9,641 matches
-
clipeîn urma fiecărui pas timpul mușcă cu forță spațiileLumina eliberează căderea secundelor din trecerea cuvintelorîn urma fiecărui pas iarbă nenăscută, iarbă neruptă de trecutRănit la picioare te ridici din botezul apei în tăcerea regăsităDin colțul viselor neputința reținerii clipelor rebele Anotimpuri ce nu există trec prin umbrele oaselor albiteLa Masa Tăcerii sufletul în căderea sărutului eliberează timpulîn fiece noapte curg peste vetre icoanele din focul inimiiNimic nu va mai fi cum a mai fost în inocența vârstelorTraversezi orașul, în față doar
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
dulci de-amurg, Te-nvălui cu vântul Și te simți Demiurg... Scobori din cer îngeri, Când scrii poezie, Să vindece-nfrângeri Cu ir de-ambrozie... Iar omul visează Prinzându-se-n mreajă, Când versul pictează Balsamul cu vrajă. Capitolul I - Anotimpurile dragostei - vorbește de la sine despre mireasma sentimentelor transmise: poezia iubirii. Un moment, am fost tentat să-l apropii pe Nicolaie Dincă de poeții trubaduri ai Evului Mediu - și de mai târziu. De apropiat l-am putea apropia, chiar și cu
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Din golful trist al țărmurilor ceții . În ziua-aceea, când va fi să pleci, Am să rog vântul să adaste-o clipă . . . . . . . . . . . . . . . Suntem vinovați de-o crimă: Moartea tinereții noastre. Las cititorului plăcerea și curiozitatea să descopere titlurile acestor poezii din Anotimpurile dragostei - și să se bucure de integralitatea lor. Îl mai invit - un bonus! - să mediteze, pe îndelete, la nostalgica poezie Reîntâlnire. ...Și trecem, astfel, la cel de-al II-lea capitol al volumului: Alte nuanțe. Care, sigur, sunt tot niște
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
să mediteze, pe îndelete, la nostalgica poezie Reîntâlnire. ...Și trecem, astfel, la cel de-al II-lea capitol al volumului: Alte nuanțe. Care, sigur, sunt tot niște esențe de parfum de speranțe, dar mai puternice, în care iubirea trăiește răsturnarea anotimpului în toamnă - și chiar mai mult decât atât: versul prinde contururi filozofice, întrebările trec în tulburătoarea dilemă a fi. Deocamdată, să cercetăm sentimentul poetic al iubirii în toamnă: Din nou perfida toamnă mi se strecoară-n suflet, Mă-nveșmântez în
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
în zale de grimasă: Iubirea se sparge în cioburi de gheață Topindu-se-n neguri, fumuri și ceață; Zâmbetul cald se preface-n grimasă, Spulberă-n gânduri chinuri de-angoasă. (Neguri) Poetul își alină, totuși, supărarea din iubire - cedând, înțelept, anotimpul bucuriei copiilor, izbutind delicate și frumoase versuri, proaspete, cu o notă de voioșie coșbuciană: Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina Văruind bătrâna cale. . . . . . . . . . . După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
-un pustiu o scamă. Din nord coboară vântul Învăluind în cale Și-nfiorând pământul Din munte pân’ la mare. Florile își plâng trecutul Ca miresele bătrâne. În bădane fierbe mustul; Fructe aromate-n târne ! Nu le poți cuprinde toate Într-un anotimp bogat. Vine un miros aparte Înainte de iernat. Toate îs în amorțire Pe un timp nedefinit Ce se toarce mai subțire Ca un vis neîmplinit. Citește mai mult Început de toamnăVerdele bătut de brumăîn zori, târzii de toamnă, Se disipează fără
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
târzii de toamnă, Se disipează fără urmăCa-ntr-un pustiu o scamă.Din nord coboară vântulînvăluind în caleși-nfiorând pământulDin munte pân’ la mare. Florile își plâng trecutulCa miresele bătrâne. În bădane fierbe mustul;Fructe aromate-n târne !Nu le poți cuprinde toateîntr-un anotimp bogat.Vine un miros aparteînainte de iernat.Toate îs în amorțirePe un timp nedefinitCe se toarce mai subțireCa un vis neîmplinit.... IV. LIANT, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2103 din 03 octombrie 2016. Liant Ca un electrod
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
apărarePentru copii și... mâncare.... IX. POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCU, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016. POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCU TOAMNA Coboară încărcată de rod ca răsplată muncii țăranului în cele două anotimpuri anterioare, în care cu râvnă și sudoare prevestea belșugul sub oblonul tras peste hambare. CERNA Însoțit de adierea vântului, ca un ecou de baladă prin pădurile de fag coboară în cascade ca un balaur uriaș, unduind printre câmpii, și până la
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
un balaur uriaș, unduind printre câmpii, și până la Dunăre, înnobilându-le, râul Cerna. Adina Maria Diaconescu, cls. a VII - Școala gimnazială Com. Lăpușata - Vâlcea ... Citește mai mult POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCUTOAMNACoboară încărcată de rodca răsplată muncii țăranuluiîn cele două anotimpuri anterioare,în care cu râvnă și sudoare prevestea belșugulsub oblonul tras peste hambare.CERNAÎnsoțit de adierea vântului,ca un ecou de baladăprin pădurile de fagcoboară în cascadeca un balaur uriaș,unduind printre câmpii,și până la Dunăre,înnobilându-le,râul Cerna
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
adăpostesc până la răsăritul lunii,Să nu-ți ud urmele cu sânge ?... XXVI. S-A RĂSUCIT PĂMÂNTUL, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016. S-a răsucit Pământul Pământul se-ntinde domol către Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme; În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme. La munte revin zăpezile-albastre, Pe străzi curg viiturile râu Ducând sudoarea trudirilor noastre Pe nărăvașe ape, călăi
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Semănăturile ne-au spus, subit, adio ! Și viile... răsaduri din grădină... Azi stăm atenți pe știri de meteo, Că viața, de noi, e tot mai străină. Citește mai mult S-a răsucit Pământul Pământul se-ntinde domol către Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme;În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme.La munte revin zăpezile-albastre,Pe străzi curg viiturile râuDucând sudoarea trudirilor noastrePe nărăvașe ape, călăi fără frâu
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VERDE TARE! Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubesc cetina! Ea nu are anotimp, timp sau stare, decât singura, unica culoare... ghiciți care? Regește își poartă țepii, acele și crengile, învățându-ne a crește drept, răsfirat și neapărat echilibrat! Nu se trezește din visare decât primăvara, când se apropie de a noastră îmbrățișare prin
VERDE TARE! de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380997_a_382326]
-
curiozitatea, exactitatea și rigurozitatea profesiei, și-a exprimat admirația față de creațiile colegei sale “Personal ți-am admirat în tăcere expoziția de pictură și am fost impresionată de florile tale care zâmbesc pe pânză, de natura care vorbește și tresaltă odată cu anotimpurile, de marea-oglindă pentru lună și pentru soare, de portretele mamelor care privesc duioase și de cele ale copiilor cu priviri de un albastru pătrunzător.” A sfătuit-o pe autoare să nu se oprească, deoarece are talent. La final, autoarea, un
GEORGETA POPESCU: LANSAREA CĂRŢII ŞI VERNISAJUL EXPOZIŢIEI „OPREŞTE-TE!” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381005_a_382334]
-
nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Gutuiul Deși curtea bunicii era plină de pomi fructiferi, de arbuști și flori, de legume de toate felurile, în spatele casei, înalt și rămuros, străjuia un gutui. Doar verile mi le-a amintesc din toate anotimpurile, atunci timpul stătea în loc pentru mine sau derula foarte încet ață de pe mosor. Se pare că eram foarte mică, cu câțiva ani înainte de școală, pentru că am foarte clar în minte gutuiul înflorit. Cu florile lui mari, roz, răsfirate diafan printre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
ușor crengile de flori, ... Citește mai mult GutuiulDeși curtea bunicii era plină de pomi fructiferi, de arbuști și flori, de legume de toate felurile, în spatele casei, înalt și rămuros, străjuia un gutui.Doar verile mi le-a amintesc din toate anotimpurile, atunci timpul stătea în loc pentru mine sau derula foarte încet ață de pe mosor. Se pare că eram foarte mică, cu câțiva ani înainte de școală, pentru că am foarte clar în minte gutuiul înflorit. Cu florile lui mari, roz, răsfirate diafan printre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
foi dorite, Viețile noastre-n hamuri! Și atinși de lira verii, Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii, Dulce ne frământă liric. Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp, Și -i deschide dimineții, Poarta altui anotimp!. http://youtu.be/jVYfoclTpl 8 Referință Bibliografică: GENIUL VEȘNICIEI / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2210, Anul VII, 18 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GENIUL VEȘNICIEI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374318_a_375647]
-
nici ce zi din săptămână este Dacă trăiesc real, e-un vis, sau o poveste Și nu știu încotro mi se așterne calea Privindu-te-ndeaproape, mă cheamă depărtarea... Pierdut-am noțiunea a ceea ce e Timp Trăiesc fără secunde, ore, anotimp Eu setea n-o percep și nu mai știu ce-i foame Cuvintele-s izvor, săruturi dulci, poeme... Și te ador imaterial, când alb, m-ascund în tine Fior sunt toată, ghiocei Când tu te pierzi in mine Striviți sub
ODĂ BUCURIEI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374305_a_375634]
-
în paranteze Când vii și pleci lăsându-ți doar amprente pe trupul meu, fixat în pioneze, Pe lampadarul minții fără-accente. Eu pot să îți ucid chiar algoritmul. Și toate verile și toamnele cu ploi. Dar mă scufund de dor în anotimpul orfan de miercuri, sâmbete și joi. Eu POT SĂ TE UCID ÎN GHILIMELE. Eu pot să te ucid ca pe-un atu. Sau pot să te urăsc ca pe atele. Dar am aflat că te iubesc și...nu... Referință Bibliografică
EU POT... de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374324_a_375653]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ALERGARE ÎN NORI Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Atâta frig s-a condensat în aer Și-atâta întuneric în pământ, Prin rumegușul iernii vântul taie Mici fulgere în vidul
ALERGARE ÎN NORI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374345_a_375674]
-
revărsare de metale gri, Largi voaluri indigo cad împietrite, Sub răsuflarea serii albăstrii. Atâta timp s-a condensate în aer Și-atâta necuprindere-n cuvânt. Prin zațul depărtărilor mă-ncaier, Cu umbra mea, în vidul pal dansând. Din volumul PEISAJE ȘI ANOTIMPURI de RODICA ELENA LUPU Editura ANAMAROL, 2016 ISBN: 978-606-640-197-6 Referință Bibliografică: ALERGARE ÎN NORI / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2180, Anul VI, 19 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate
ALERGARE ÎN NORI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374345_a_375674]
-
le aștern mai mult nevrând sufletului pe chip. El primește transfigurarea aceasta absurdă și rămâne acolo, în colțul învinșilor, căutându-mă neîncetat printre hanțele numite rechizită teatrală, în orașul cu umbre de tramvaie și mașini fantomatic lăsate să cearnă zgura anotimpurilor întârziate. Mă tot gândesc, Victore, la toate câte se aștern peste firea omului și-l transformă în cu totul altceva decât este. Acum mi-ar plăcea să pot iubi, să pot fi copila care m-am născut și care văd
AŞ MÂNCA DE FOAME AMINTIRILE (FRAGMENT DE ROMAN) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374338_a_375667]
-
face pielea fierbinte palmele de abur ale mâinilor, alunecă împărțind fibrele emoției pe neîntâmplatele nostre zboruri ce cheamă-n văzduh păsări de metal deasupra de norii de fum de unde coboară himere de lux până-n inima noastră. Se-nalță și cad anotimpurile aripi mari invizibile. pe deasupra de orașele oarbe și mute, minți amorțite, fățarnice, întregesc așteptarea deșirată pe clipele răsucite ale dorințelor pungi de vid, arsuri-n meninge se sting în golfurile dintre coapse, femei smulse din iubiri inerente își îngrijesc copiii
ATINGEREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374385_a_375714]
-
black shadows fall. Three boys on bikes with endless time în a hoț day, miles from home, explore this wilderness. Their wilderness. It could be Africa, the Australian deșert. A whole world to themselves to win and own. (December 2015) ANOTIMPURI Degetele tale sunt petale pe pielea mea definind că îți aparțin. La atingerea ta înfloresc. Sunt un cireș primăvară. Fructele mele dulci acrișoare sunt culese vară. Toamnă, flacăra aurie, ard pentru tine. Iarnă, când mă atingi, vezi doar primăvară. (Octombrie
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIE DUNNINGHAM în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374366_a_375695]
-
hainele unui gladiator, pentru o ultimă șarja, chiar dacă și aceasta, ca atâtea altele, va sfârși într-un strălucitor eșec (Gladiator, Ultima șarjă II): Ce nechezat răsună-n univers? / E spațiul dens de strigăte de luptă, / Iar timpul alterat de-un anotimp pervers / E plin de-amărăciuni și gustul de cucută.// Dai pinteni și te-arunci în cercul cel de foc, / Iar îndrăzneala nu cunoaște marjă, / Lipsit de scut, lipsit și de noroc, / Un cavaler în ultima sa șarjă! (Ultima șarjă II
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > HAIDEȚI; COPII! Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1461 din 31 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului HAIDEȚI, COPII! „Haideți, urați, copii, la geam, De-a noastră țară și de neam, Așa cum știți voi, cu umor, Meșteșugit în plugușor! Să
HAIDEȚI; COPII! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374396_a_375725]