5,602 matches
-
vorbești cu cineva, să răspunzi la întrebări. A refuza apărarea cuiva pe cale verbală atunci când este criticat pe nedrept. Preluat din Baron și Richarson (1994), p. 10 Alți cercetători au propus o tipologie dihotomică prin intermediul căreia se identifică două tipuri de agresivitate în funcție de scopul final al fiecăreia. Este vorba despre agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă (Feshbach, 1970). Agresivitatea ostilă are ca scop rănirea sau provocarea de prejudiciu, fapt ce nu definește agresivitatea instrumentală, chiar dacă aceasta din urmă se poate solda cu rănirea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
apărarea cuiva pe cale verbală atunci când este criticat pe nedrept. Preluat din Baron și Richarson (1994), p. 10 Alți cercetători au propus o tipologie dihotomică prin intermediul căreia se identifică două tipuri de agresivitate în funcție de scopul final al fiecăreia. Este vorba despre agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă (Feshbach, 1970). Agresivitatea ostilă are ca scop rănirea sau provocarea de prejudiciu, fapt ce nu definește agresivitatea instrumentală, chiar dacă aceasta din urmă se poate solda cu rănirea sau prejudicierea victimei. Agresivitatea instrumentală vizează atingerea unui scop
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
verbală atunci când este criticat pe nedrept. Preluat din Baron și Richarson (1994), p. 10 Alți cercetători au propus o tipologie dihotomică prin intermediul căreia se identifică două tipuri de agresivitate în funcție de scopul final al fiecăreia. Este vorba despre agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă (Feshbach, 1970). Agresivitatea ostilă are ca scop rănirea sau provocarea de prejudiciu, fapt ce nu definește agresivitatea instrumentală, chiar dacă aceasta din urmă se poate solda cu rănirea sau prejudicierea victimei. Agresivitatea instrumentală vizează atingerea unui scop dorit în realizarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe nedrept. Preluat din Baron și Richarson (1994), p. 10 Alți cercetători au propus o tipologie dihotomică prin intermediul căreia se identifică două tipuri de agresivitate în funcție de scopul final al fiecăreia. Este vorba despre agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă (Feshbach, 1970). Agresivitatea ostilă are ca scop rănirea sau provocarea de prejudiciu, fapt ce nu definește agresivitatea instrumentală, chiar dacă aceasta din urmă se poate solda cu rănirea sau prejudicierea victimei. Agresivitatea instrumentală vizează atingerea unui scop dorit în realizarea căruia comportamentul agresiv este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o tipologie dihotomică prin intermediul căreia se identifică două tipuri de agresivitate în funcție de scopul final al fiecăreia. Este vorba despre agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă (Feshbach, 1970). Agresivitatea ostilă are ca scop rănirea sau provocarea de prejudiciu, fapt ce nu definește agresivitatea instrumentală, chiar dacă aceasta din urmă se poate solda cu rănirea sau prejudicierea victimei. Agresivitatea instrumentală vizează atingerea unui scop dorit în realizarea căruia comportamentul agresiv este un mijloc tehnic de obținere a recompenselor personale și/sau sociale. Dacă un jucător
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al fiecăreia. Este vorba despre agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă (Feshbach, 1970). Agresivitatea ostilă are ca scop rănirea sau provocarea de prejudiciu, fapt ce nu definește agresivitatea instrumentală, chiar dacă aceasta din urmă se poate solda cu rănirea sau prejudicierea victimei. Agresivitatea instrumentală vizează atingerea unui scop dorit în realizarea căruia comportamentul agresiv este un mijloc tehnic de obținere a recompenselor personale și/sau sociale. Dacă un jucător de rugby atacă frontal un adversar pentru a-i bloca înaintarea, atacul său nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un jucător de rugby atacă frontal un adversar pentru a-i bloca înaintarea, atacul său nu poate fi considerat ostil atâta timp cât respectă regulile. Din momentul în care jucătorul nu mai respectă regulile, atacul său devine unul ostil. Astfel, vorbim despre agresivitatea instrumentală dacă obiectivul agresorului nu este prejudicierea adversarului. Scopurile coercitive sau de afirmare de sine fac parte din obiectivele agresivității instrumentale. Cel care are un scop coercitiv va face rău pentru a spori gradul de supunere a victimei. De la vârste
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atâta timp cât respectă regulile. Din momentul în care jucătorul nu mai respectă regulile, atacul său devine unul ostil. Astfel, vorbim despre agresivitatea instrumentală dacă obiectivul agresorului nu este prejudicierea adversarului. Scopurile coercitive sau de afirmare de sine fac parte din obiectivele agresivității instrumentale. Cel care are un scop coercitiv va face rău pentru a spori gradul de supunere a victimei. De la vârste foarte fragede copii folosesc diferite comportamente "aversive" (lovesc, tachinează sau refuză să asculte) cu scopul de a exercita controlul asupra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
De la vârste foarte fragede copii folosesc diferite comportamente "aversive" (lovesc, tachinează sau refuză să asculte) cu scopul de a exercita controlul asupra membrilor familiei. Aceste tentative coercitive se întăresc dacă ei reușesc să-și atingă scopul. Pe de altă parte, agresivitatea îi poate crește sau păstra victimei stima de sine în cazul în care rezultă efectul scontat. Atacurile agresorului îi pot crea victimei impresia de a se afla în preajma unei persoane puternice. Exemplele cele mai dramatice de agresivitate instrumentală o reprezintă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de altă parte, agresivitatea îi poate crește sau păstra victimei stima de sine în cazul în care rezultă efectul scontat. Atacurile agresorului îi pot crea victimei impresia de a se afla în preajma unei persoane puternice. Exemplele cele mai dramatice de agresivitate instrumentală o reprezintă bandele de tineri care rătăcesc pe străzile marilor orașe în căutarea unor ocazii de a pune mâna pe o poșetă, de a fura un portmoneu sau de a smulge bijuterii de la trecători. Membrii grupărilor pot chiar recurge
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot chiar recurge la violență dacă victimele se opun atacurilor. În cazul lor, scopul principal este banul, nicidecum rănirea sau prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți sau reușita atacurilor întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea "motivată de interes" se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea "motivată de interes" se referă la comportamentele ce vizează obținerea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea "motivată de interes" se referă la comportamentele ce vizează obținerea unor recompense sociale. Dodge și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
instrumentală cu noțiunile de agresivitate "motivată de nemulțumire (annoyance-motivated)" și agresivitate "motivată de interes (incentive-motivated)". Agresivitatea "motivată de nemulțumire" se referă la comportamentele întreprinse de individ pentru a pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea "motivată de interes" se referă la comportamentele ce vizează obținerea unor recompense sociale. Dodge și Coie (1987 citat de Coie și Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite la un comportament de răzbunare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pune capăt unei stimulări "aversive" (furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea "motivată de interes" se referă la comportamentele ce vizează obținerea unor recompense sociale. Dodge și Coie (1987 citat de Coie și Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite la un comportament de răzbunare (retaliation) pe care individul îl manifestă atunci când se simte amenințat, iar agresivitatea pro activă, ca și cea instrumentală, presupune comportamente de constrângere și intimidare (bullying) ce contribuie la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
furie acută, maltratare) sau pentru evitarea acesteia. Agresivitatea "motivată de interes" se referă la comportamentele ce vizează obținerea unor recompense sociale. Dodge și Coie (1987 citat de Coie și Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite la un comportament de răzbunare (retaliation) pe care individul îl manifestă atunci când se simte amenințat, iar agresivitatea pro activă, ca și cea instrumentală, presupune comportamente de constrângere și intimidare (bullying) ce contribuie la realizarea unor scopuri personale. Cercetările
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
recompense sociale. Dodge și Coie (1987 citat de Coie și Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite la un comportament de răzbunare (retaliation) pe care individul îl manifestă atunci când se simte amenințat, iar agresivitatea pro activă, ca și cea instrumentală, presupune comportamente de constrângere și intimidare (bullying) ce contribuie la realizarea unor scopuri personale. Cercetările făcute de Dodge et al. (1987) și alți specialiști (vezi Tedeski și Felson, 1994), indiferent de conceptul utilizat, reprezintă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
această întrebare. În încercarea de a găsi un răspuns, au fost analizați o serie de factori ce pot fi împărțiți în două categorii: categoria individuală, vizând factori specifici individului și categoria situațională cu referire la factorii ce reprezintă contextul social. Agresivitatea umană este provocată de motivații total străine animalelor (de exemplu, răzbunarea, prejudecățile rasiale sau etnice). Agresivitatea este un comportament social, rezultatul interacțiunii între două sau mai multe persoane. Într-adevăr, factorii cei mai importanți ce determină agresivitatea sunt de natură
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce pot fi împărțiți în două categorii: categoria individuală, vizând factori specifici individului și categoria situațională cu referire la factorii ce reprezintă contextul social. Agresivitatea umană este provocată de motivații total străine animalelor (de exemplu, răzbunarea, prejudecățile rasiale sau etnice). Agresivitatea este un comportament social, rezultatul interacțiunii între două sau mai multe persoane. Într-adevăr, factorii cei mai importanți ce determină agresivitatea sunt de natură socială. De aceea, pentru a înțelege agresivitatea umană este importantă analiza contextului social și a factorilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]