6,232 matches
-
și pornind de la care să construiască momente teatrale care să-i reprezinte. Tema care a revenit cel mai des în discuțiile pe care le-am avut cu participanții a fost educația, relația profesor-elev, metodele coercitive folosite în școală, lipsa de adecvare a școlii la așteptările elevilor. În cadrul atelierului au fost scrise scurte fragmente de text care au pus accentul pe explorarea vocii personale a participanților. Prezentăm în continuare textul scris de RALUCA MATEI. Echipa atelierului: Gabriela Andrei, Paula-Camelia Artin, Andreea Berea
Atelier de educație participativă și teatru forum: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295949_a_297278]
-
trebuie să o regăsim cu orice preț, România viziunii românești!" (p. 157) Comunismul, cu cele două etape ale sale, dejistă și ceaușistă, are parte de o reprezentare mai adecvat umană. (Observațiile sunt făcute, de data aceasta, la cald.) Dar și adecvarea, și umanitatea devin extenuante dincolo de o anumită limită. Se discută prea multă politică în pat, atât de multă, încât până și Letiției i se pare suspect. Mai ales că uneori vorbăria aceasta strică scene de toată frumusețea: Vrei să-ți
Drumuri egale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6013_a_7338]
-
dintre proiectele curriculare actuale» <endnote id="4"/> (autoarea făcând referire la programul educativ semnat de Vito Peronne și Bena Kallik - Generative Topics for Process Curriculum - și structurat din finalități supraordonate mai multor discipline, din care și citează câteva obiective pentru adecvarea la studiul limbii și literaturii române.) însă, în afara acestui capitol (cu tratări mai mult sau mai puțin explicite și ingenios gândite în privința corelațiilor posibile cu teatrul, regia, scenografia, coregrafia, cinematografia sau critica spectacolului de teatru și film, cu pictura și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
naturale, nu vor să fie decât niște metafore clarificatoare și nimic mai mult.” Vrând să abordeze o creație din perspective multiple, interferente, el ajunge la concepția, foarte modernă, de „critică completă”. Nu o metodă unică, universal valabilă, ci elasticitate și adecvare a instrumentelor de cercetare la obiect, pluriperspectivism și cumul de metode, iată dezideratul formulat în dialogul polemic cu Paul Zarifopol: „Critica literară, așa cum s-a constituit de o sută de ani încoace, este un tot. Critica estetică, critica psihologică, critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
mijloacele de evaluare pentru care s -a optat, o schimbare relevantă în ceea ce privește comportamentul, rezultatele, atitudinile celor evaluați. În planul pro iectării curriculare integrate, cele două strategii de evaluare trebuie analizate și ap licate în acțiunea educațională prin respectarea ș i adecvarea următoarelor princip ii: 1. Principalu l scop al oricărei acțiuni de evaluare formativă este cel de a optimiza, prin analiza feed-back-ului produs, anumite etape ale procesului educațional. 2. Principalul scop al oricărei acțiuni de evaluare sumativă este cel de a
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
în situații școlare nedorite. Pentru profesor, funcțiile evăluarii sunt:cunoașterea posibilităților in ițiale ale elevilor spre a decide asupra gradului de prelucrare a informațiilo r și a nivelului accesibil de aprofundare a cunoștințelor; - cunoașterea progreselor în timpul derulării procesului didactic, pentru adecvarea acestuia la condițiile concrete ale clasei; - cunoașterea rezultatelor finale, pentru proiectarea corectă a procesului în etapa următoare;posibilitatea stabilirii raportulu i corect între cerințe și capacitățile elevilor;posibilitatea explicării rezultatelor în funcție de metode, conținuturi, calitatea prestației d idactice; - posibilitatea evaluării de către
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
sunt: observarea și aprecierea verbală de tipul ,,bine”, ,,foarte bine”, ,,ai progresat”; chestionarea orală care poate fi curentă sau finală, se realizează cu precădere în timpul lecției și se desfășoară frontal sau individual. Avantajele utilizării probelor orale vizează: flexib ilitatea și adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor și gradul lor de dificultate în funcție de calitatea răspunsurilor oferite de elevi; posibilitatea de a corecta și clarifica imediat eventualele erori sau neînțelegeri ale elevului în raport cu un conținut specific
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
dialog decât celelalte debuturi. Prozatorul are simțul replicii, al monologului interior, în general al scenei relatate, calitate ce-l recomandă genului dramatic. Chiar și gradul de convenție poate fi util rostirii scenice, unde firescul nu e niciodată pură transcripție, ci adecvare a vorbirii la psihologie ori caracter. Am mai mare încredere în posibilitățile de evoluție ale lui Theodor Codreanu decât în ale celorlalți aspiranți la arta literară, deși stridențele sunt la el mai acute, deși eșecul este în primul rând de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
poetic exemplar o reflecție mai generală cu privire la un alt destin, cel istoric al românilor... Cel puțin pentru mine lectura cărții lui Theodor Codreanu are și o asemenea semnificație... E vorba, așadar, de modul în care "funcționează" istoria la români, despre adecvarea sau inadecvarea noastră la scenariile tragice și grave ale istoriei, pe care ni le propune uneori un poet precum Eminescu. În acest context figurile noastre tragice sunt tragice între altele, fiindcă le sacrificăm de mai multe ori, atunci când dorim pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fundamentale pe care le am față de procedeul folosit de Theodor Codreanu o invoc pe următoarea: un complex psihanalitic nu poate fi stabilit în mod riguros decât de un psihanalist, care îl particularizează în funcție de numeroși factori. De aceea, dacă psihanalistul ratează adecvarea transferului, pacientul se va ridica, de îndată, de pe canapeaua din cabinet și, obligatoriu, îl va strangula pe inabilul terapeut. De aceea, între altele, nu putem vorbi, laolaltă, de "complexul Lear" la Eminescu, din Împărat și proletar, din Povestea magului călător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
își asumă acest risc și vom constata, însoțind ideea în pagini, până la ultima, că nu s-a hazardat. E drept, instrumentele sunt moderne, mai pătrunzătoare. Tehnica observației se pretează unui studiu din interior, ceea ce lipsea analizei dinainte. Are loc, așadar, adecvarea instrumentelor hermeneutice la obiectul interpretării: Bacovia este un poet modern, dincolo de simbolism și alte isme, singular. Autorul cărții despre Complexul bacovian și-a pornit demonstrația de la aceste premize esențiale. În punctul zero, echilibrul e maxim, deci și ambiguitatea arheală care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care, în "schițele (sale) literare" blama producțiunile eminesciene ca fiind incorecte și neterminate, "torturând" rima și ritmul; dar același era ferm când ne anunță că modelul nu este bine ales). Apropierea de un text cere, ca tip de lectură, o adecvare a structurilor; putem conchide că și inadecvarea structurală asigură o explicație (acoperire) plauzibilă celor care au rostit cuvinte grele față cu opera eminesciană, vădind o concepție "așa de puțin comună" (și ridicând, astfel, serioase dificultăți de recepție). Al. Dobrescu mută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1972; Neacșu I., 1990, 1999, Cucoș C., 1994, 1996, 1998). Datele pe care emițătorul și receptorul le pot primi și transmite, simultan sau succesiv, prin cele două feed-back-uri, se referă la: * obstacolele comunicării/ învățării; * personalitatea receptorului/cerințele emițătorului; * gradul de adecvare al mesajului/învățării. Schematic, în prezentarea lui Mucchielli R. (1992), comunicarea apare ca în figura următoare: Sensul termenului „evaluare” îngăduie diferite conotații, în funcție de unele realități educaționale: evaluarea sistemului, evaluarea așezământului de învățământ, evaluarea programelor, evaluarea profesorilor, evaluarea studenților, etc. În
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
societății românești la transformările survenite în acest secol în spațiul european apusean, încercare forțată, firește, determinată, din nevoi protocroniste sau de altă natură, de dorința ralierii societății românești la civilizația occidentală. Ce a rezultat a constituit, de fapt, dovada imposibilității adecvării fondului autohton, cu structuri specifice, la forme europene, cu toate eforturile istoricilor literari, în special, de a ridica literatura română „la înălțimea piscurilor contemplate în alte culturi“18. Urmările pot fi lejer detectate în exagerări de tot felul, inadvertențe, concluzii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să practice meseria de ziarist că respectarea vigilentă a unor reguli și interdicții nu asigură în mod obligatoriu unui text nici calitatea și nici puterea de
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vechi și moderne, primitive și civilizate (...), este necesar și suficient să se ajungă la structura inconștientă, subiacentă fiecărei instituții sau fiecărui obicei spre a obține un principiu de interpretare valid pentru alte instituții și alte obiceiuri” (Strauss, 1978, p. 32). Adecvarea acestei maniere de lucru la fenomenul comunicațional este simplă și rămâne utilă. Într-adevăr, pot fi regăsite în faptul social anumite coordonate care pot fi studiate drept fundament pentru cercetarea și construcția unor modele generale ale comunicării. Studiile de antropologie
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și canalele de comunicare, (5) puterea și influența, (6) luarea deciziilor și rezolvarea problemelor, (7) rețelele de comunicare, (8) stilurile de comunicare și de management, (9) interfața mediului organizațional, (10) tehnologia, (11) limbajul și mesajele, (12) structura, (13) incertitudinea și adecvarea informației, (14) grupurile, (15) etica comunicării, (16) cross-culturalitatea și (17) climatul (Stanley Deetz, în Jablin, Putnam, 2001, p. 7). În organizații, comunicarea și învățarea - așa cum am accentuat atunci când ne-am referit la rețelele de comunicare - sunt concepte interrelaționate; observând această
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va ura „casă de piatră”, iar cineva care merge la o înmormântare va spune „Dumnezeu să-l odihnească”, și nu invers (de altfel, se poate observa că, în anumite comedii, se folosește un comic de situație tocmai prin inversarea acestor adecvări ale limbajului la contextul în care se produce). Aceste ritualuri ale limbajului sunt învățate din copilărie, deoarece ele depind de anumite obiceiuri direct raportate la o anumită cultură și comunitate; totodată, sunt învățate obiceiurile de limbaj corecte și incorecte (spre
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce se observă în special în jurnale și scrisori; - utilizarea imaginativă a scrisului, care presupune redactarea unor povestiri/elemente de proză și poezie. Este evident că fiecare utilizare este determinată de un anumit context și are un anumit nivel de adecvare în funcție de scopurile pe care ni le propunem. În același timp, credem că este la fel de important să identificăm gradul în care se poate optimiza modul în care folosim comunicarea scrisă în relație directă cu translatarea unor elemente dintr-o categorie în
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Pozitivarea unor fenomene, precum și a unor realități contribuie nu doar la lărgirea ariei de manifestare a acestora, ci, mai ales, la apariția și consolidarea unui climat pozitiv de lucru și a unei motivații interne propice activității educaționale în general. 6) Adecvarea la obiective. În timpul rezolvării de probleme, nu trebuie uitate obiectivele; flexibilitatea gândirii trebuie totuși dirijată și concentrată în funcție de acestea pentru a selecta un mod eficient de rezolvare a problemei. Dimensionarea centrală a obiectivelor este, de altfel, nu doar în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cauză fiind demonstrația firească spiritului omenesc. Potrivit cu acest mod de demonstrare, el trece la dovedirea existenței lui Dumnezeu, folosind cinci tipuri de argumente, toate diferite de argumentul Sfântului Anselm, precum și de cel al Sfântului Augustin. Aceste argumente sunt, de fapt, adecvări ale unor idei aristotelice din Fizica, referitoare la „primul mișcător”, precum și din Metafizica. Prima dintre căi vizează geneza mișcării și a originii ei: „Este sigur și se constată prin simțuri că ceva se mișcă În această lume. Dar tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
rezonabile pe care să se bazeze opinia de audit. Suficiența probelor semnifică faptul că probele obținute trebuie să fie destule din punct de vedere cantitativ, pentru a permite auditorului să atingă nivelul de încredere dorit, respectiv obiectivul final al auditului. Adecvarea probelor de audit se referă la latura calitativă a probelor de audit, care se referă la cel puțin două caracteristici fundamentale de care trebuie să țină cont: relevanța și credibilitatea. Relevanța se referă la pertinența probelor de audit în privința probării
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
și de management intern și extern, protejarea bunurilor, prevenirea și descoperirea fraudelor; • definirea nivelului acceptabil de expunere la aceste riscuri; • evaluarea probabilității ca riscul să se materializeze și a mărimii impactului acestuia; • monitorizarea și evaluarea riscurilor și a gradului de adecvare a controalelor interne la gestionarea riscurilor; • verificarea raportării execuției bugetului, inclusiv a celui pe programe”. CONSTATARE: Existența unor deficiențe privind gestionarea mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar, după cum urmează: 1) În perioada 01.01.2007-31.08.2008, pentru predarea-primirea
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
mult mai complexe și cu consecințe mult mai grave. A fi inadecvat este de cele mai multe ori un semn de prostie, după cum a fi adecvat nu este neapărat un semn de inteligență, ci poate doar de bun-simț comun, adică de raționalitate. Adecvarea noastră, de exemplu, la comunism nu a fost un exemplu de inteligență ci mai degrabă de frică combinată cu calcul personal. Inadecvarea poate funcționa la nivel de persoane, dar poate exista și la nivel de state. Grecia, pentru că acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
percepe întreg arsenalul pus în mișcare în slujba zeului Ares ca pe o uriașă reptilă. Vuietul obuzelor îi amintește de șuieratul unui șarpe de fier, în timp ce gloanțele care lovesc malul de pământ din fața tranșeelor seamănă cu mușcăturile fatale ale șarpelui. Adecvarea discursului narativ la evenimentul concret lasă loc incursiunilor mitice. În mijlocul bătăliei, ca și în proximitatea șarpelui, orice erou simte învăluirile Tanatosului. Păstrând proporțiile, aureola mitică a reptilei malefice se insinuează și în alte romane având ca problematică esențială războiul și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]