16,557 matches
-
a se tempera reciproc, fiind un indiciu al reflexivității sociale ce ar trebui să caracterizeze condiția umană globală. Într-o prezumtivă lume cosmopolită, definită din perspectiva "glocalismului etic", "(...) omul cosmopolit trebuie să aibă, în primul rând, un simț activ al apartenenței la lumea mai largă, să fie capabil să trăiască experiența unei "identități distanțate": o identitate ce nu se circumscrie total localității imediate ci, în mod crucial, cuprinde conștientizarea a ceea ce ne unește ca ființe umane, a riscurilor și posibilităților reciproce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
decât cu o atitudine rațional-argumentativă. Ideea susținută a fost că, preocupându-se de modul în care realitatea este construită social, ideologia vizează prin excelență maniera în care cunoașterea pe care o avem asupra lumii se află într-o relație de apartenență cu mediul nostru social și istoric, cu un ceva care ne precede și, în același timp, ne orientează. Aici putem regăsi funcția esențială a ideologiei, și anume aceea integratoare. Mai mult decât atât, am argumentat că, înainte de a servi fenomenului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un personaj istoric (adică "încărcat" cu particularități istorice, marcat de tradiții, atașamente personale de ordin moral și politic, loialități, înclinații, scopuri specifice etc.). Produs al unei vieți comunitare, individul este supus și unor obligații specifice față de propria comunitate decurgând din apartenența sa la ea, din "încastrarea" sa într-un mod de viață particular care trebuie perpetuat. Ca atare, conduita umană nu poate fi înțeleasă prin raportare la abstracții universale (drepturi și libertăți individuale cu caracter universal), capacitate de alegere etc. Identitatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
libertățile cetățenești: o libertate personală; o egalitatea în fața legilor; o inviolabilitatea domiciliului și a corespondenței; o libertatea conștiinței, a cuvântului și a presei; o dreptul la azil politic; o dreptul la liberă asociere și întrunire; o cetățenia era condiționată de apartenența la creștinism (art.7); o proprietatea era declarată sacră și inviolabilă. Importanța Constituției din 1866: o a reprezentat un act de independență, nici un articol nu menționa suzeranitatea otomană; o a fost prima Constituție internă, promulgată fără nici o intervenție din exterior
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
era suzeranul ei. -instituția stărilor privilegiate avea la bază criteriul național: o existau trei stări privilegiate maghiarii, sași, secui; o românii aveau statutul de tolerați la fel ca și religia ortodoxă: regele Ludovic I a condiționat calitatea de nobil de apartenența la catolicism (1366), fapt care a dus la: izolarea românilor; scoaterea în afara legii a ortodoxiei. în 1437 s-a constituit “Unio Trium Nationum”, o înțelegere între cele trei națiuni privilegiate: maghiari, sași, secui, singurii care aveau drepturi politice. b) Formarea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Sibiului. Mitropoliei ortodoxe de la Feleac (sfârșitul sec. XIV); -Regalitatea maghiară a sprijinit biserica catolică, înființând episcopii catolice la: Alba Iulia (sec. XI) și Oradea (sec. XII). -În 1366, prin diplomele regale, regele Ludovic I a condiționat calitatea de nobil de apartenența la catolicism, fapt care a dus la izolarea elementului românesc și scoaterea în afara legii a ortodoxismului, religia ortodoxă, considerată schismatică, a fost exclusă dintre confesiunile legale, devenind tolerată. -În sec. XVI, odată cu Reforma, s-au constituit patru religii recepte: catolică
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dezvoltate, sau sub cel al creșterii investițiilor private. Concomitent, Însă, s-au evidențiat și dificultăți de funcționare a economiei reale În anumite perioade, ceea ce a determinat guvernele să apeleze și la remedii de tip keynesist, fără a se crampona de apartenența la una sau alta dintre cele două abordări doctrinare. 57 Ibidem, p. 151 60 În raport cu „terapia” propusă, În plan doctrinar, ne apare deosebit de relevantă demonstrația făcută ca suport al doctrinei neoliberale a ofertei, cunoscută și sub denumirea de modelul „supplyside
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
TVA (cotele sunt mai reduse ca număr În țările care au introdus mai târziu TVA, datorită cunoașterii efectelor asupra neutralității impozitului); politica promovată de state cu privire la consumul anumitor bunuri și servicii; ponderea TVA În finanțarea nevoilor publice comparativ prelevărilor fiscale; apartenența la UE. Ca urmare, În privința numărului și nivelului cotelor taxei pe valoarea adăugată, se constată că aplicarea acestui impozit diferă sensibil de la o țară la alta, sau chiar În aceeași țară, de la o perioadă la alta, iar o imagine orientativă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
deciziilor de investiții, finanțare, și de gestionare a rezultatelor financiare, influențând În același timp și modul de Înfăptuire a fluxurilor de trezorerie ale Întreprinderilor. În principiu, implicațiile prezenței impozitelor asupra structurii juridice și dimensiunii societăților comerciale se diferențiază și În funcție de apartenența acestora la societățile de la capital sau societățile de persoane. Astfel, societățile de capital sunt avantajate, Întrucât elasticitatea bazei impozabile este influențată de regimul de amortizare și provizioanele deductibile fiscal, dar și de activul fiscal deductibil din impozitul pe venit, etc.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
organizațiilor interstatale. Statul era apărătorul dreptului de proprietate, cel care veghea la păstrarea unui spațiu de stabilitate monetară, etc., fiind decident În crearea și funcționarea sistemului de impozite promovat prin politici fiscale proprii fondate pe suveranitatea națională deplină, În condițiile apartenenței la uniuni de state sau organizații internaționale de tip guvernamental. Totodată, statul este, În diverse proporții, producător și, mai ales, distribuitor de produs creat, la nivel de colectivitate statală. Această ipostază este concretizată prin crearea și funcționarea instituțiilor și Întreprinderilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ce se formează plecând de la sau în jurul lor. Intelectul nu poate cunoaște singularele în mod direct, în lipsa unui mijlocitor pe care îl găsește în puterea cogitativa. De aici rezultă necesi tatea formării unui silogism, pe care Toma din Aquino, trădând apartenența să la o întreagă tradiție care își are originea în scrierile aristotelice, îl numește silogism practic, în care majoră este rezultatul intelectului, deci va fi o propoziție universală, iar minoră este consecința puterii cogitative, cea mai înaltă putere sensibilă. Un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
X, în momentul în care ia contact cu cafeaua, primește o serie de informații senzoriale referitoare la temperatura, forma, culoarea, textura și gustul lichidului energizant. Simțul comun adună la un loc toate aceste forme sensibile astfel încât X devine conștient de apartenență celor pe care le simte la un singur obiect, pe care, cu ajutorul puterii cogitative, îl recunoaște ca fiind această ceașcă cu cafea. Mai tarziu, după ce va fi băut cafea ua, va putea să-și aducă aminte de ceașcă de cafea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia și Statele Unite (4 aprilie). // La Dublin este proclamată Republica Eire (the Republic of Eire) ca stat suveran și independent care părăsește Commonwealth-ul (18 aprilie); la 17 mai, Marea Britanie recunoaște independența acestei republici, dar reafirmă apartenența Irlandei de Nord la Regatul Unit (the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland). // Se semnează statutul Consiliului Europei: statele semnatare sînt Benelux, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Suedia, Marea Britanie și Irlanda (5 mai). // Se ridică "blocada Berlinului" (12 mai
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Lordul Primar la reședința sa Mansion House. Aici se toastează într-o serie de limbi exotice, precum chineza și asiriana. Carol, spiritual, toastează și el în franceză, scuzîndu-se că deși nu este filolog orientalist prin formație este totuși orientalist prin apartenența sa geografică (aluzie la țara sa de adopție). Lista invitaților, notată cu rigoare germană de Carol în Jurnal, cuprinde nume celebre: Henry Creswicke Rawlinson (părintele asiriologiei, cel care a descifrat primul cuneiformele și a interpretat primul un text scris în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Sfântul Atanasie seleagă fie ca formă, fie ca înțeles, de formulele Simbolului - fără căutare de termeni noi - și pe ei îi opune termenilor echivoci ai arienilor, ajgevnnhto" și gennhtov", cu care se fac mai mult speculații filosofice,arătând mai degrabă apartenența de școală, decât teologie întemeiată pe Revelație<footnote X. Le Bachelet, art. Athanase (Saint) DTC, vol. I, p. 2, col. 2172. footnote>. Acestora, (arienilor) le spune Sfântul Ata-nasie: „Domnul a poruncit să fim botezați nu în numele lui ajgevnnhto" și al
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
rânduială omenească în-vățată de la oameni” (cap. 29, 13). Avertismentul profetului este clar:credința nu trebuie se se limiteze doar la vorbe sau teoretizărifiindcă devine nefolositoare ori se poate transforma într-o ideologie periculoasă mai cu seamă atunci când degenerează în simplă apartenență la un grup ori o comunitate iar atunci când se leagă prinaceasta însăși de dorința simplificării, ea se poate transforma înfanatism, după afirmația lui Olivier Clement<footnote Olivier Clement, Viața din inima morții, traducerea Claudiu Soare, EdituraPandora, 2001, p. 77. footnote
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și valutare) cât și ansamblul politicilor generale de organizare devin din ce În ce mai importante. Investitorii internaționali, evaluând oportunitatea investirii Într-o anumită țară, se interesează nu doar de politicile specifice destinate să favorizeze ISD, ci și de politicile macroeconomice și macro organizatorice. Apartenența la mecanisme de integrare regională poate avea un efect direct asupra ISD, fiindcă ea poate modifica un determinant economic cheie, și anume dimensiunea pieței și creșterea ei. 2. Măsuri destinate să faciliteze activitatea societăților. Dat fiind faptul că politicile În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și a adoptării unor măsuri de prevenire. Fundamentându-se pe probabilitatea apariției unor evenimente viitoare ale căror influențe trebuie estimate În mod cât mai precis, riscul prezintă un șir de manifestări care se Încadrează În câteva criterii importante. 1. După apartenența capitalului investit riscurile pot fi: a) riscuri În afaceri, respectiv cele care cuprind gradul de risc al activităților desfășurate de către un agent economic sau o firmă anume, În situația În care nu se folosește capital Împrumutat. În acest caz, investitorul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
existente peste granițe. 110. Importanța geopolitică a țării. Indicatorul are În vedere rolul strategic pe care o țară Îl poate juca În plan internațional prin poziția geografică pe care o are, prin resursele strategice pe care le deține, dimensiune, 111. Apartenența la grupări economico-politice internaționale (comunități economice, vamale, uniuni politice, uniuni monetare ), instabilitatea politică și implicit riscul de țară pot fi reduse substanțial. E. Mecanismele de control includ indicatorii: 112. Forța și influența opoziției. O opoziție puternică poate constitui un element
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
implicare a statului; modul de formare a prețurilor; prioritățile În investiții; structura financiară 2.2. Factorii de natură politică: factorii situației politice interne (structura socială, cadrul instituțional, personalitățile, mecanismele de control); factorii situației politice externe (instabilitatea politicii regionale, importanța geopolitică, apartenența la o grupare politică, instabilitatea economică regională). 3.Conform relației risc-rentabilitate 3.1. Factorii care determină potențialul țării de asimilare a investițiilor (resursele materiale, potențialul productiv al țării, infrastructura, calitatea forței de muncă, calitatea instituțiilor ) 3.2. Factorii care caracterizează
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
16. Determinați elementele componente ale marketingului teritoriilor. 17. Analizați caracteristicile procesului de globalizare și rezultatele acestui impact asupra deciziei investiționale ale economiei naționale. 18. Delimitați oportunitățile și dezavantajele atragerii investițiilor străine directe pentru economia națională a țării. Teste-grilă: 1. După apartenența capitalului investit, riscurile pot fi: a) riscuri În afaceri, b) riscuri financiare, c) riscul ratei de investire, d) riscul pierderii autonomiei financiare. 2. Riscul de piață presupune riscul În care: a) beneficiul nu mai crește proporțional cu creșterea capitalului, ci
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Kézdivásár hely, Segesvár; Brașovul este în germană Kronstadt, Cîmpulungul era în slava veche Dlugopole. Numele de locuri nu pot fi polisemantice, dar pot fi polideictice, în sensul că pot indica referenți diferiți, în urma unor asocieri, prin incluziune spațială (teritorială), contiguitate, apartenență etc. De exemplu, Abrud numește un oraș în județul Alba, un pîrîu afluent al Arie șului și un sat în județul Constanța; Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în diverse județe); Alba denumește
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Albu, Aldea, Alecu, Alimanu, Amza, Andrei, Arghiloapa, Andreana), prin adăugarea unor sufixe specializate sau nespecializate (Arvăteasca, Drăghioaia, Baranca, Voineasa, Ilioara, Arnăuți, Văcăroi, Moțăței, Văcușari, Mîrșani, Dicuțari, Bădești) ori prin determinanți în nominativ, în genitiv sau în acuzativ, care exprimă posesiunea, apartenența sau alte relații sociale (Pădu rea Gigîrtu, Hanu Despinii, Bîrîca lu Ivan, Fîntîna Ivantiștilor, Vîlceaua lu Sandu, Ulița de la Nae). Formarea antroponimelor de la toponime se realizează pe baza unui singur model: toponimul plus sufixul specializat (Craioveanu, Vălenaru, Cioroiașu). Numele de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca toponime, în forma actuală, au putut-o iniția vorbitorii limbii romîne. Originea cuvintelor bază respective constituie o problemă diferită, exterioară etimologiei toponimelor actuale, și care poate fi soluționată distinct. Criteriul semantic trebuie coroborat cu statutul funcțional al cuvîntului, cu apartenența sa onomasiologică și cu încadrarea lui istorico socială (aspecte care constituie martori ai condițiilor în care a apărut toponimul), pentru a conferi o credibilitate mai mare soluțiilor adoptate. Condițiile în care au apărut și au evoluat toponimele sunt factori favorizanți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poate realiza în momentul toponimizării inițiale (primare), printr-o conversiune lexicogramaticală sui-generis, ori ulterior toponimizării inițiale, ca o modalitate de consolidare (potențare) a individualizării înfăptuite de toponimul originar, format dintr un singur cuvînt, care devine centrul sintagmei no minale toponimice. Apartenența unui nume compus la una sau la alta dintre subcategorii poate rezulta în urma unei analize specifice, coroborată cu examinarea statutului termenilor care alcătuiesc formația în discuție. Modificatorii, potrivit GBLR(Gramatica de bază a limbii romîne (n.a.), „au rolul de a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]