7,838 matches
-
și practică. Situaționiștii căutau fisuri în interiorul societății, pe care voiau să le mărească folosindu-se de satiră, blufuri, provocări și violență. Scrierile și acțiunile lor conțineau o sentință executorie adresată realității. Răspândeau noi poetici radicale ale unor benzi desenate și afișe publicitare cunoscute. Deturnarea (détournement) practicată de situaționiști desemnează actul de distorsionare și reinterpretare a imaginilor, evenimentelor și situațiilor. Astfel, semnificația este redefinită, convenția este încălcată, iar discursul este recucerit. Acțiunile artistice critice sunt în primul rând puneri în scenă ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
a reușit să țină o predică, în Duminica Paștelui, în catedrala Notre Dame, acuzând Biserica Catolică de „risipirea letală a energiei vitale în schimbul unui cer gol“. Revista publicată de grup între 1958 și 1969, „Internationale Situationiste“, documentează succesele practicilor situaționiste. Afișele publicitare și benzile desenate reinterpretate dau de înțeles că revista „Adbuster Magazine“, contemporană nouă, se află într-o relație directă de înrudire cu publicația situaționiștilor. Adbusterii pornesc campanii, care nu se deosebesc în prezentarea lor de reclamele comerciale, dar care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
hotărâți. Vom scoate o revistă, deocamdată în formatul Biletelor de papagal. Îi vom zice zice Avangarda literară. Dar aceste cuvinte să fie culese cu un corp de literă obișnuit. În schimb, pentru numărul revistei, unu, să se folosească litere de afiș și să simuleze că acesta ar fi capul revistei. Dar luna următoare vom culege cu aceleași caractere vocabula doi ș.a.m.d., o mică mistificare, o glumă. Dar când cu primul număr și cu recomandarea lui Ion Călugăru, m-am
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
către est a UE asupra Europei? În 2004, înaintea primului mare val de integrare europeană, s-au exprimat multe temeri în Europa de Vest față de extinderea spre est. Ele pot fi rezumate printr-un cuvânt: joburile. În Franța în 2004 pe marginea afișelor pro-integrare din metrou stătea scris: NU instalatorului polonez! Muncitorii din Europa de Est sunt văzuți ca o amenințare, căci se mulțumesc cu condiții de muncă mai proaste și salarii mai mici și nu sunt sindicalizați. În afară de amenințarea lucrătorilor migranți veniți din Europa de Est
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mult mai bine decît La Presse. Duelul în care Girardin îl ucidea pe Armand Carrel, în iulie 1836, a fost simbolul victoriei noii prese asupra celei vechi. Contrar legendei, Girardin nu a creat publicitatea în presă. Renaudot descoperise anunțurile iar afișele publicitare existau în cotidiene încă din 1815. Débats obținea deja în 1835 mai mult de 200.000 de franci pe an din publicitate, adică mai mult decît a obținut La Presse anual între 1836 și 1848. Succesul acestor două ziare
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a deschide inoportune dosare. Altminteri, nu am fost ultraentuziaști la prestațiile lui Kissin sau ale Polinei Leschenko, chiar și Zuckermann, dincolo de faima lui, a excelat mai degrabă în concertul cameral decât în cel simfonic. Absența din programul festivalului și de pe afișe a capodoperei enesciene Oedipe a făcut să curgă destulă cerneală și, probabil, mai puțin la vedere, nervi. Totuși, măcar o variantă de concert și tot trebuia găsită o soluție, dincolo de gustul unuia sau altuia. Sau a domnului Holender, „personlich“. Festivalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
interpretând un fel de jazz comercial și neinteresant. În schimb, cel care se pare că a făcut senzație a fost francezul de origine vietnameză, Nguyen Le, cu jazzul lui cu influențe rock, funk, etno și world music. Luându-mă după afiș, îi invidiez pe cei care i-au mai prins pe Alexandrina Hristov, care a făcut furori printre prietenii ce i-au ascultat înregistrările, pe Eldad Tarmu cu ansamblul său pe care am să-i ascult la Plai, pe Teodora Enache
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
originale dar lipsite de simplitate și prea legate de gustul epocii lor, încît nu i-au supraviețuit. Mai aproape de noi, să semnalăm caracterele realizate de turnătoria Deberny-Peignot (Cochin, 1918) și pe cele desenate de Cassandre. Sub influența publicității și a afișului, au fost întreprinse cercetări și s-au înmulțit caracterele de toate genurile, dar tipografia curentă nu le-a dat girul său. Cea mai mare parte a cărților au textul cules cu ajutorul caracterelor clasice, care au cea mai însemnată calitate pe
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
singură dată l-a înghesuit pe Băsescu, când a pus problema locurilor de muncă pentru chioșcarii desființați. Și a aplaudat, fair play, o remarcă inspirată a doamnei Tatoiu. În rest, a încasat-o din toate părțile până când zâmbetul său de afiș s-a strepezit de tot. Păstrând proporțiile, Geoană mi-a amintit postura în care s-a pus Ilie Năstase când a schimbat terenul pe care era rege cu arena alegerilor de la Capitală. Mi-l și imaginam pe domnul Geoană acasă
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Arhitettura n. 182 (2005Ă, sau tripul recycle culture al lui Mimmo Rotella, cu La paura (o lucrare realizată cu doi ani înaintea morțiiă, te încălzesc pentru pasul următor. Acest Rotella, în felul lui ultra-lettrist, face o treabă simplă: ia un afiș cinematografic mai vechi, îl decolează (decolare, opusul lui colareă, îl transformă într-un fragment de trecut și ți-l prezintă ca pe o non-acțiune. De unde și hiper-frica de a-ți vedea deodată reprezentarea stâlcită. La fel ca atunci când vezi o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
pe elevii săi copiști, formați la școala special creată de el, să le redecoreze cu motive bizantine. Mai sunt de adăugat Petculescu, P. Smărăndescu, V. Ștefănescu. Gic și Radu sunt caricaturiști amuzanți, la fel ca Iser, Mantu, Murnu. Paleologu face afișe ilustrate. Muzica Românul este muzician din naștere. În România auzi excelenți muzicanți populari; în Franța, ei sunt impropriu numiți țigani; acest nume li se aplică unor nomazi pe care-i întâlnim pretutindeni, mai ales în Ungaria. În România lăutarii sunt
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pentru elevii din anul terminal în condițiile specifice profilului/ specializării Acordurile de parteneriat încheiate Tabelele de prezență ale elevilor 3 Organizarea unei campanii pentru alegerea reprezentanților consiliului elevilor. Oct. 20... Consilierul educativ Prezentarea de către fiecare candidat a platformei-program Imagini, platforme-program, afișe Prioritatea 3: Asigurarea calități în învățământ OBIECTIV SPECIFIC INDICATORI DE PERFORMANȚĂ III.1.Consolidarea capacităților instituționale la nivel local pentru promovarea de politici și programe de dezvoltare, pentru un management educațional performant III.1.1. Respectarea de către unitatea școlară a
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
țineai neapărat după ce dosarul a ajuns în instanță. Pro curorii au dorit să demonstreze cât de mulți oameni erau infor mați despre schema de finanțare a campaniei electorale: sute de funcționari, pa troni de firme, până la simpli șoferi care transportau afișele. Cu toții știau că lucrează pentru campania lui Adrian Năstase. Conform apă rării, numai Adrian Năstase nu știa că oamenii respectivi lucrează pentru el. Procu rorii au vrut să demonteze acest argument, iar judecă torii s-au oprit la un mo
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
grijă procurorii. De ce votăm DNA? Ideea titlului acestui volum a plecat de la o demonstrație. În criza politică soldată cu suspendarea lui Traian Băsescu, miza mea și a altora a fost apărarea instituțiilor. Deci am ieșit în stradă. Am făcut un afiș pe care am scris „Eu votez DNA“. A ajuns viral pe Internet, astfel încât și alți cetățeni îngrijorați l-au retipărit și au manifestat cu el. „Eu votez DNA“ nu se referă doar la DNA, ci la toate instituțiile care apropie
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
până și Avicola Buzău a tre buit să participe la concursul Trofeul Calității în cons trucții. Pe lângă asta însă, procurorii DNA au demonstrat că banii, în loc să fie încasați de inspectorat, au fost încasați de o firmă care apoi a tipărit afișele de campa nie și alte materiale pentru Adrian Năstase. Motivarea sentinței date de completul de trei jude cători de la Înalta Curte de Casație și Justiție este un exemplu de argumentare și logică curajoasă. Curtea conchide: -„campania electorală a inculpatului Năstase
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
scară, unde oamenii se odihneau și citeau; cam singurul loc unde se putea citi din târg) și, surpriză, cel al Institutului Cultural Român, fermecător prin simplitatea lui și albul relaxant care-o genera. La extrema negativă regăsim standuri „de pe vremuri“: afișe scrise cu pixul, reduceri la cărți imemoriale și fețe acre. Cărți premiate, wireless fără acces Târgul e și o competiție formală, chiar dacă nu pare. Există o democrație specială la Gaudeamus, bazată pe votul cenzitar și pe colegii de electori. Votul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
la București cu o trupă de dans contemporan, un spectacol-lectură, un spectacol de teatru non-verbal, un critic de teatru care a scanat câteva evenimente cu rol de catalizatori estetici ai scenei olandeze, un concert de jazz și o expoziție de afișe. Jeroen van den Berg, născut în 1966, dramaturg, regizor și profesor de regie la Academia de Teatru din Amsterdam, a fost prezent la lectura piesei sale. „Blowing, a spus autorul, mi-a fost comandată de un regizor pe care îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
enervez cât pentru 3 stagiuni. Cea mai proastă piesă a fost cea a Teatrului Național din București, un remake, care se vroia modern, după Vasile Alecsandri, Sânziana și Pepelea. Cu o regie anostă și cu mari vedete înșirate ciorchine pe afiș, acest spectacol retrogradează și așa mult hulitul Național în categoria Căminelor Culturale, subspecia emisiuni teve de divertisment, în genul mare al umorului forțat și grobian. O piesă la care publicul a aplaudat fioros (da, juca Naționalu’!Ă, actorii au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
mândri, iar banul public s-a dus într-o gaură estetică (și o parte lăutarilor care au cântat Naționalului la ureche, cu strigături și dedicații, cum se face, la cina de după megasuccesă. Teatrul Popular Național ar trebui să scrie pe afișe limita maximă de vârstă permisă. În partea opusă, la reprezentația Șefele (apărută în festival în ultimul minut, ca rezervăă, oamenii au ieșit din sală. Pentru că era prea dur, prea direct, prea departe de falsul și jocul telenovelistic promovat de marile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
artiști (aparent) de neînțeles. Artiști de for public și artiști de sertar. Artiști care una zic și alta fac, artiști care asta fac și asta zic, artiști care fac și tac: până acum“, astfel scria marți, 18 decembrie 2007, pe afișul evenimentului. Sala plină de la ICR nu la intimidat pe Dan Perjovschi. Este obișnuit să fie privit de public. La expoziția sa de la Muzeum of Modern Art din New York a desenat chiar cu vizitatorii de față. L-a deranjat doar un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
comiți o dandana în zilele când țara trage pe dreapta, iar știriștii nu prea au „material“! Gândiți-vă, dacă povestea accidentului deja celebru n-ar fi ieșit la suprafață atât de aproape de Crăciun, ar mai fi ținut ea capul de afiș al talk-show-urilor și buletinelor de știri mai bine de o săptămână? Uitați-vă acum la televizor: mai face cineva tam-tam pe „cazul Orban“? Nu, a trecut ziua fatidică de 7 ianuarie, România s-a trezit din amorțeală, se aude iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
bătut palma cu agentul lui Doris Lessing - asta în vreme ce colegii de la Flammarion, chiar a doua zi după decernare, scoseseră, habar n-am de unde, un banner imens prin care își anunțau posesiunea asupra celui mai recent Nobel pentru literatură. Am văzut afișe extravagant de mari, plasme conținând filme cu autori, pungi, mape, agende sau pixuri inscripționate. În mare, formule de promovare care s-au mai testat și pe la noi, dar din care nici un editor român nu-și permite încă să facă o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
18 februarie 1942, dirija Concertul pentru pian KV 466. La 10 iulie 1942, revenea pe scenă, dirijând două arii ale Constanței din Răpirea din Serai. Ulterior, la 10 decembrie 1942, dirija Piesa de concert pentru pian și orchestră de Schumann. Afișele păstrate în arhiva Conservatorului îl arată din nou ca dirijor la 20 ianuarie 1943, într-o seară de operă, conducând Bețivanul pedepsit de Gluck, iar în același an la 16 martie, Quintetul din primul act al Flautului fermecat. Câteva zile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a fost introdusă în domeniul imaginilor fixe (fotografii, afișe) sau animate (cinema, televiziune) spre a demonstra mecanismele și eficacitatea simbolică a acestora. Tehnologiile comunicării deschid, din această perspectivă, căi noi, mai ales prin intermediul videoculturii. Muzica, pictura, literatura și toate formele de expresie artistică probează faptul că "textul politic "poate
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
înclinațiile către măsuri mai ușoare (în aceeași manieră prudentă procedînd și gazetarii). Astfel, a fost transpusă în practică o gamă de indicatori, pentru a fi evaluat impactul afișajului politic: recunoașterea, pentru determinarea proporției indivizilor care declarau că au văzut un afiș; atribuirea și confuzia, denotă calitatea întoarcerii afișului la sursă; aprobarea pozitivă și negativă a afișului testat, indică numărul acelora care au apreciat sau nu afișul. Însă calcularea rezultatelor asupra votului este departe de acești indicatori. Studiile privind impactul spoturilor publicitare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]