12,537 matches
-
de binele obștesc. A militat cu multă ardoare, în versuri sau în articole de presă (în „Reforma”, „Steaua Dunării”, „Dâmbovița”, „Românul” ș.a.), pentru cauza Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva despotismului sau denunțând lipsa de patriotism, nu numai a adversarilor politici. Socotind că e un „timp de conștiință”, lansează energice apeluri către compatrioți, somându-i să își facă datoria către țară. În versuri răspicate, pe un ton patetic, el deplânge soarta clăcașului, condamnându-i vehement pe cei ce îl asupresc
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
care a avut până în 1947 zece ediții, în 1995-1996 fiind actualizat și redimensionat printr-o elaborare modernă. A mai editat Istoria filologiei române (1892), un glosar la ediția operei lui Miron Costin, îngrijită de V. A. Urechia, cel mai înverșunat adversar al său, iar în 1895 monografia, solicitată și premiată de Academia Română, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice. În 1896 tipărea culegerea Studii folclorice, iar în 1900 lucrarea Influența
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
literatură (nu de știință) străine, taxe pe ziarele străine [...], taxe pe trupele străine [...], taxe pe cei ce stau în străinătate și-și culeg, de pe moșii lucrate în sudori de sânge de țeranii noștri, veniturile cu care caută a speria Apusul”. Adversar neînduplecat al celor care concepeau arta în afara determinărilor morale și naționale, N. Iorga s-a ridicat totodată și împotriva literaturii patriotarde, demagogice. În articolul Cultura națională și surogatele ei, doctrinarul s. pecetluiește sarcastic concepțiile potrivit cărora „literatura națională e în legătură cu
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
sau mascată, dar care se realizează prin actul de comunicare, potrivită însă ca o „relație tensională interpersonală”; ea poate avea multiple aspecte, după cum urmează: - distanță și răceală între parteneri; - competiție, ostilitate, dorința fiecăruia de „a-l scoate” pe celălalt, considerat „adversar”, din sfera intereselor comune; - conflict, ca formă deschis-declarată de comunicare manifestă a ostilității, de confruntare interpersonală emoțională, de interese, de opinii etc.; - luptă, ca formă de comunicare-confruntare prin violență (verbală, fizică etc.) dintre cele două persoane angajate în actul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
le produc prin activitatea mea. Eu le pot evita, pentru că sunt cel care a contribuit ca acestea să se producă. În ceea ce privește formele luptei, K. Jaspers menționează următoarele: lupta pentru viață implică durata și are un caracter inconștient; lupta cu un adversar cunoscut implică spațiul vital și are un caracter orientat, conștient, cu durată determinată; de pildă, lupta cu violența sau lupta cu dragostea. Există și aspecte paradoxale sau contrare luptei, cum sunt: iubirea așa cum este ea înfățișată de Iisus, Sf. Pavel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asupra „autorităților” în scopul obținerii unor avantaje; 6) conduitele vindicative, care sunt conduite antisociale de maximă violență și de o extremă gravitate; ele se caracterizează prin acțiuni motivate de ură și dorința sadică de distrugere a celorlalți în scopul impresionării adversarului, al creării unei atmosfere de panică, teroare, nesiguranță, tensiune psihică colectivă permanentă; acestea sunt conduitele antisociale deviante de tipul terorismului; ele se manifestă prin răpiri de persoane sau de grupuri de persoane, atacuri armate, crime în masă, distrugeri materiale (clădiri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
verbală, o „bătaie” între doi indivizi sau între două grupuri care se dușmănesc. Acest tip de confruntare nu se desfășoară după nici un fel de reguli. Ea este haotică și motivată de ura reciprocă între combatanți, fiecare dintre aceștia urmărind distrugerea adversarului. Redăm mai jos, comparativ, caracteristicile fiecăruia dintre cele două tipuri de combativitate. Tipul de combativitate Controlată (lupta sau competiția) Necontrolată (bătaia sau confruntarea) Pregătită și programată Nepregătită, neprogramată, spontană Partenerii/grupurile sunt special pregătiți/antrenați în vederea competiției Partenerii/grupurile nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
neprogramată, spontană Partenerii/grupurile sunt special pregătiți/antrenați în vederea competiției Partenerii/grupurile nu au nici un fel de pregătire prealabilă Se desășoară după un cod de reguli stricte care trebuie respectate în mod obligatoriu Nu respectă nici un fel de reguli Respectă adversarul Nu respectă adversarul Dorește să învingă adversarul Dorește să distrugă adversarul Este motivată competițional Este motivată de ura reciprocă Se desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupurile sunt special pregătiți/antrenați în vederea competiției Partenerii/grupurile nu au nici un fel de pregătire prealabilă Se desășoară după un cod de reguli stricte care trebuie respectate în mod obligatoriu Nu respectă nici un fel de reguli Respectă adversarul Nu respectă adversarul Dorește să învingă adversarul Dorește să distrugă adversarul Este motivată competițional Este motivată de ura reciprocă Se desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi adversari/grupuri ostili
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
antrenați în vederea competiției Partenerii/grupurile nu au nici un fel de pregătire prealabilă Se desășoară după un cod de reguli stricte care trebuie respectate în mod obligatoriu Nu respectă nici un fel de reguli Respectă adversarul Nu respectă adversarul Dorește să învingă adversarul Dorește să distrugă adversarul Este motivată competițional Este motivată de ura reciprocă Se desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi adversari/grupuri ostili și este asistată de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupurile nu au nici un fel de pregătire prealabilă Se desășoară după un cod de reguli stricte care trebuie respectate în mod obligatoriu Nu respectă nici un fel de reguli Respectă adversarul Nu respectă adversarul Dorește să învingă adversarul Dorește să distrugă adversarul Este motivată competițional Este motivată de ura reciprocă Se desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi adversari/grupuri ostili și este asistată de indivizi instigatori Ordonată și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Nu respectă adversarul Dorește să învingă adversarul Dorește să distrugă adversarul Este motivată competițional Este motivată de ura reciprocă Se desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi adversari/grupuri ostili și este asistată de indivizi instigatori Ordonată și controlată Dezordonată, necontrolată, cu caracter de reacție și descărcare agresivă Se bazează pe forță Se bazează pe violență Este asistată de un public interesat Este asistată de un public atras
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat. Deși își are sursa tot în agresivitatea primară a individului, aceasta se manifestă sub forma unei descărcări pulsionale primare, necontrolate, motivată de ură și dorința de a-și distruge adversarul. Ea este lipsită de orice fel de control, având un caracter irațional. La acestea mai trebuie adăugat faptul că orice formă de combativitate reprezintă un „spectacol”. Ea atrage un public spectator care coparticipă alături de combatanți la confruntarea dintre ei. Cei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violent, caricatural și prezintă un mare grad de periculozitate. P. Bovet distinge cinci faze succesive în ceea ce privește modul de desfășurare a comportamentului bazat pe instinctul combativ: a) provocarea verbală, ironii, înjurături, ultimatum; b) apariția primelor manifestări în cursul cărora cei doi adversari sunt încă separați, dar își aruncă obiecte unul altuia sau lovituri cu pumnii; c) faza de luptă corp la corp propriu-zisă, când combatanții urmăresc să se doboare unul pe altul; d) momentul declanșării mâniei, al violenței dezlănțuite, manifestată prin lovituri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
amploare, durată și gravitate prin natura și consecințele sale, o reprezintă confruntările militare; acestea sunt conflicte care utilizează violența fizică extinsă la scară generală din punct de vedere social, sunt organizate, se bazează pe forță și urmăresc distrugerea și supunerea adversarilor; în sensul acesta este utilizată violența militară; formele sub care se pot prezenta aceste conflicte sunt fie cele cu caracter activ, de violență fizică - războaiele -, fie cele cu caracter pasiv, de violență socială și morală - ocupația militară; d) o a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
două. Nu există joc didactic fără valențe formative, care să nu aibă rezonanțe puternice în atitudinea, voința, interesul, perseverența, dorința de rezolvare a sarcinilor de către elevi. În planul comportamentului se dezvoltă spiritul de colaborare și competiție, respectul și loialitatea față de adversari, deprinderi de a realiza sarcini în unități de timp limitate, de a îndeplini sarcinile unui joc, de a avea răbdare și de a persevera până la găsirea soluției optime. Raportând valențele formativ-educative la ponderea caracterului formativ al învățământului primar, concluzionăm că
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Mazar-pașa”), el Încerca să o izoleze simbolic În sfera „extremei stângi”: eludarea prezenței unor conservatori sau moderați În rândurile acesteia nu poate trece neobservată. În același sens funcționa suprapunerea liberalismului și conservatorismului; asumarea lor În numele grupului guvernamental invalida implicit un adversar care nu mai putea fi identificat decât cu un grup marginal. Minimalizarea diferențelor dintre „dreapta” și „centru”, reunirea lor În aceeași formulă doctrinară conservatoare devoalează, de asemenea, o strategie a coeziunii, o opțiune pragmatică În sensul menținerii unui statu quo
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
nou procedeu antitetic, Lascăr Catargiu devenea, În schimb, „omul progresului și al libertăței; Însă libertatea bine Înțeleasă, și progres adevărat”, reprezentant al noului conservatorism care, susținea În continuare Boerescu, unifica „dreapta” și „centrul” . Era vorba despre aceeași aneantizare simbolică a adversarului ca și În discursurile Împotriva lui I. C. Brătianu și a coaliției de la Mazar-pașa. Chiar În momentul dezicerii formale de Lascăr Catargiu, intervenită la foarte scurt timp (25 februarie/8 martie 1876), Boerescu a continuat să se revendice de la „partidul conservator
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
mult mai pragmaticul său discipol, prietenie de care acesta din urmă nu avea să se dezică niciodată. După Întoarcerea În țară a celor doi oameni politici, Boerescu i-a luat În repetate rânduri apărarea lui Heliade Împotriva deloc numeroșilor săi adversari politici . Scrisorile pe care bătrânul literat i le adresa lui Boerescu la 1 ianuarie 1864 și 1870 pentru a-l felicita, În stilul grandilocvent care-i era specific, cu dubla ocazie a onomasticii și a zilei de naștere, arată că
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
să anuleze credite deja votate pentru suma de 83 de milioane lei. Stipulațiile Împrumutului au fost publicate de bancherul Bleichröder În prospectul Împrumutului, ele erau oneroase și atingeau În același timp suveranitatea țării, obligând-o să anuleze legi deja votate. Adversarii guvernului n-au Întârziat să Înfiereze incapacitatea acestuia, mai ales a ministrului de Finanțe, generalul Gh. Manu. Colegul său de guvern, Take Ionescu, a spus În Camera Deputaților, la 30 noiembrie/12 decembrie 1899: „Eram o țară obișnuită a face
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
ar da lui bani mai degrabă decât lui Take Ionescu; la urma urmei asta depinde exclusiv de intervenția mea, fie că-i ministru dl Carp sau dl Take Ionescu” . Acesta din urmă, rămas În afara guvernului, avea să se dovedească un adversar redutabil al lui P. P. Carp. Constantin Bacalbașa avea să scrie mai târziu: „Take Ionescu este foarte necăjit și anunță că va combate viitorul guvern deoarece combinația a fost pusă la cale de către Nicu Filipescu prin manopere ascunse, fără să
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
făcute așa ca să corespundă cu toată suflarea țării de la un capăt la altul” . Era chiar programul regelui și, așa cum se va vedea În curând, nu erau vorbe goale. Nu numai liberalii se Împotrivesc lui P. P. Carp, dar mai ales adversarii săi din Partidul Conservator și din Parlament. La 19 ianuarie/1 februarie 1901, Carp cere majorităților parlamentare să se hotărască dacă Îi acceptă sau nu programul. În aceeași, zi regele Îi spune lui Pallavicini că „P. P. Carp trebuie să
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
februarie 1901] i-am dat decretul de dizolvare a Camerelor” . Exact așa se petrecuseră lucrurile. „Datorită acestui fapt, continuă regele, liberalilor le-a fost ușor să câștige alegerile. Victoria lor este cam prea mare: În ambele Camere sunt doar zece adversari. Situația care este nemaipomenit de grea, s-a ușurat mult din punct de vedere politic, deoarece liberalii au singurul program financiar rațional. Față de situația economică a țării impozitele lui Carp erau prea apăsătoare, ar fi stârnit o prea mare agitație
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Doamna Elena Cuza, București, 1925, p. 211; D. Vitcu, Personalitatea și epoca lui Alexandru Ioan Cuza În viziunea contemporanilor din „Lumea nouă”, În Românii În istoria universală, I, Iași, 1986, p. 263. </ref>. Toate aceste detalii au fost speculate de adversarii lui Al. I. Cuza, care-i reproșau că a uitat de angajamentul luat În 1859, de a renunța la tron În favoarea unui prinț străin. În vara anului 1865, un grup de oameni politici liberali-radicali și conservatori, printre ei aflându-se
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Motto: „Generalul care nu gândește în perspectivă și care își tratează cu superficialitate adversarii, va sfârși prin a deveni captivul lor” Sun Tzu - „Arta războiului” Cuvânt înainte În momentul în care se pornește o afacere sau, deja se conduce o afacere, primii pași, în înțelegerea traiectoriei activității (rezumată în termeni contabili), pot fi mai
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]