6,796 matches
-
Comisiei Europene cu aceleași drepturi și prerogative ca toate celelalte puteri, după ce i-a încredințat paza gurilor ei de Dunăre și a unor interese superioare angajate în această parte a cotinentului, va vrea ea însăși s-o sacrifice astăzi unor ambiții politice nemărturisite, interesului pe care îl poate avea o cutare putere europeană de a fi satisfăcute, fără vreo discuție și fără vreo rezistență, combinațiile sale diplomatice. Or, nimic nu autorizează o atare supoziție. În afara chiar a acestor principii, general admise
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
un echilibru perfect, ce se manifestă pretutindeni unde energia alb strălucitoare, iubirea și armonia, curg asemenea unui râu, se revarsă asemenea unei cascade. Echilibrul și armonia se află în această continuă curgere, revărsare și transformare a luminii alb strălucitoare. Dorințele, ambițiile, intențiile de a dobândi ceva, efortul de a merge într-o anumită direcție, sunt întreruperi ale curgerii și ale armoniei. Ele reprezintă „înotul contra curentului”, îngrădirea curgerii și se manifestă prin afecțiuni somatice, blocaje, prin inhibiții, temeri, gânduri negative, tensiuni
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
mai bună a timpului destinat corecției individuale sau psihoterapiei. Antrenamentul labiolecturii sau auzului fonematic se poate realiza de asemenea colectiv. î346) „Competiția' care se dezvoltă în colectiv: „care înțelege primul' trebuie să fie în primul rând constructivă și să trezească ambiția raliării la performanțele echipei și nicidecum nu trebuie să fie demoralizantă pentru logopații cu performanțe ceva mai reduse. Recuperaționistul va corecta decalajele prin munca individuală mai atentă cu logopații îdislalicii, afazicii) mai lenți, timp în care ceilalți logopați preiau alte
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a început să-și schimbe discursul, trecînd de la diatribele naționaliste care condamnau emigrația, considerînd-o că o consecință directă a exploatării țării de către Marea Britanie, la argumente legate de voluntarismul noii emigrații. Cei care continuau să părăsească Irlanda o făceau pentru că aveau ambiție și considerau plecarea drept o soluție individuală de a ajunge într-o poziție superioară. Familiile celor plecați puteau să se mîndrească acum cu fiii și fiicele care reușeau în străinătate, deoarece noii emigranți irlandezi, spre deosebire de cei din trecut, deveneau manageri
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
este bilingva, vorbindu-se atît engleză, cît și irlandeză, iar în cea de a treia, limba irlandeză este uitată, folosindu-se numai engleză. Paradoxal, avangardă acestui amplu proces de deznaționalizare a fost constituită de tinerele generații, care aveau și alte ambiții decît să muncească un pămînt din ce in ce mai redus datorită puternicei creșteri demografice, una din caracteristicile istorice ale Irlandei. O altă cauză a dispariției limbii irlandeze a fost Marea Foamete din anii 1845-1849, care a făcut ravagii tocmai în cea mai săracă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de noi lideri ai României. În exterior este privit ca un campion al liniei de independență politică. A stabilit o linie de mijloc între Moscova și Pekin și a extins în mod considerbil contactele României cu Vestul. Este reputat pentru ambiția și cruzimea să." Nu este uitat "stagiul" pe care l-a facut Ceaușescu în Armată Populară sub comanda "agentului sovietic Bodnăraș". Este amintit și faptul că Ceaușescu a făcut parte din delegația română care a participat la cea de-a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
odată, mai binele poate fi dușmanul binelui. Iubirea de neam trebuie să admită și limitele pe care limba, în jurul căreia și-a conturat existența, le impune gândirii odată cu prescrierea tuturor posibilităților de rostire. * Orice Enciclopedie dă seama de prezența unei ambiții totalitare. Postmodernismul semnifică reculul omului contemporan față de ambițiile de putere universală vehiculate de modernitate. * Filosofia trebuie să fie mai mult decât un simplul slalom istoric printre ideile gânditorilor anteriori. * Pentru a fi apreciat ca unul din spiritele nației trebuie să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de neam trebuie să admită și limitele pe care limba, în jurul căreia și-a conturat existența, le impune gândirii odată cu prescrierea tuturor posibilităților de rostire. * Orice Enciclopedie dă seama de prezența unei ambiții totalitare. Postmodernismul semnifică reculul omului contemporan față de ambițiile de putere universală vehiculate de modernitate. * Filosofia trebuie să fie mai mult decât un simplul slalom istoric printre ideile gânditorilor anteriori. * Pentru a fi apreciat ca unul din spiritele nației trebuie să-l poți pronunța într-un mod deosebit pe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nici un contur. * A murit prematur un admirabil coleg, ce și-a dedicat viața cercetării istoriei și întemeierii unei școli de Bizantinologie. Îi supraviețuiesc lucrurile făcute cumva împotriva inerției și indiferenței unei mari părți dintre colegi. Discret detestat în timpul vieții pentru ambițiile sale și pentru modalitatea de punere a lor în practică, pleacă stimat tocmai pentru insistența de a-și împlini destinul. Semn că merită sacrificată popularitatea în beneficiul idealurilor, sensul unei vieți reușind să se împlinească și în condițiile mârâielilor cotidiene
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și celălalt se preocupă de natura lumii, și ambii se dovedesc a fi aristotelicieni din perspectiva felului de a argumenta, dar și al preluării unor teme ale Stagiritului. Însă Chumnos ne oferă un stil mai rafinat, o dialectică mai subtilă, ambiții mai mari în intențiile filosofiei sale. Dar ceea ce contează este că între cei doi elementul de continuitate înseamnă creditarea comună a paradigmei pe care aristotelismul o aduce în explicarea lumii. Oricât ar avansa un autor de filosofie bizantină în speculațiile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dincolo de înfățișarea sa o realitate mai înaltă, un logoi. Experiența pe care bizantinul a făcut-o în fața lumii era aceea a descoperirii unei taine mereu mai adânci, niciodată epuizabile. Putem sesiza aici care este diferența între modelul cognitiv bizantin și ambițiile sub care a stat teoria cunoașterii în modernitatea europeană apuseană, mai ales ceea ce s-a numit cunoaștere științifică. O asemenea comparare atrage atenția asupra relativității modelului care a descris obiectivitatea și „științificitatea” cunoașterii în timpurile moderne. A vrea să descrii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
altul mărturisea un concitadin de-al lor unde fiecare este gata să sară asupra celui care ar Încălca câtuși de puțin conveniențele. În lipsă de alte ocupații, bârfelile ocupă cea mai mare parte din timp. Și cum fiecare funcționar are ambiția de a urca cât mai sus pe scara ierarhică, intrigile sunt la ordinea zilei. Relațiile depind de poziția socială, și populația este Împărțită În grupuri sau pături care locuiesc chiar În cartiere diferite. În ansamblu, Canberra este fără Îndoială cel
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a dat și numele), se conturează publicațiile de cultură și cele de divertisment, bogate în fapt divers. In Franța, etalonul publicațiilor culturale este "Journal des savants", fondat în 1665 sub patronajul lui Colbert: un săptămânal cu dominanță bibliografică, a cărui ambiție era de a prezenta toate cărțile importante, fie ele literare sau științifice. Invenția franceză este curând transportată în Italia, unde "Jurnalul" este tradus, apoi în Germania. În 1666, este fondat în Anglia, "Philosophical Transactions", tipărit de Societatea Regală din Londra
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
revine lui Kogălniceanu. "Alăuta" rămâne, mai departe, din punct de vedere administrativ și tipografic, un organ al "Albinei", însă spiritualicește ea nu-i mai aparține lui Asachi, ci tânărului Kogălniceanu, proaspăt întors, în 1838, de la studii din străinătate, cu mari ambiții reformatoare. Asachi, care înainte de apariția "Alăutei" era preocupat de îmbunătățirea și stimularea activității literare a "Albinei", prin introducerea și cultivarea unor noi genuri publicistice, va reveni, lipsit de revistă, la vechile sale foiletoane, în acestea, găsindu-și, de altfel, adăpost
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
care pornim este tocmai ideea că personajul feminin al lui Caragiale are viață sufletească autentică și complexă În raport cu situațiile În care se află; Într-o societate tradițională, patriarhală, rolul social al femeii este categoric limitat, deci, neglijabil, dar ambițiile Îi sunt pe măsura lumii În care trăiește. Ca orice alt personaj construit În spiritul realismului (critic / ironic/ tipic / clasicizant etc.), eroina lui Caragiale e Înzestrată cu toate virtuțile și metehnele lumii În care trăiește, dependentă, principial, de bărbat / bărbați
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pentru amorul ei ilicit și toxic și cât orgoliu tăinuiește replica știe orice lector atent al comediei scriitorului. Iar câtă Încrâncenare vecină cu patologia există În zbuciumul ei comico-tragic e de ordinul evidenței. De altfel, inițial lucrarea aceasta, care avea ambiția de se constitui Într-o schiță de psihologie / psihopatologie a personajului feminin caragialian, trebuia să se intituleze - Mă recomand. Mița Baston. «Ființă de hârtie» (R. Barthes), personajul are propria viață, dăruită de puterea de creație a scriitorului. Iar puterea de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să privească lucrurile de sus, cu ochiul unui ins prea sigur de reușită. Iar acum venerabilul e vulnerabil și ca cetățean și ca tată de familie. Același Nae Cațavencu, sensibil la «onoarea de familist» al venerabilului, dar Înzestrat și cu ambiții, o convoacă și pe Zoe la o Întâlnire de afaceri: „«Stimabilă doamnă, la redacția noastră se află un document iscălit de amabilul nostru prefect și adresat d-voastră. Acest document vi s-ar putea ceda În schimbul unui sprijin pe lângă amabilul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cu codeiul Ți-e dat să te hrănești. Du-te la București, acolo ai să intri copist În vreo canțilerie”, Îl sfătuiește dascălul pe Niță, copil sărman (Triumful talentului) etc. Ceilalți, și mai ales femeile, când nu au ca Graziella ambiții intelectuale, se mulțumesc să scrie bilete și scrisori: „După-amiazi primesc de la madam Georgescu o scrisorică...” (Bacalaureat); „...Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă. Mari Popescu.” (Lanțul slăbiciunilor) etc. Și, fiindcă Înainte de toate sunt femei, ele primesc și trimit
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
bucureșteană, ingenios, previzibil, cu gust de aventură și concesiv: nu are curajul să rupă relația cu vulcanica Mița. E mult prea aprigă și răzbunătoare În raport cu viața tihnită de culise pe care și- o construiește. Fante de suburbie cu ambiții de alcov, Nae e doar abil și bun cunoscător al femeilor cu care s-a Încurcat și al intereselor acestora: „NAE: ...(Didinii) Vrei să te lase Pampon? DIDINA (repede): Ba nu! (Didina merge În fund și ascultă afară) NAE (Miții
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
trai, neneaco, cu banii lui Trahanache...”, cum Îl caracterizează succint, nu fără invidie, Pristanda) e victimă a iubirii, e Îngenuncheat de luptele din culisele junglei politice și, fără tăria de caracter a lui Zoe, ar fi pierdut. Lipsit de suficientă ambiție, Tipătescu e doar un orgolios vulnerabil. Loviturile de teatru Îl descumpănesc și amorezul naiv crede că are dreptul să aleagă Între iubire și restul lumii, nefiind un alergător de cursă lungă. Mult mai vechi decât relația dintre Veta și Chiriac
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
plăteau jurămintele tale! M-ai adus la moarte - pentru că (hotărâtă) mă omor Înainte de izbucnirea scandalului, astăzi, acuma, aici! - m-ai adus la moarte, și mă poți scăpa, și mă lași să mor... (Plânge.) TIPĂTESCU: Zoe! Zoe! ZOE: Lasă-mă... Dacă ambiția ta, dacă nimicurile tale politice le pui mai presus de rușinea mea, de viața mea, lasă-mă! Să mor... (Plângând.) Să mor cu siguranța că opt ani de zile m-ai amăgit În fiecare minută, că nu m-ai iubit
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
odată cu vârsta, căci personajul masculin al lui Caragiale iubește Întâi de toate amorul și abia apoi femeia, «ochi alunecoși, inimă zburdalnică!...». Femeia - eterna poveste. „noroc la cărți, nenoroc la amor...” Eroii lui Caragiale sunt inși perfect adaptați social și au ambiția de a trăi În limitele standardelor de viață, ale exigențelor pe care ei le atribuie lumii bune. Nu dorm fie din cauza geloziei („Și sunt turbat de gelozie! Toată noaptea n-am dormit...”, se destăinuie Pampon mult Încercatei În amor Mița
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și vino să mergem la preferanță, te așteptăm...”). Cărți joacă și Dandanache cu amicul celibatar și cu influență politică, pe care- l șantajează metodic. Iar norocul e de partea lui Dandanache pe care neglijența celuilalt Îl ajută să-și concretizeze ambițiile: „Am avut noroc, mare noroc am avut. Să vedeți. Într-o seară... Ținevas - nu spui Ține... persoană Însemnată... da’ becher - vine si zoacă la mine cărți... si când pleacă Îsi uită pardesiul la mine...”; În buzunarul pardesiului acelui Ținevas găsește
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
reacțiunea). Petrecerea de la băcan e la fel de pașnică precum sărbătorirea odinioară a Republicii la Ploiești, dar zgomotul chefliilor capătă În mintea Încinsă a «republicanului» Leonida dimensiunea unei desfășurări teribile de forțe ale Reacțiunii. Când nu participă la petreceri populare nocturne, cu ambiții radicale sau pașnice, personajul se pierde Într-un periplu ce pare fără de sfârșit, prin tot soiul de cârciumi, ca amicul Nae (din Situațiunea) ori ca Lache Preotescu (din O lacună...); Mache cumpără de la o cofetărie bomboane și prăjituri
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
retras de la geam, Bùbico s-a potolit. Cocoana toarnă iar lapte-n pahar și bea și dumneei.” (Bùbico...). Melanjul gastronomic surprinde poate mai bine decât orice psihologia unei umanități care prin rădăcini Ține de o lume a cutumelor Înrădăcinate, prin ambiții - de mondenitate. Se bea mult și se vorbește și mai mult. Iar vorbăria ascunde, În mod cert, spaima de singurătate și de confruntare cu propriul eu. „Nu voi să mă compromentez!” Personajul lui Caragiale are pregnant simțul respectabilității. El se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]