionistă revin În actualitate la Începutul anilor ’90, accentuând necesitatea fundamentală a României de a-și consolida granițele naționale, Îndeosebi cele din vest - cu Ungaria, În condițiile În care Iugoslavia era pe cale de a deveni „butoiul cu pulbere” al Europei. Ca atare, configurația, dar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului. Complexitatea ideii de Mitteleuropa, reveriile, fantasmele și psihozele generate de unitatea în diversitate a Europei versus globalismul american, ecumenismul și new-age-ismul ș.a. compun o țesătură ideatică de cea mai acută actualitate. SCRIERI: Grădina magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul în literatură, Cluj-Napoca, 2001; Experiența externă, Iași, 2001; Opoziții constructive, Cluj-Napoca, 2002; Matei Călinescu, Brașov, 2003; Cercul de grație, Pitești
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Ștefănescu, Farmecul discret al erudiției, RL, 1990, 33; Ion Buzera, Dincolo de citat, R, 1990, 9; Gabriela Duda, Acțiunea citatului eminescian, VR, 1991, 1; Maria-Cornelia Oros, Omagiu și deconstructivism, RL, 1992, 13; Alina Creangă, Trădarea cuvintelor, ECH, 1996, 10-12; Mariana Criș, Actualitatea discursului critic, „Azi - Supliment literar”, 1997, 10; Borbély, Xenograme, 128-129; Mircea Anghelescu, Procesul Caracostea, RL, 2000, 31; Alexandru Ruja, Un destin perdant, O, 2000, 11; Petraș, Panorama, 141-144; Al. Cistelecan, Poezia patriotică, un concept acordeon, VTRA, 2002, 3-4; Ioana Pârvulescu
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
presei, o „tribună curajoasă, demnă și onestă, în slujba opiniei publice” (Mircea Damian, Bună ziua). Rubricile obișnuite ale acestui ziar de informații sunt „9 + 1 muze”, „Bucureștii în 24 de ore”, „Bursa-Finanțe-Economie”, „Telegrame”, „Ultimele știri”, „Provincia”. Se oferă îndeosebi informații despre actualitatea politică, economică și socială din București și din provincie, dar și despre viața culturală, prin cronici, reportaje, scrieri în proză și semnalări de apariții editoriale. Ion Minulescu semnează „Cronica bucureșteană”, devenită „Săptămâna Bucureștilor”, și publică poezia Apariția nocturnă. Proza din
BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285905_a_287234]
-
de apariții editoriale. Ion Minulescu semnează „Cronica bucureșteană”, devenită „Săptămâna Bucureștilor”, și publică poezia Apariția nocturnă. Proza din paginile publicației poartă semnăturile lui Ion Muntean, Al. Cazaban, Const. Ștefan Voiculescu. Rubrica „Negru pe alb” conține scurte cronici literare, comentarii din actualitatea culturală, prezentări de reviste literare, articole critice cu caracter polemic. Ziarul publică recenzii semnate de N. Carandino, N. Moraru, Mircea Scripcă. Alături de Ion Minulescu, mai colaborează cu publicistică Radu D. Rosetti, Mircea Damian, Ion Muntean, Ion Panait, C. Pajură ș.a.
BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285905_a_287234]
-
sau sârbești ce nu au ajuns la slavii de răsărit): cazul Panegiricului lui Constantin cel Mare de Eftimie al Târnovei. Acest text, care nu a interesat în epoca lui Gavriil Uric (prescriitor al celor mai multe compuneri eftimiene), va fi adus în actualitatea literară românească în anii lui Ștefan cel Mare, vreme a cruciadei antiotomane, când un „erou exemplar” de felul împăratului proteguitor al creștinismului era trebuincios. Scrierea lui Eftimie al Târnovei, menită, atunci când a fost alcătuită, să insufle curaj în circumstanțe dificile
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
baladelor” din anii ’50, teme curente ale epocii. Balada Cincisutistul (Premiul revistei „Almanahul literar”) este relevantă în acest sens. Spre anii ’60, limbajul poemelor devine mai sobru și tematica se diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard ale „angajării” în actualitate, așa încât ceea ce e mai valoros într-un volum precum Cu timpul meu (1958; Premiul „G. Coșbuc” al Academiei RPR) constă, paradoxal, în evocări ale trecutului (satul copilăriei, străbunii, propria adolescență). Dar încă din Cântecele pământului natal (1956) se anunțau tematica
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
individuale. În proza lui B., atentă la concret, dar cu permanentă deschidere simbolică, se întâlnesc filiera epicii ardelenești tradiționale cu tehnici narative moderne, mânuite cu îndemânare, chiar dacă uneori într-o manieră abuziv livrescă. Roman psihologic cu substrat filosofic, ancorat în actualitatea tranziției prelungite a anilor ’90, Marii fericiți (Prorocul) (2000) este animat - pe fundalul contrastelor dintre capitala levantină și Timișoara cosmopolită, cu nostalgii central-europene - de tensiunea înfruntării unor personaje cu soluții existențiale diferite: tatăl, care a optat pentru retragerea din lume
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
prezentarea unor valori general umane: curajul, cinstea, corectitudinea, generozitatea. Astfel, romanul Ierni peste tei (1978) e o evocare a răscoalei antihabsburgice a țăranilor din zona montană a Banatului (1737-1739), iar Tangaj (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), un roman de actualitate, în care trăirile personajului principal (medicul Nicolae Banu) se reconstituie din permanente proiectări ale prezentului în trecut. Eroul pornește „în căutarea timpului pierdut”, trece prin „purgatoriul amintirilor” spre a înțelege „cum i-a fost viața”. Prin romanele Semințele dimineții (1976
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
avizat de toate categoriile, fără altă pregătire decât aceea foarte solidă, dată de școala vieții... Cu ecouri numeroase în public, se-ntâmplă ca această literatură să nu displacă criticii, dimpotrivă, să-i solicite curiozitatea prin densitate realistă și priză asupra actualității de toate zilele, prin lipsă de sofisticare și un plăcut aplomb al firescului. Criticul literar se simte și el „om ca toți oamenii” luând contact cu această proză saturată de real, de concretul diurn, străină oricărei emfaze problematice și abisale
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
este fundamentată pe realitatea etnică, devenind „într-un sens, cea mai etnică disciplină” - adevăr redescoperit, peste o jumătate de secol, de deconstructiviști, în speță de J. Derrida. Meticuloasă și profundă, analiza din studiul C. Rădulescu-Motru, pedagog (1932) surprinde aspectele de actualitate și modul original în care sunt împăcate conceptele antinomice. Fascinat de personalitatea complexă a lui Vasile Pârvan, B. va scrie studiul Tragicul lui Pârvan și tragicul modern (apărut întâi în volumul În memoria lui Vasile Pârvan, în 1934, iar trei
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
cel istoriografic prin considerații teoretice (Sine ira..., 1971, Noi și clasicii, 1975, Antract, 1979). Lecturile fidele, pline de bun-simț, denotă o înclinație spre reflexivitate, comentariul pe teme literare sau teatrale angajându-se într-o vanitoasă monologare pe marginea unor concepte (actualitate și valoare, tradiție și inovație ș.a.). Criticul, pus pe disocieri, își propune să clarifice o noțiune sau alta, combătând astfel „poncifele”, „prejudecățile” care-l supără. O carte întreagă, Noi și clasicii, își subminează însă efortul de a reinterpreta creații de
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
se încredințează Catedră de slavistica, nou înființată, la Universitatea din Iași, la care B. va funcționa mai întâi că suplinitor, apoi ca profesor titular (1909) până la pensionare (1938). Îi succedă fostul său student Petru Caraman. Raporturilor româno-slave privite din perspectiva actualității le va consacră numeroase studii și articole de istorie politică, sintetizate în Relations des Roumains avec leș Serbes, leș Bulgares, leș Grecs et la Croație en liaison avec la question macédo-roumaine (1912). În 1908 este ales membru corespondent al Academiei Române
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
De la numărul 36/1992, subtitlul devine „Hebdomadar politic și cultural”, revista schimbându-și atunci și formatul. Apărută în perioada de efervescență publicistică de după căderea regimului comunist, B. a manifestat de la început o atitudine combativă, abordând cu curaj probleme ardente ale actualității social-politice. Pe plan literar s-a dovedit însă foarte eclectică, principalul ei merit rămânând acela de a contribui la recuperarea unor scriitori neglijați în epoca totalitară. În general, versurile și prozele publicate în revistă sunt nesemnificative, colaborarea lui Cezar Ivănescu
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
este regretul permanent care mă macină. Ea reprezintă reproșul pe care cel vinovat și-l face În planul conștiinței sale În mod permanent, revenind obsedant, raportat la vinovăția anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de actualitate, să fie mereu prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului torturii fizice, care depinde de voința altora, la fel cum nu mă pot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ca centru al vieții psihice a persoanei, este și polul realității: cel care se află permanent În contact cu lumea exterioară, dar și cu propria sa realitate sufletească. Venind mereu În contact cu realitatea, el este obligat să trăiască În actualitate, În prezent. Situația Eului de a fi În prezent Îi conferă acestuia avantajul de a privi simultan către propriul trecut, dar, În egală măsură, de a reflecta și asupra propriului său viitor. Această ipostază de Janus bifrons este specifică Eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dragostea sau erosul, datorate lui Eros și Afroditei; beția orgiastică și extatică, care este dată de Dionysos. Nebunia culturală este un „scenariu” care ilustrează și reproduce nebunia ca formă specifică de manifestare umană. Ea are funcții cultural-paidetice, de readucere În actualitate, de prezentificare a unor situații-limită, sau Închise de viață, așa cum apar ele În tragedie, de exemplu (nebunia lui Ahile, Aiax, Hercule, Oreste, Medeea etc.Ă. Nebunia culturală se asociază cu tragicul existenței umane, pentru a-l ilustra Într-o manieră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cultura românească...” Rubricile permanente principale ilustrează dezideratele programatice : „Cronică”, „Eseu”, „Calendar”. În A. sunt publicate, cu precădere, scrierile membrilor grupării, în toate genurile, de la poezie, proză, la studiul de istorie și istorie literară, eseul filosofic, teologic, studiul comparatist, cronica de actualitate (teatru, muzică, arte plastice), tălmăciri din literatura universală. Revista consacră pagini speciale (câteodată un întreg număr) unor personalități ale culturii, îndeosebi scriitorilor I. L. Caragiale, Nichita Stănescu, Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, Mihai Eminescu. O suită de editoriale atipice, întrucât sunt de
AXIOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
acestea confirmă riscurile sus-menționate. Procentul celor care au declarat că au consumat heroină (12,7%) este aproape identic cu rezultatele obținute în studiul realizat în 2002 privind consumul de droguri în rândul copiilor străzii (13%). Interpretarea de atunci își păstrează actualitatea. Accesul la aceste droguri mult mai scumpe este posibil doar pentru o mică parte dintre adolescenții și tinerii din stradă care „reușesc să câștige o sumă suficient de mare de bani care să acopere prețul dozelor zilnice de heroină prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prețioase cuprind și „omagiile” aduse lui I. M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Vladimir Streinu. B. răsfoiește publicații transilvănene uitate, are unele preferințe regionale exprimate într-o serie de „profiluri clujene”. Eseul Statutul epistemologic al liricului, apărut în volumul colectiv Literatura în actualitate (1971), prezintă concepții moderne asupra actului poetic și a finalității sale. Autorul respinge ca perimat conceptul de „redare” și chiar de „reflectare”, tinzând spre acceptarea unei „realități imaginate”. Interpretările lui B. modifică substanțial optica înțelegerii și valorificarea moștenirii poetice din
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
continuând să se publice o literatură de bună calitate și extrem de variată. Îmbrățișând domenii variate și beneficiind de aportul unor colaboratori valoroși, A. a încercat să fie o revistă echilibrată, în care să-și găsească locul atât tradiția, cât și actualitatea și în care să poată fi citiți autori din toate generațiile și texte de toate genurile. Această opțiune pentru echilibru și diversitate este evidentă, de pildă, în cazul poeziei apărute aici de-a lungul anilor. Pot fi întâlnite creații inedite
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
chipuri, atmosferă se decupează lent, naratorul împingând amintirile înapoi în timp, până în anii Războiului pentru Independență. Epurat din presă în 1944, B. va avea de suferit ani mulți de închisoare politică. Într-o primă ipostază, B. se arăta preocupat de actualitatea „încă fumegândă” a literaturii. Cronicarul nu se angajează în judecăți de valoare îndrăznețe, practică un comentariu moderat, animat de vibrație și căldură. Între grupările de la „Gândirea” și de la „Sburătorul”, balanța înclină firesc spre cea dintâi, printr-o afinitate de structură
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]