8,708 matches
-
Goldani, scriitor și poet italian a scris comedii și scenete în limba franceză până la 86 de ani; Michelangelo, celebrul pictor, sculptor, arhitect și poet a pictat la 89 de ani cupola bisericii Sf. Petru din Roma; Sofocle, poetul tragic al antichității a creat opera Oedip, la vârsta de 80 de ani; Eugenia Maria de Mantijo de Guzgan, soția lui Napoleon al III-lea, a avut influență asupra politicii statului până la vârsta de 94 de ani; Saadi, cel mai mare scriitor al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Gheorghiu vine să dea exemplu cum trebuie prezentat, științific și, totuși, palpitant, ca un roman, genul biografic. Citind articolul domnului profesor V. Gheorghiu, ne întrebăm dacă n-ar fi util ca Dsa să prezinte, astfel și alte figuri importante din antichitatea creștină. Ne închipuim cât de magnific ar fi Sf. apostol Pavel în interpretarea dlui profesor Gheorghiu! (Din Iconar nr.1.4. 1935, cronică de Mircea Streinul) * „Candela, revistă teologică a Facultății de Teologie, Cernăuți, pentru anii de restanță IIII 1939-1941
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-a întâmplat colegului său de la Uppsala) de acel prurit d’écrire, care adesea (deși nuîntotdeauna) se însoțește cu o haine sociale (pentru a relua o formulă genială pe care un istoric nonconformist precum Michel Tardieu o aplică gnosticilor din Antichitate). Această trăsătură putea fi suficientă pentru a mi-l face simpatic. La aceasta trebuie adăugat faptul că, puțin câte puțin, am aflat (grație recunoașterilor din operele mult mai prolificului Georges Dumézil, precum și câtorva dintre rarele mele incursiuni în câmpul studiilor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a fost în mod semnificativ interpret al acestui cor frenetic. Încă în anii ’40 îi scria lui Lars-Ivar Ringbom: „Teza principală a lucrării mele Feuerpriester in Kleinasien und Iran este că Shiz e centrul principal pentru cultul lui An³hit³ în Antichitate (...). Ajungem la întrebarea dacă reprezentările Paradisului în Vechiul Testament sunt influențate de misterele iraniene. Este pe deplin îndreptățit, iar pentru cercetările dvs. foarte semnificativ, să subliniem influența iraniană asupra diverselor reprezentări cosmografice în Antichitate și Evul Mediu până la Dante, care a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
centrul principal pentru cultul lui An³hit³ în Antichitate (...). Ajungem la întrebarea dacă reprezentările Paradisului în Vechiul Testament sunt influențate de misterele iraniene. Este pe deplin îndreptățit, iar pentru cercetările dvs. foarte semnificativ, să subliniem influența iraniană asupra diverselor reprezentări cosmografice în Antichitate și Evul Mediu până la Dante, care a zugrăvit Paradisul pământesc în culori iraniene (...). Dar acesta este un curent care începe în Antichitatea târzie și depinde de tradiția sa vest-iraniană. Pornind însă de la aceste reprezentări ale Paradisului terestru și structurii lumii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pe deplin îndreptățit, iar pentru cercetările dvs. foarte semnificativ, să subliniem influența iraniană asupra diverselor reprezentări cosmografice în Antichitate și Evul Mediu până la Dante, care a zugrăvit Paradisul pământesc în culori iraniene (...). Dar acesta este un curent care începe în Antichitatea târzie și depinde de tradiția sa vest-iraniană. Pornind însă de la aceste reprezentări ale Paradisului terestru și structurii lumii mai ales, nu se poate obține nici o linie directă de legătură cu Vechiul Testament. Este foarte dificil de spus dacă acolo există o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
originea Arilor”5. Fiind aproape aleatorii prin precaritatea intermedierii, asemenea citări sunt de cele mai multe ori lipsite de posteritate, abolesc cu morga erudiției frisonul descoperirii, al surprizei față de o alteritate dispusă radial și simultan pe coordonate distincte (geografia Asiei, temporalitate a Antichității, orizont religios și filologie asiatice), și chiar posibilitatea unei construcții. Abia la un personaj prea puțin cunoscut ca Teodor Iordănescu găsim o pertinentă explicație, cel puțin filologică, a numelui acestei cărți sacre, al cărei conținut nu a suscitat la români
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
i se prelungește contractul. (Pentru Tillich 2, un milionar făcuse posibilă crearea unei catedre speciale.) Da, aveți dreptate, Ueber die Sprache etc. este o mare carte a civilizației moderne. Dar dacă faceți comparația cu tot ce ne-a dat „redescoperirea” Antichității clasice în timpul Renașterii și apoi3... Vă aștept cu nerăbdare - mai ales pentru a vă asculta șvorbindț despre Alexandru și Dionysos. Este pasionant! ȘȘChristinel vă transmite gândurile sale afectuoase pentru amândoi. Alătur omagiile mele către Gunnel. Foarte amical, al dvs. MirceaȚȚ
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
i religionshistoria vid Uppsala Universitet, Lund, 1949, 56 p. 7. În Études sur les mystères de Mithra, Lund, 1951, Wikander critică teza principală a lui Cumont, potrivit căreia „mithraismul” ar fi un exemplu tipic de sincretism, caracteristic vieții religioase din Antichitatea romană târzie, structurat în principal pe elemente (mituri și culte) iraniene. El urmărește sistematic deconstrucția ipotezei lui Cumont, potrivit căreia dovada originii iraniene ar consta în raportul consecvent existent între Mithra și divinitatea numită de iranieni An³hit³, iar de greci
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de tip yoghin: „În legendele hinduse riïis seînălțau în aer, către locul divin și misterios de la Nord, numit Svetadvșpa”- cf. Yoga (1936), p. 257, nota 1. 4. Roger Godel (m. 1961): medic cardiolog, dar și autor a numeroase lucrări despre Antichitatea grecească: Cités et univers de Platon, Les Belles Lettres, Paris, 1940; Recherche d’une foi. Figures et images sur la jeunesse de Platon, Collection d’Études Anciennes, Paris, 1940; Les Portes d’Ishtar, Institut Franșais d’Archéologie Orientale, Cairo, 1945
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nordice - „isteria arctică”. Vezi și „Arktischer Schamanismus und altnordischer Seidr”, ARW 36 (1939), pp. 171-180. Concepția sa despre șamanism a contaminat, în epocă, exegeza religiilor Iranului antic, deturnate parțial, cel puținprin persoana iranistului Walther Wüst, către mize politice ale tratamentului Antichității indo-iraniene, i.e. indo-germanice. În Die Religionen Irans, H.S. Nyberg propusese, prin comparație cu dimensiunea extatică a ritualurilor șamanice sau ale dervișilor persani, interpretarea șamanică a figurii fondatorului zoroastrismului, Zarathustra. Curând după apariția lucrării lui Nyberg (1936 în suedeză și 1938
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
literare (...). Vechiul statut este mai bine prezervat în Iran și Scandinavia. De unde rezultă că eshatologia zoroastriană, departe de a fi o creație originală, este cea mai arhaică supraviețuire a moștenirii religiei indo-europene. Din acest important mit derivă multe creații ale Antichității (...). Coborârea zeilor pe pământ înseamnă sfârșitul mitului și începutul epicii eroice” - cf. X. Internationaler Kongress für Religionsgeschichte, Marburg, 1961, editat de Comitetul de organizare a congresului. Pentru relevanța metodologică a congresului, pe care stadiul ulterior al disciplinei îl consideră ca
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
implicându-se într-o polemică violentă cu istoricul italian al religiilor (religionshistorikern) Ernesto de Martino. Criticile acestuia voiau cu orice preț să rețină expresia „umanism integral” pentru liniile generale ale culturii occidentale. Pentru el, doar în cadrul umanismului, care începe în Antichitatea țărilor mediteraneene de Răsărit - Egiptul și Babilonia - și care și-a atins apogeul temporar în Occidentul zilelor noastre, s-a conferit tuturor problemelor care privesc omul modern o formulare rațională și satisfăcătoare. Doar acolo umanismul a devenit „integral”. Nici o altă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lui Cristi vor fi pline de spectacole, de expoziții, de plimbări prin marile parcuri și grădini, își va purta pașii pe vestitul Champs-Élysées, va vizita Sorbona pe Rue des Écoles, marele Luvru cu ale sale minunății din întreaga lume, din Antichitate și până atunci, va cutreiera bulevardele și străduțele romantice ale Parisului interbelic până îi vor amorți mușchii picioarelor, se va îndrăgosti de Gioconda, de antichitățile egiptene și romane, de arta romană și va petrece în cele mai renumite localuri cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Sorbona pe Rue des Écoles, marele Luvru cu ale sale minunății din întreaga lume, din Antichitate și până atunci, va cutreiera bulevardele și străduțele romantice ale Parisului interbelic până îi vor amorți mușchii picioarelor, se va îndrăgosti de Gioconda, de antichitățile egiptene și romane, de arta romană și va petrece în cele mai renumite localuri cu prietenii săi și va gusta, cum îi era obiceiul, din tot și din toate. Primul om de muzică cu care am vorbit la Paris a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și toată lumea o știe! -, această sintagmă și temă majoră, preocupantă pentru toate generațiile lucide ale umanității, sensul vieții, are cîteva nivele de interpretare: cel individual, cel al familiei și cel al comunității În care te-ai născut; comunitate care În Antichitate se concentra În jurul acelor polys-uri grecești sau mega-orașe babiloneice sau egiptene și care, de vreo jumătate de mileniu, poate și mai puțin, poartă numele de națiuni. Feudalitatea, lunga și pitoreasca, faimoasa perioadă a istoriei numită feudalitate - ne gândim mai ales
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de națiuni. Feudalitatea, lunga și pitoreasca, faimoasa perioadă a istoriei numită feudalitate - ne gândim mai ales la cea europeană, În sânul căreia și cu „energia” aceleiași Europa, a iscat unul din cele mai formidabile curente culturale, moment al reintegrării valorilor antichității, Renașterea -, s-a ocupat mai ales de destinul familiei, al marilor familii În jurul cărora s-au concentrat clasele suprapuse, aristocrația, magistrații, clerul și militarii. Noi, În modernitate și În era industrială, ne ocupăm mai ales de destinul națiunilor, punându-l
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mulți ani, această „idee falsă” s-a dovedit a fi - nu adevărată, ci reală! Dar despre asta mai târziu... Prima mea reacție În fața lumii, primul semn, confuz și discontinu, În fața lucrurilor și persoanelor care mă Înconjurau, a fost, atunci, În antichitatea existenței mele, instinctivitatea mea. Ceea ce biologii definesc ca prima calitate a ființei vii - iritabilitatea. Da, pe aceasta o aveam, deși În false proporții! Și o foloseam așa cum folosesc copiii marile cuțite de bucătărie la care ajung ridicându-se pe vârful
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
propriul destin este, de fapt, semnul adânc al modernității noastre, acea „luptă pentru libertate care trebuie să aibe loc zilnic” cum se arată, cum se „strigă” În ultimele rânduri ale lui Faust II, al lui Goethe, un răspuns polemic dat Antichității care credea că Parcele ne aruncă În leagăn destinul și firea. Firea, da, cu multă probabilitate, temperamentul și, parțial, caracterul; dar... destinul?! De fapt, pentru a Îndrăzni Încă o dată să abordăm acest concept pe care filosofia actuală, profund postromantică, nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Își descoperă legile și concluziile nu numai pe bază logică sau experimentală, dar și pe analogie - instrument al iraționalului! Și, mai știi, poate și pe instinct sau pe acea presimțire din care s-au hrănit nu numai marii profeți ai Antichității, dar și poeții luminați ai Europei! 7 M-am Întors definitiv În martie ’90 din bucuria de a fi solidar cu acea „beție a libertății” care Îi cuprinsese pe Români și cu care și mass-media occidentală părea a fi complice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a mulțumi majoritatea comunităților europene, pentru a ne limita doar la continentul nostru. Da, s-ar putea ca acest sistem care și-a arătat timp de secole roadele și chiar calitățile, un sistem bazat nu pe clase tiranic departajate precum Antichitatea, și nici pe onoare, sângele și gloria unor familii ce-i adunau În jurul lor pe acei aliați numiți vasali - ambele, durând mai bine de o mie de ani și lăsând urme penibile, nostalgice și glorioase În inconștientul nostru colectiv sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și tristă, Încărcată de boli și de neputințe, supusă unor umilințe și pierderi de drepturi umane și sociale nesfîrșite!... Aceasta, se’nțelege, mai ales În timpurile noastre numite moderne, care au preluat multe din principiile și chiar instituțiile sau normele Antichității, dar nu și cultul acesteia pentru bătrîni. Trăim, evident, o eră a cultului tânărului, oricare și oricine ar fi el, cult agravat mai ales de influența americană, nație care a câștigat două războaie europene și care s-a profilat azi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a comunismului (1999, 2005, 2011) Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit (1999, 2007) Pentru o istorie a imaginarului (2000, 2006) România, țară de frontieră a Europei (2002, 2005, 2007) Mitul democrației (2003) Între Înger și fiară. Mitul omului diferit din Antichitate până În zilele noastre (2004, 2011) Jules Verne. Paradoxurile unui mit (2005) Omul și clima. Teorii, scenarii, psihoze (2005) Tinerețe fără bătrânețe. Imaginarul longevității din Antichitate până astăzi (2006) Occidentul. O interpretare istorică (2007) Napoleon III cel neiubit (2008) „Germanofilii“. Elita
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Europei (2002, 2005, 2007) Mitul democrației (2003) Între Înger și fiară. Mitul omului diferit din Antichitate până În zilele noastre (2004, 2011) Jules Verne. Paradoxurile unui mit (2005) Omul și clima. Teorii, scenarii, psihoze (2005) Tinerețe fără bătrânețe. Imaginarul longevității din Antichitate până astăzi (2006) Occidentul. O interpretare istorică (2007) Napoleon III cel neiubit (2008) „Germanofilii“. Elita intelectuală românească În anii Primului Război Mondial (2009, 2010) Franța, hegemonie sau declin? (2010) Tragedia Germaniei: 1914-1945 (2010) Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească Între 1930 și 1950
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Marea Neagră (la răsărit). Și totuși... nu doar pământul, munții și râurile definesc un spațiu de civilizație. România este, În bună măsură, balcanică, printr-o lungă istorie, prin multiple raporturi umane și culturale. Dunărea mai curând unește decât separă. În Antichitate, triburile tracice ocupau jumătatea de nord a Peninsulei Balcanice și teritoriul actual al României. Expansiunea romană și procesul de romanizare s-au petrecut atât la sud, cât și la nord de Dunăre. În Evul Mediu, Bizanțul a oferit românilor principalul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]