10,749 matches
-
numit de majoritatea turiștilor, Parcul Peleș, după castel. Peste tot erau numai soldați de la securitate și nu te puteai apropia de clădirile „oficiale”. Puteai doar să mergi pe alei și să te bucuri de priveliște, de răcoarea parcului sau să admire cum alergau veverițele din pom în pom. Mergeau amândoi înlănțuiți cu brațele în jurul mijlocului și, când nu-i vedea nimeni, se mai sărutau pe furiș ca niște adolescenți. Nici nu le venea să creadă că erau trecuți prin patru sau
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
și cu corpul său. Jinduia după intimitatea camerei părăsite de câteva ore, dar se bucura la gândul că vor reveni cât de curând în acea cameră de hotel plină de promisiuni. Cu berea în față stăteau pe terasa cofetăriei și admirau priveliștea. Era o zi superbă de iulie. Peste câteva zile vor intra în ultima lună de vară. Ce repede a trecut vara! Mereu a fost ocupată cu munca. Nu a avut timp nici de ea, să se mai relaxeze într-
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
zilele însorite. Mâine își va lua costumul de plajă pe ea. Dorea să facă plajă la altitudinea de două mii de metri dacă la malul mării nu prea a reușit. Și apoi, expunându-și corpul său sexy, mulți bărbați o vor admira. Era curioasă cum va reacționa Mircea când se va expune public aproape nud. Nu i-a văzut niciodată reacția când cineva își îndreaptă atenția asupra sa. Este sau nu este gelos? Asta este întrebarea, îl parafrază ea în gând pe
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
mon copain, mon ami, mon amour... Tu, prietene, confidentul, sfetnicul meu, -tu, care m-ai însoțit pe drum de la scoala, m-ai ales , ți-am plăcut ,m-ai iubit , m-ai părăsit ; tu, pe care te-am iubit, te-am admirat, te-am regăsit; tu care ai fost visul meu ani la rând, - ai plecat subit,într-o secundă, fără rămas bun, sans crier gâre. Cum s-a putut? Cum s-a putut? Cum ai putut, măi omule, să pleci așa
TU,CARE EȘTI PLECAT... de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379845_a_381174]
-
BINECUVÂNTATA Știam,dar mai ales, am intuit întotdeauna că Tata era o personalitate deosebită: că era admirat și apreciat de oameni-clienti, prieteni, amici ,rude și simple cunoștințe ;că era inimos, darnic în sentimente că și în fapte,că se dăruia cu trup și suflet semenilor săi, deschizându-si inima, dar și buzunarul în fața oricărui solicitant, -nevoiaș ori
DADU- AMINTIRI,GÂNDURI, CRÂMPEIE DE VIAȚĂ (4) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379852_a_381181]
-
cum a ajutat-o la decesul mamei sale, dar mai ales îi spuse că nu-și cunoaște rudele și nici nu intenționează să le găsească. - Bătrâna când auzi că fiul ei a ajutat-o la necaz, ridică ochii și-l admiră din priviri, gândindu-se la faptul că este băiat bun dacă a avut grija ei când avea mai multă nevoie de sprijinul cuiva. - Și până la urmă când v-ați gândit să vă cununați? Că doar nu vreți să trăiți în
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
în ultimele milenii este incontestabil. Cineva a ucis un copil pentru că nu putea dormi. Copilul plângea mult. Este o întreagă istorie în această scurtă relatare. Există oameni de hârtie care nu trezesc simpatie și nu doresc să fie simpatici. Le admir cunoștințele, dar nu-i iubesc. Iar, corect spune Cartea, unde nu-i iubire, nimic nu este. Stepa a format poporul rus, cum bine spune Blaga. Pustiul prin care au trecut și pădurile i-au format pe germani, dar pe amricani
NOAH 4 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379884_a_381213]
-
Dumnezeul Meu chiar în calitatea Sa de „ADEVĂRATUL Dumnezeu Ortodox” De parcă Dumnezeul Catolic sau Cel Luteran ar fi surogate. Păcat. Nu simt că voia Dumnezeirii ar fi că denumiri ca Alah, Brahma sau Jehova ar desemna dușmani ai ADEVĂRATULUI Dumnezeu. Admir sincer credincioșii Domnului Dumnezeu numit Alah. Ei sunt cinstiți deoarece credința lor nu admite intermediari care pot ierta păcate. Ei, în comunicare nemijlocită cu Alah, trebuie să se apere cum pot de păcatele care-i îmbie din stânga și din dreapta toată
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
pierde. N-a trebuit să caute prea mult pe ulițele acelea pe care i le indicase cerșetoarea. Găsi repede conacul cel nou și impunător, care arăta exact așa cum i-l descrisese baba. Iată, aici trebuie să locuiască boieroaica cea bogată. Admiră cu încântare conacul cel strălucind de nou ce era și se tot gândi cum să facă să îndrăznească și să intre în curte, ca să întrebe de stăpâna acestuia. * Nerun nici nu-și putea crede sieși de curajul său când se
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
zise vizualizând în minte fetele din cluburile pe care obișnuia să le frecventeze. „Niște căprioare”. Zărind în cele din urmă poarta casei părintești, i se puse instant un nod în gât. Era atât de ruginită! Modelele întortocheate pe care le admirau cândva toți vizitatorii micului oraș, nu mai erau acum decât niște spirale mâncate de rugină. Un câine-lup dormea pe scările din fața ușii. Acum aveau și câine? Se simți cumplit de străin! Până și casa i se părea străină, cu tot
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
și grajduri. Îl captiva mult de tot ceea ce vedea în vale, și casele de lemn cu geamuri mai noi sau mai vechi, multe grajduri și cotețe, câinii în cuștile din preajma caselor, apoi livezi de prune, cireșe, mere, pere. De asemenea, admira ogoarele semănate cu cartofi, unde pe margini de ogoare erau semănate fire de bob, ori păstăi, cocoțate pe araci. Vedea cum gospodinele intră în grădină, să plivească straturi, ori să culeagă câte ceva pentru borșul de prânz: fire de ceapă verde
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
grea cruce, trăind în pace. Nu vreau, îi răspunzi. Aș dori-o frântă, să nu urc pe ea chiar dacă-i măreață. Vreau s-ascult mereu cum în juru-mi cântă superba viață. Mi-e drag să aud foșnet de pădure, să admir vrăjit câmpiile-n floare, s-ascult murmurând izvoarele pure, răcoritoare. Chiar dacă-mi oferi veșnica lumină nu mă pot lipsi de-al nopții-ntuneric cu stelele-n roi lângă luna plină sclipind feeric. A.C. Referință Bibliografică: Vine uneori / Anatol Covali : Confluențe
VINE UNEORI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379970_a_381299]
-
ocazia! le promit gazdelor mele din acea noapte și plec. Am luat iarăși în primire valiza mea cea grea și am pornit-o voinicește pe o cărare care urca la cabană. La plecarea mea apăru și fata în prag să admire cum căram gemantanul la deal. Apoi a intrat în grădina casei, nu înțelegeam cu ce treburi pe acolo. Nu avu însă tihnă nici de data asta, căci vocea aprigă a maică-sii o și trimisese să aducă niște cânepă din
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
curte, apoi înspre uliță, să vadă pe deplin splendorile cerului împodobit cu puzderie de stele de toate mărimile. Clipi din ochi, când văzu o stea mare căzând din cer, luminând puternic, o clipă, apoi stingându-se. Cât stătuse el așa admirând feeriile cerului, auzi în noapte un zgomot de lemne la poartă. Se duse să vadă ce e acolo. Când colo, sosise bunicul din pădure, pe întuneric, ducând pe spinare doi răzlogi lungi de molid, care-i trebuiau la un gard
CERUL ÎNSTELAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379961_a_381290]
-
în numele desăvârșirii. El este cel ce este, în care a fost sau va fi rămân tot este, oriunde și oricând într-un inefabil totdeauna. Îi place să se joace ca un copil cu creația pe care bătrânul ce este o admiră, întinerind-o mereu cu tinerețea Lui veșnică. Anatol Covali Referință Bibliografică: El este punct / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2143, Anul VI, 12 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EL ESTE PUNCT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379972_a_381301]
-
cu un puf auriu pe ei, cu ciocuri galbene, mari, deschise cu lăcomie, crezând că venise mămica lor cu insecte. Întinse mâna spre cuib și luă unul din acei pui, cu multă grijă, să nu-i facă vreun rău. După ce admiră și ceilalți pui, coborî din pom și se duse în casă. A doua zi, încă de dimineață, Ionuț se duse de-a dreptul spre cuib, să vadă ce mai fac puișorii cei golași. Surpriză - cuibul era gol ! Oare ce se
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
întamplă în jurul meu și să găsesc bucuria în lucruri mărunte. Merg după părerea că viața este foarte frumoasă și că ar trebui să mă bucur de fiecare clipă, deoarece nu știi niciodată când totul se va termina. Așadar, pentru a admira peisajul ce mă înconjura, m-am așezat pe o banca de pe malul Begăi și am început să meditez. Ceva tot nu îmi dădea pace...eram neliniștită... mă tot gândeam la ceva sau, mai bine spus, la cineva. Nu știu ce este cu
PRIMELE IUBIRI (PAGINĂ DE JURNAL) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379986_a_381315]
-
mon copain, mon ami, mon amour... Tu, prietene, confidentul, sfetnicul meu, -tu, care m-ai însoțit pe drum de la scoala, m-ai ales , ți-am plăcut ,m-ai iubit , m-ai părăsit ; tu, pe care te-am iubit, te-am admirat, te-am regăsit; tu care ai fost visul meu ani la rând, - ai plecat subit,într-o secundă, fără rămas bun, sans crier gâre. Cum s-a putut? Cum s-a putut? Cum ai putut, măi omule, să pleci așa
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
mon copain, mon ami,mon amour...Tu, prietene,confidentul, sfetnicul meu,-tu, care m-ai însoțit pe drum de la scoala,m-ai ales , ți-am plăcut ,m-ai iubit , m-ai părăsit ;tu, pe care te-am iubit, te-am admirat, te-am regăsit;tu care ai fost visul meu ani la rând,- ai plecat subit,într-o secundă,fără rămas bun, sans crier gare.Cum s-a putut? Cum s-a putut?Cum ai putut, măi omule, să pleci așa
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
galeriilor Lafaet*"" Așa scrie pe dos, cu litere de-o șchioapa. Aici iei tu masă,fetițo, cu mama și cu Nene Robert. Ochii tăi mari și frumoși parcă sunt două crăpături; întotdeauna ai avut oroare de flash**-ul orbitor. Îți admir fruntea înaltă și părul crescut. Mama obișnuia să spună:"Dacă te tunzi des, o să ai par frumos și des!" Și mama a avut dreptate. Nu te țineam minte atît de radioasa. Ai însă nasul cam lat. Iluzie optică probabil! (De
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
galeriilor Lafaet*""Așa scrie pe dos, cu litere de-o șchioapă.Aici iei tu masă,fetițo, cu mama și cu Nene Robert.Ochii tăi mari și frumoși parcă sunt două crăpături; întotdeauna ai avut oroare de flash**-ul orbitor.Îți admir fruntea înaltă și părul crescut. Mama obișnuia să spună:"Dacă te tunzi des, o să ai par frumos și des!" Și mama a avut dreptate.Nu te țineam minte atît de radioasă.Ai însă nasul cam lat. Iluzie optică probabil!(De
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
dau la teatru. Dar asta e o altă poveste. Copilăria mă aștepta cu un gutui înflorit dintr- o primăvară care nu- mi aduce aminte nimic altceva decât florile lui mari, superbe și pe mine, mica, sub pom, admirându- l. Așa cum admirăm norii pe cer luând forme diverse. Târziu, când ne- am făcut mari, gutuiul s- a uscat și a fost tăiat. Poate de la prea multele păsări care dormeau în el, poate...de dor. Pentru că am crescut și vizitele mele erau din ce in ce mai
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
cafeaua, Și mâncăm, ce e mai bun. Suntem foarte curajoși, Aroganți s vanitos,i Și-njurăm pe cine vrem, De nu-i cu noi, în tandem. Nu mai ieșim la plimbare C-aici soarele răsare, Iar un apus, fastuos, Îl admiri, far' mers pe jos. Viața toată e pe net, Doar c-un mic abonament. Și fără să ieși din casă, Îți iei tot ,ce-ai vrea pe masă. Nu știm cu cine vorbim, Dar ne și îndrăgostim. Nu conteaza ce ai
FACEBOOK-ISTII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380042_a_381371]
-
să arate o carte, iar aceasta se datorează întotdeauna și Editurii. Una cu alta, apare pentru cititor încă o carte de valoare, căreia i se dedică râvnitor și cu talent o scriitoare care dacă nu ne-ar provoca să o admirăm și respectăm, ne-ar face invidioși! Să o ajute puterile și pasiunea să umple o sută de rafturi de astfel de cărți, căci numai cu ele lumea ar trebui să se înarmeze până la arsenale! Iar, mergând la restaurantul „Jariștea”, al
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
secolului XXI pe Dumnezeu? Ce credem despre El în mintea noastră? Îl considerăm oare un mare Binefăcător al nostru al tuturor sau pur și simplu îl ignorăm crezând că în realitate El nu dorește să fim fericiți? În fiecare zi admirăm cerul ce are o culoare frumoasă ce nu te mai saturi să o privești apoi răsăritul și apusul soarelui, florile, pomii apoi faptul că suntem în viață ne mișcăm, gândim, acționăm este datorită faptului că un Dumnezeu plin de iubire
MARELE BINEFĂCĂTOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381841_a_383170]