5,686 matches
-
reflexului reactiv, a tensiunii excentrice și concentrice; alergarea la deal pe o pantă mai înclinată poate fi folosită pentru creșterea forței de impulsie, în timp ce alergarea la vale pe o pantă puțin înclinată contribuie la realizare creșterii vitezei maxime: - alergări repetate pe 30 m cu efort maxim cu o pauză de 2-3' după fiecare repetare, în 3-4 serii duc la creșterea capacității de accelerare dar și la dezvoltarea vitezei maxime; - alergările pe distanța de 60, 80, 100 m, cu pauze
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pantă puțin înclinată contribuie la realizare creșterii vitezei maxime: - alergări repetate pe 30 m cu efort maxim cu o pauză de 2-3' după fiecare repetare, în 3-4 serii duc la creșterea capacității de accelerare dar și la dezvoltarea vitezei maxime; - alergările pe distanța de 60, 80, 100 m, cu pauze de revenire de 4 - 5' între repetări și - 10' între serii, contribuie la dezvoltarea vitezei maxime; alergările pe distanța de 150 - 300 cu pauze de 4 - 6' între repetări și 8
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
3-4 serii duc la creșterea capacității de accelerare dar și la dezvoltarea vitezei maxime; - alergările pe distanța de 60, 80, 100 m, cu pauze de revenire de 4 - 5' între repetări și - 10' între serii, contribuie la dezvoltarea vitezei maxime; alergările pe distanța de 150 - 300 cu pauze de 4 - 6' între repetări și 8 - 10' între serii contribuie la dezvoltarea rezistenței de viteză; - alergarea cu o vestă cu greutăți contribuie la creșterea rezistenței în sprint și a forței. Greutățile se
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de revenire de 4 - 5' între repetări și - 10' între serii, contribuie la dezvoltarea vitezei maxime; alergările pe distanța de 150 - 300 cu pauze de 4 - 6' între repetări și 8 - 10' între serii contribuie la dezvoltarea rezistenței de viteză; - alergarea cu o vestă cu greutăți contribuie la creșterea rezistenței în sprint și a forței. Greutățile se plasează cât mai departe de extremități. După prima serie de efort de rezistență se ia o pauză de refacere completă de 5 - 8', după
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
8', după care se mai poate executa o serie sau două; - aplicarea unei forțe de sens opus, în spatele atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale și a rezistenței generale; - alergarea cu un cablu dezvoltă rezistențe în
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
o serie sau două; - aplicarea unei forțe de sens opus, în spatele atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale și a rezistenței generale; - alergarea cu un cablu dezvoltă rezistențe în regim de forță-viteză; - alergarea repetată pe 15
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale și a rezistenței generale; - alergarea cu un cablu dezvoltă rezistențe în regim de forță-viteză; - alergarea repetată pe 15 - 25 m dezvoltă capacitatea de accelerare; - alergarea în pantă pregătește mai
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale și a rezistenței generale; - alergarea cu un cablu dezvoltă rezistențe în regim de forță-viteză; - alergarea repetată pe 15 - 25 m dezvoltă capacitatea de accelerare; - alergarea în pantă pregătește mai bine mecanica la sol, elimină amortizarea și deci scurtează timpul de contact. Repetarea acestor exerciții se
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale și a rezistenței generale; - alergarea cu un cablu dezvoltă rezistențe în regim de forță-viteză; - alergarea repetată pe 15 - 25 m dezvoltă capacitatea de accelerare; - alergarea în pantă pregătește mai bine mecanica la sol, elimină amortizarea și deci scurtează timpul de contact. Repetarea acestor exerciții se realizează după o refacere completă. În lecțiile de antrenament, execuțiile
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale și a rezistenței generale; - alergarea cu un cablu dezvoltă rezistențe în regim de forță-viteză; - alergarea repetată pe 15 - 25 m dezvoltă capacitatea de accelerare; - alergarea în pantă pregătește mai bine mecanica la sol, elimină amortizarea și deci scurtează timpul de contact. Repetarea acestor exerciții se realizează după o refacere completă. În lecțiile de antrenament, execuțiile în cadrul seriilor, se cronometrează pentru a urmării capacitatea de efort
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
fibre rapide. El susține (1977) de asemenea “că nu este imposibil ca bazele biologice ale capacității de viteză să se stabilească foarte devreme în timpul copilăriei”. Între 5 și 7 ani, pe baza ameliorării capacității de coordonare a mișcărilor implicate în alergare, se realizează o extraordinară creștere a vitezei de alergare. Ameliorarea capacității de coordonare are la bază creșterea expansivă a creierului până în proporție de 90-95 % din greutatea acestuia la adult și încheierea mielinizării fibrelor nervoase eferente și aferente (vezi Fiziologia lui
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
este imposibil ca bazele biologice ale capacității de viteză să se stabilească foarte devreme în timpul copilăriei”. Între 5 și 7 ani, pe baza ameliorării capacității de coordonare a mișcărilor implicate în alergare, se realizează o extraordinară creștere a vitezei de alergare. Ameliorarea capacității de coordonare are la bază creșterea expansivă a creierului până în proporție de 90-95 % din greutatea acestuia la adult și încheierea mielinizării fibrelor nervoase eferente și aferente (vezi Fiziologia lui Demeter 1981). Mielinizarea fibrelor nervoase mărește mult capacitatea de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de tip anaerob lactacid este greu de suportat la această vârstă, încă nematurizată complet. Există și puncte de vedere privind posibilitatea începerii practicării sprintului și la o vârstă mai înaintată. După Crasselt (1972), citat de Weineck (1994), viteza maximă de alergare atinge punctul culminant între 15-17 ani la fete neantrenate, și între 20-22 de ani la băieți neantrenați. În lumea sprintului mondial, în ceea ce privește rapiditatea de deplasare se cunosc mari valori sportive, câștigători de medalii olimpice care au început practicarea probelor de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în 1988, la 28 de ani a devenit vicecampion olimpic, la Seul, cu un rezultat de 9”97, ceea ce a reprezentat un nou record al Europei. Analiza bibliografică a celor mai rapizi alergători americani indică faptul că primele succese în alergarea pe 100 și 200 m, se realizează la vârsta de 16 - 17 ani. Marea majoritate a acestor sportivi vin din alte sporturi (fotbal, baschet, baseball), având astfel o pregătire fizică multilaterală ce la permite deja abordarea pregătirii specializate, și la
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
alergătorilor de viteză și garduri sunt multiple în funcție de concepțiile individuale ale antrenorilor. Însă, orientarea metodică generală în pregătirea alergătorilor de garduri nu diferă de cea a alergătorilor de viteză decât în ceea ce privește tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire, marea majoritate a concepțiilor
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
perfecționarea tehnicii globale și analitice a probei. În cadrul pentru ciclului pregătirea săptămânal, alternarea sprinterilor trebuie să mijloacelor respecte următoarele indicații: să nu se realizeze mai mult de două ședințe succesive de pregătire, care au la bază aceleași mijloace de alergare; după o zi de pauză să nu se folosească în cadrul antrenamentelor mijloace specifice vitezei maxime; să nu se folosească în două zile consecutive mijloace de alergare ce realizează aceeași componentă a alergării de sprint (de exemplu pentru start și lansare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
mult de două ședințe succesive de pregătire, care au la bază aceleași mijloace de alergare; după o zi de pauză să nu se folosească în cadrul antrenamentelor mijloace specifice vitezei maxime; să nu se folosească în două zile consecutive mijloace de alergare ce realizează aceeași componentă a alergării de sprint (de exemplu pentru start și lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive cu folosirea mijloacelor direcționate spre aceeași obiectiv instructiv, întrucât sprinterii întâlnesc în competiție astfel de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pregătire, care au la bază aceleași mijloace de alergare; după o zi de pauză să nu se folosească în cadrul antrenamentelor mijloace specifice vitezei maxime; să nu se folosească în două zile consecutive mijloace de alergare ce realizează aceeași componentă a alergării de sprint (de exemplu pentru start și lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive cu folosirea mijloacelor direcționate spre aceeași obiectiv instructiv, întrucât sprinterii întâlnesc în competiție astfel de eforturi; în perioada competițională, antrenamentul de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de sprint (de exemplu pentru start și lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive cu folosirea mijloacelor direcționate spre aceeași obiectiv instructiv, întrucât sprinterii întâlnesc în competiție astfel de eforturi; în perioada competițională, antrenamentul de alergare se rezumă la alergări de refacere, alergări de concurs, iar restul zilelor sunt folosite pentru refacere; volumul mijloacelor folosite în pregătirea sprinterilor se rezumă la doi indicatori și anume: lungimea distanțelor alergate și numărul repetărilor. Acest volum oscilează între 300-1500
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pentru start și lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive cu folosirea mijloacelor direcționate spre aceeași obiectiv instructiv, întrucât sprinterii întâlnesc în competiție astfel de eforturi; în perioada competițională, antrenamentul de alergare se rezumă la alergări de refacere, alergări de concurs, iar restul zilelor sunt folosite pentru refacere; volumul mijloacelor folosite în pregătirea sprinterilor se rezumă la doi indicatori și anume: lungimea distanțelor alergate și numărul repetărilor. Acest volum oscilează între 300-1500 m și se consideră
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive cu folosirea mijloacelor direcționate spre aceeași obiectiv instructiv, întrucât sprinterii întâlnesc în competiție astfel de eforturi; în perioada competițională, antrenamentul de alergare se rezumă la alergări de refacere, alergări de concurs, iar restul zilelor sunt folosite pentru refacere; volumul mijloacelor folosite în pregătirea sprinterilor se rezumă la doi indicatori și anume: lungimea distanțelor alergate și numărul repetărilor. Acest volum oscilează între 300-1500 m și se consideră că nu trebuie
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
distanței de concurs. În etapele de început ale pregătirii anuale acest volum crește de la o săptămână la alta, iar pe măsura înaintării spre activitatea competițională, volumul scade de la o săptămână la alta dar crește foarte mult intensitatea; intensitatea antrenamentului de alergare este direct proporțională cu viteza de alergare și invers proporțională cu volumul. Dar intensitate efortului depinde și de pauza de odihnă între repetări. Durata odihnei poate ajunge până la: - 3 - 4’ între repetări și până la 15’ între serii pentru distanța de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ale pregătirii anuale acest volum crește de la o săptămână la alta, iar pe măsura înaintării spre activitatea competițională, volumul scade de la o săptămână la alta dar crește foarte mult intensitatea; intensitatea antrenamentului de alergare este direct proporțională cu viteza de alergare și invers proporțională cu volumul. Dar intensitate efortului depinde și de pauza de odihnă între repetări. Durata odihnei poate ajunge până la: - 3 - 4’ între repetări și până la 15’ între serii pentru distanța de 50 m; - 6 - 8’ între repetării și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în perioadele pregătitoare de început, când se urmărește dezvoltarea rezistenței de viteză, când competiția nu este așa de aproape, pauzele sunt mai mici. În cadrul unei lecții de antrenament de viteză, în ceea ce privește intensitatea, trebuie respectate următoarele cerințe: de la o alergare la următoarea, viteza trebuie să crească; de la o serie la următoarea, viteza trebuie să crească; ultima repetare trebuie să realizeze cea mai mare viteză de deplasare; în cadrul fiecărei repetării, jumătatea a doua a distanței se realizează în viteză mai mare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
tehnice cu dispunere permanentă; dinamica volumului tuturor mijloacelor folosite în pregătire, dar și a solicitării date de acestea; dinamica realizării refacerii permanente a organismului după efort și după perioade de solicitarea mare. Programarea antrenamentului în cadrul ciclului anual de antrenament În alergările de viteză ca și în celelalte probe atletice, elaborarea programului de antrenament (Verhoșanski, 1980, citat de Rață G., Rață B. C., 1999) ”pe baza modelului, pretinde rezolvarea succesivă a mai multor probleme”: programarea îmbunătățirii rezultatului sportiv în sezonul competițional de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]