79,378 matches
-
mai cu seamă când mergi zilnic la serviciu uzând de o cursă C.F.R. cu vagoane înghețate, ne jucăm cu „andrelele cugetării” (cum zice colegul meu), mai mult sau mai puțin filosofice - completez eu. Profesoarele din compartiment ne ascultă cu un aer distrat, în timp ce degetele lor execută un „dans manufacturier” (îl citez din nou pe Titus R.), mult mai cinstit, recunosc, decât jocul nostru cu sofismele și trimiterea mascată la lecturile recente. Pentru că, trebuie să recunosc, matematicianul nostru este un cititor înrăit
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Cicero? - se întreabă în sinea lui. Libertatea cuvântului nu se manifestă cu toată plenitudinea numai la frizerie. În acest moment mare pentru națiune, fiece tarabă a devenit o tribună, fiecare colț de stradă s-a metamorfozat într-un for. Prin aer se simte un curent binefăcător, ce răcorește frunți incendiate de sublima fantezie a Măriei Sale. Singurul care nu și-a putut îndepărta un zâmbet sceptic este bătrânul anticar Cristofor din piața Decebal. Pentru el o ediție princeps valorează mai mult decât
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
nici despre fotbal nu aveau o părere întemeiată... Că se mirau dumnealor, dascălii lipsiți de „cunoștințe cultural-sportive”, cum de se poate ca vreo douăzeci de oameni maturi să alerge ca turbații după o bucată de gumă rotundă și umflată cu aer... Bătrâni ruginiți! Nu-i mai poți învăța să gândească după cum cere „actualitatea stringentă”. „ - Bă, Mircea! De ce nu te faci tu scriitor? Că le vezi ale dracului, ca la carte!” Așa l-a luat într o zi „secretarul unu al regiunii
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
că începe să fiarbă. Cum nici nu l-a văzut până acum, mai bine să-l servească și să scape de el. - Poate le puneți chiar dumneavoastră?... Vorbea din plictiseală, așezând borcanele pe tejghea. Bărbatul o privea sever, cu vădit aer de superioritate. - Ei, bine, le pun chiar eu! Plata, că mă grăbesc! Își duce borcanele la mașină și le pune cu mare grijă în portbagaj, izolându-le cu mai multe exemplare ale revistei Șantier literar, rămase aici cine știe de când
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
virgulă cinci. Dar n-are-a face, opacitatea contemporanilor este, după cum se știe, tradiție! Ba, s-ar putea spune, este chiar un semn bun... Tot cu gânduri ca acestea a contemplat borcanele până seara, când a ieșit în oraș ca să ia puțin aer. A doua zi a decurs la fel, din zori până în amurg. Carnetul de note și topul de hârtie zac pe birou, neatinse. Contrar așteptărilor, după treaba cu borcanele nu a putut să mai scrie nimic. Nu se gândise nici o clipă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Singura emisiune de radio așteptată acum cu o teribilă nerăbdare este buletinul meteo. Se ridică probleme grave: cu ce viteză se evaporă apa la o anumită temperatură, sub o anume presiune, în condițiile variabilității vitezei de deplasare a curenților de aer de afară, de pe balcon și din cameră! Studiind și fișând, făcând calcule și scheme, urmărind izoterme și izobare, cunoscutul scriitor Corneliu Scarlatache uită cu desăvârșire de chemarea sa dintâi. Cine l-ar vedea acum n-ar putea nicicum să ghicească
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de viață, așa cum la o friptură de purcel nu pot lipsi murăturile. Murăturile? Ah, da! Murăturile!... „Nevastă!” - strigă scriitorul din ușa camerei sale de lucru. Soția apare repede, ștergându-și mâinile cu poala șorțului și privindu-l întrebătoare, mirată de aerul lui triumfător. „Nevastă, uite, ai aici borcane pentru murături!”. Și făcu un gest larg cu mâna, aproape teatral, spre „bibliografia critică” rânduită la peretele liber al camerei sale de lucru. Apoi, fără alte cuvinte, înșfacă geamantanul, își lasă soția total
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de Sibiu (de fapt, fie vorba între noi, de Bacău) am cutreierat până la Napoli. Am „făcut” Roma în două zile și două nopți, Veneția într-o zi, galeriile Uffizi în câteva ceasuri... Da! Oricum și orice s-ar spune, alt aer, alte răcoritoare, altfel de autostrăzi. Cu nevasta m-am înțeles perfect, chiar dacă a mai făcut ea unele aluzii la talentul meu de conducător auto. Că la capitaliști nu-i simplu cu regulile de circulație. La ei totul e haotic, nu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
pe soclul faptelor mari și generoase? El va rămâne pururi în memoria subalternilor, a municipiului, a județului și a circumscripției Coarnele Caprei, unde a fost ales recent deputat. Tocmai se întorsese din Cuba, dintr-un schimb de experiență (schimbare de aer... - mormăie din nou Lulu Chiracu), care îi mai potolise „demonul călătoriilor”, cum îi plăcea să metaforizeze. „La treizeci de ani aveam Europa la degetul cel mic! ... ”, exclama emfatic de câte ori povestea despre turneele formației folclorice Firicelul, pe care o însoțea ca
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
după pradă, măturând cu coada stufoasă propriile urme, poate spre a le șterge sau pentru a risipi duhoarea lăsată pe cale. Teama de lupul sur a luat oarecari proporții, deși nu a fost încă văzut de aproape. Putoarea lui plutește în aer, ca o adiere a morții; petuniile și salviile pălesc mai repede la căderea răcorii, când nările ne tremură, dornice de aer curat, în străluminarea pură a cuțitului lunii. Astă-seară pornim din nou pe cărarea dintre vii, pășim cu anume voluptate
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de lupul sur a luat oarecari proporții, deși nu a fost încă văzut de aproape. Putoarea lui plutește în aer, ca o adiere a morții; petuniile și salviile pălesc mai repede la căderea răcorii, când nările ne tremură, dornice de aer curat, în străluminarea pură a cuțitului lunii. Astă-seară pornim din nou pe cărarea dintre vii, pășim cu anume voluptate pe hatul cu iarbă proaspăt cosită, stârnind broaște ieșite la vânat, oprind câte un cântec de greier. Cu un pas mai
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Copilul va învăța prin joc, prin experimentare, din observare și experiență; copii au posibilitatea să se exprime creativ, să-și exprime alegerea unui plan dorit și logica acestuia în rezovare de probleme; va avea acces de- a se juca în aer liber, de-a se juca cu materiale naturale(nisip, apă,etc); fiecare copil are timpul și spațiul său de învățare; activitățile se desfășoară în funcție de interesele copiilor; copilul va fi înconjurat de dragoste, de încurajare pozitivă pentru a-i crește stima
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
despre natură, geografie, istorie, calculator, lectura, jocuri si activități liber alese, origami tangram, colaje, curiozități diferite: dinozauri, Egipt, astrologie, etc). Se vor organiza: - expoziții cu lucrările proprii; - vizite la Grădina Zoologică, Grădina Botanică, Muzee; - vizionări de teatru, film; - activități în aer liber: plimbări cu/fără role - Parcul Herăstrău; - tenis; - înot ( abonament la bazinul din cadrul complexului Parc); - excursii. Programul se va personaliza pentru fiecare copil în parte în funcție de dorința acestuia și de opțiunile părinților. Copiii pot rămâne în cadrul clubului până când părinții au
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
ce familii sunt dispuse să ne susțină în vederea realizării acestei activități. De asemenea se va stabili un buget alocat cheltuielilor de transport a personalului. Vom încerca să găsim fie o sală specială pentru festivități fie se va desfășura chiar în aer liber. Se va stabili câți copii vor participa și vor fi vânzători, cine va fi casierul, cine se va ocupa de invitați, cine va fi cel care va face deschiderea activității. Se va face un calcul pentru a observa estimativ
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
când a ieșit, ce număr purta la pantofi. Un ierbar de întâmplări nefolositoare. Pe băncuță, croșetând căciulițe cu moț și cu șnur de legat sub bărbiță, dădea informații despre veniturile fiecărui vecin, profesie, câți copii, program, tot tacâmul, cu un aer informat. Adică, vezi bine, dacă nu știa ea, tanti Vetuța, cine mama mă-sii să știe! Pe urmă înșira pe o pătură în carouri negru cu roșu căciulițele și le vindea mamelor care treceau în drum către părculeț cu plozii
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
na..., se pierdu Florica. — Hm, îhî, mmm, trase polițistul o concluzie și în cepu să scrie pe-un carnet. Da’ domnu polițist, dacă era moartă în casă? — Dacă era? îi ținu Caterina isonul Floricăi. — Dacă era, era! decretă cu un aer filozof polițis tul. Ăsta-i motiv să intri în casa omului prin efracție? — Care om, domnu’ polițist, se enervă inoportun Flo rica. Ce, Vetuța-i om? Adică, vreau să spun, e așa, oricine? Că doar o știm de patruj’ de ani
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
putrezească, să neputrezească, trebuia să che mați organul! Numai organul are dreptu’... — Io-te că nu ne-a dus capul de babe proaste. Noi ne-am speriat și gata, se disculpă Caterina scăpând din mână andrelele, care rămăseseră țepene în aer de când in trase polițistul. — Mda, îhî, trase iar o concluzie polițistul. — Da’ domnu’ polițist, cu Veta ce-o fi? Unde-i? Că de azi-dimineață o to-o-oot așteptăm..., își luă avânt Florica. Acu’, dacă tot am greșit, am greșit, dar măcar să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
bun pe lume! Las’ că te-n vă țăm noi minte! Auzi, Vetuța noastră! Auzi, comerț ilicit! Păi nu te facem noi arșice? Las’ că vezi tu pe dracu’! Polițistul simți o arsură în spinare, printre coaste. Dădu să tragă aer în piept, dar văzu că nu-i mai ajunge. Totul pălea. Se înecă într-o lavă neagră și se prăvăli buf nind de podea cu bărbia. Babele se opriră trezite din război. Florica căscă prima gura: — Fa, să știi că
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
anost! i-o trânti ea. — Ce dracu’ are-a face lipsa mea de imaginație și... țcare o fi substantivul de la „anost“?) cu faptul că vii la ora asta? — Are! Nimic nu e întâmplător pe lumea asta! peroră ea cu un aer filozof. — Ce? Treaba mea. țRevenise în mod spontan cu pi cioarele pe pământ și acum îl privea trufaș.) — Ai băut ceva? — Cine vorbește! Tu nu bei niciodată, nu? se enervă ea și își umflă nările așa de tare, încât lui
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu care scrii. Nu te mai holba, fă un efort! Știu, e supraomenesc ce-ți cer, dar, pentru numele lui Dumnezeu, uită-te în ochii ei!) Că parcă eu nu știu, scânci ea dintr-odată și o podidiră lacrimile. Trase aer în piept și, îmbărbă tânduse, reluă cu o voce stridentă: Tu așa crezi? că eu sunt vreo proastă? Am văzut eu cum te uitai. — Cum mă uitam? se îngrozi el și își înțepeni iar privirea pe șoldul ei drept. țStâng
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tre cere pe unul dintre ei. Bocancul atinse tibia tânărului mai puternic decât își pro pusese. Spuse pardon. Reacție zero. Se enervă. Își aprinse în holul slab luminat o țigară și scoase capul pe geam ca să tragă câteva guri de aer rece. Aruncă țigara fumată nici jumate și trase cu zgomot ușa compartimentului după el. Mămăița abandonase rebusul. Privea stins undeva pe geam. Che Guevara molfăia dintr-o pară zemoasă. Tolănit vizavi de el, se ștergea din când în când cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
înfierbântase așternutul și nici mințile. Cert lucru, nu avea nici un motiv să simtă că plutește. Întors din reverie, gunoierul Vasile se întoarse pe partea cealaltă și căscă ochii. Mari. Îi dădu roată și-i mai căscă o dată. Salteaua umplută cu aer cât să fie suficient de moale ca să te adâncești în gânduri țgunoierul Vasile fiind o persoană meditativă, avea întotdeauna grijă să și stabilească niște coordonate care să-i asigure un minimum de confort) se ridicase nițel de la pământ și aluneca
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
motive încă neclare, de-a dreptul nesuferită. Ce mai contau niște bani în plus, când, să recunoaștem cinstit, psihologul Bogdan Urmuzescu era un bărbat așa de bine, chiar dacă cravata aia a lui înțepenită în mărul lui Adam îi dădea un aer de director de bancă? Era un interlocutor cald și moale la vorbă și, ce mai tura-vura, îi amintea de prima ei mare iubire. Și-apoi, să-și ia viața avea toată viața la dispoziție. Încerca și ea să se agațe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ai avea două mâini stângi, și alea de lemn. Tare te mai moșcăi! Gigi Pătrunjel își îndreptă spinarea țîntre timp se gândi că e în concediu și ce bine e să pui tu singur umărul la dezorganizarea propriului cotidian), trase aer adânc până simți că-l doare coșul pieptului și tropăi în jos sărind câte două trepte. La setul al patrulea simți așa, un val de căldură, cu transpirație rece. Numai la revoluție mai încercase simțăminte comparabile. Pe scurt, nu înțe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sacoșele de la mătușa Pamela. Și pe mătușa Pamela însăși. Le azvârli pe toate în bucătărie, de-a valma. Închise ușa în urma lui cu gestul cu care schimbi canalele la televizor și ieși în stradă. Peste tot, din fiecare centimetru de aer, venea un trufaș miros de primăvară, vesel, rostogolindu se parcă înadins numai în nările lui Gigi Pătrunjel. Copacii se încumetaseră și ei spre verde și îmbobociseră, florile stăteau să explodeze din clipă în clipă. După colț, spre chioșcul alb, statornic
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]