8,411 matches
-
operei. Lumina "vorbește" personajului, pietrificat într-o teroare acceptată, însă "limbajul" ei simbolic derivă din însăși această supunere. Încremenit de revelația dumnezeirii, iluminat, străbătut de lumina ochilor de sub ștreang, "învins" de orbitorul fascicul uriaș, "ca un neașteptat răsărit de soare", Apostol resimte forța transcendentă care-l supune. IMAGINARUL SCENIC ÎN ROMANELE HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU A se situa în povestire, prin discurs, a lua pe cont propriu relatarea, descrierea, viziunea într-un cuvînt înseamnă a ocupa un loc în spațiul ficțional, o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
bocet arhaic, în care se împreună aspirația spre puritate ("de sete de apă"), cu dorința de extincție ("Și de foame de scrum"). În celulă, numai existența tencuielii se justifică fiind singura "filă" accesibilă pentru exprimarea gândirii și simțirii poetice. Dacă apostolii au primit ajutoare din partea divinității, poetul a fost lipsit de ajutor, rămânând în singurătate și tristețe. La nivelul versificației remarcăm rima-pereche și ritmul neregulat. Unele sonorități sugerează tristețea, iar o inversiune este tipic argheziană: "nu o mai am cunoscut". Psalm
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Sopron, Budapesta. Opere: Frământări (1912); Golanii (1916); Calvarul (1919); Ițic Ștrul dezertor (1920); Catastrofa (1922); Pădurea spânzuraților (1922); Ion (1920); Adam și Eva (1925); Ciuleandra (1927); Crăișorul (1929); Răscoala (1932); Jar (1934); Gorila (1938); Amândoi (1940); Cadrilul(1919); Plicul (1923); Apostolii(1926). Liviu Rebreanu este un reprezentant de frunte al romanului realist, unul dintre marii creatori de viață în literatura modernă. El pornește de la fapte și de la lucruri care se asociază în mod miraculos în subconștient. O secvență înfățișând un țăran
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pământuri. Întâmpinând opoziție din partea viitorului socru, flăcăul o seduce pe Ana, se căsătorește cu ea, după care se îndepărtează și revine la Florica. Aceasta din urmă devenise soția lui George Bulbuc, om înstărit. Într-un alt plan se desfășoară viața apostolilor satului: învățătorul Herdelea și preotul Belciug. Undeva în sat, trăiește într-o casă mică, dar curată, Ion, feciorul Glanetașului. Acțiunea romanului începe cu o zi de duminică, în care oamenii sunt la horă în curtea văduvei lui Maxim Oprea. Hora
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rămân tot calic, pentru o muiere". Pădurea spânzuraților Plecând de la fapte reale, L. Rebreanu a scris romanul Pădurea spânzuraților care înfățișează secvențe din primul război mondial, în special drama intelectualului ardelean, obligat de împrejurări să lupte împotriva românilor. Protagonistul este Apostol Bologa, tânăr cu studii filosofice și juridice, înzestrat cu o sensibilitate mistico-religioasă, care primește de la tatăl său îndemnul de a nu uita că este român. Deși nu-l interesau frământările politice, Apostol Bologa se înrolează în armată, numai pentru că o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
groparul Vidor îl sărută, iar Klapka plângea și "se bătea cu pumnii în piept". Drama a izvorât din "nevoia de opțiune personală și neputința de a rezista unor imperative exterioare conștiinței" (N. Manolescu). Rebreanu a creat un caz de conștiință. Apostol Bologa înțelege că trei imperative îi strivesc libertatea de opțiune: statul, neamul și iubirea. Deși fusese crescut în spirit religios de mama sa și în spirit de respect față de valorile naționale, Apostol Bologa a studiat filosofia la Budapesta, și-a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sistem prin "revoluțiile de catifea". Eseul în cauză era în fond un apel la resurecție, iar autorul, Ion Druță, un gorbaciovian care îndeplinea, se spune, și o funcție de consilier pe lângă președinte. Pare neîndoielnic acum, după rolul asumat între timp de apostolul "independenței" Basarabiei, că el îndeplinea o misiune și avea să-i rămână fidel. Atunci însă, apelul său a produs un mic frison printre românii ascultători ai numitului post de radio, ca de altfel și acțiunile regenerative întreprinse de alți intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
al nostru respect și recunoștință". Pe ea, numai, se poate clădi un edificiu social armonios. Și aceasta voia să însemne, pe lângă difuziunea obișnuită de cunoștințe, un apostolat. În plină renaștere românească, Vicențiu Babeș le cerea învățătorilor, de aceea, să fie "apostoli" și să deschidă mintea poporului spre știință, bine, frumos. Datoria lui era să se pună mereu în slujba comunității, să identifice talentele, să le înlesnească dezvoltarea optimă. La fel gândea un alt dascăl contemporan, I. Codru-Drăgușanu, recomandând ca însușiri indispensabile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vizionar, un liberal și un anarhist, toți trei definind cumva atitudinea franceză față de viitor. Ce era de făcut? Interogația lui Cernîșevski, fie și sub formă românească, era semnificativă pentru fervoarea optimistă a unei întregi categorii de militanți ai progresului, de apostoli ai schimbării, ai noii pedagogii sociale. Deosebirea de tonus față de intelectualii francezi, dispuși a trata cu puterea (Proudhon) sau retrăgându-se pur și simplu (E. Quinet, V. Hugo), e frapantă. Semnificativă apare și înclinația unor apuseni de a regăsi în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acea anchetă răspunsul clar, succint, sobru, formulat de V. Pârvan, tânăr absolvent de liceu, dar de pe atunci atent la marile probleme ale societății noastre. Articolele scrise ca student în Voința națională, Luceafărul, Viața românească etc. atestă o vocație sigură de apostol, vocație căreia apropierea de N. Iorga n-a făcut decât să-i precizeze relieful. Conferința despre Unire și "fantezia" Se caută un Bismarck denotă deopotrivă cunoaștere a realităților noastre, entuziasm regenerativ și voință reformatoare. Îndeosebi primul text, elaborat pentru Societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
însoțit de faptă, să fie înflăcărat de dorul de bine, de cald și îmbrățișător pentru cei înclinați a urma calea cea adevărată, aspru și mustrător pentru cei răi, înfricoșat pentru cei primejdioși. Iar munca noastră să ne fie muncă de apostoli, care nu așteaptă nici o răsplată și nu urmăresc nici o glorie pentru ei, ci fac totul pentru binele neamului, socotindu-și ca cea mai aleasă cinste a lor conștiința că au contribuit, fiecare după putință, la aducerea întru îndeplinire a mântuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vicisitudinile timpului (luna sub picioare), poporul lui Dumnezeu participa deja la mântuire, este sigur de victoria finală (coroană de stele), întrucât este deja o Biserică, în care se contopesc drepții Vechiului Testament cu sfinții Noului Testament (douăsprezece triburi și douăsprezece apostoli: nu se mai adună)." (Noul Testament, traducere, introduceri și note de pr. Alois Bulai și pr. Anton Budau, Editura Sapientia, Iași, 2002, Ap. 12,1 notă a). 113 "C'est un garçon!" /" Este băiat!" 114 "C'est un garçon! (zâmbește) Une
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Regilor, un număr de Psalmi (58), ceva din Iov, ceva despre profeți, la puține capitole din opera unora, de exemplu Isaia, etc., apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile pauline, apoi predici cu tendință dogmatic-polemică (12 contra anomeilor), predici la praznicele împărătești, panegirice în cinstea martirilor, cuvântări ocazionale (Despre statui, cu prilejul căderii lui Eutropiu, etc.), și alte piese a căror autenticitate e încă discutată
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
doresc decât progresul vostru. Dacă eu lupt împotriva voastră, aceasta se întâmplă numai fiindcă vă iubesc, fiindcă sunt cu totul al vostru, fiindcă voi îmi sunteți totul, tată, mamă, frați și copii<footnote Idem, Omilia a III-a la Faptele Apostolilor, P. G., LX, 312 la Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, pp. 501-502. footnote>. Dar Sfântul Ioan nu aplică numai mustrarea celor ce se fac vinovați
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
nezdruncinat și aceasta datorită cuvântărilor marelui predicator<footnote Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote Omilia 25, 3 la Fapte, în P. G., LX, 196. footnote>. În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește despre milostenie ca despre un izvor pe lângă care cresc nu plopi, nu pini, nu chiparoși, ci plante cu mult mai bune și mai înalte: dragostea lui Dumnezeu, lauda oamenilor, slava adusă lui Dumnezeu, bunăvoința tuturor, pieirea păcatelor, încredere multă
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
a dat bogăția trupească în schimbul bogăției sufletului, cel ce s-a sărăcit pentru duh, cel ce s-a scuturat ca de o povară de bogăția pământească, încât a ajuns ușor și aerian, e răpit la cele de sus, cum zice Apostolul, călătorind împreună cu Domnul în nor” (I. Tes., 4, 16)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul I, traducere de Preot Prof. D. Stăniloae, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 29, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 341
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
final, a păcatului capital al lenei. Vom reda câteva texte patristice în legătură cu acest fapt, șirul textelor putând continua. În scrierile patristice această problemă legată de destinatarii milosteniei creștinești este puțin nuanțată. Invocăm mai întâi un text din Învățătura celor doisprezece Apostoli (Didahia): Să asude milostenia în mâinile tale, până cunoști pe cel căruia dai<footnote Învățătură a celor doisprezece Apostoli, cap. I, 3, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, Editura I.B.M.B.O.R.
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
scrierile patristice această problemă legată de destinatarii milosteniei creștinești este puțin nuanțată. Invocăm mai întâi un text din Învățătura celor doisprezece Apostoli (Didahia): Să asude milostenia în mâinile tale, până cunoști pe cel căruia dai<footnote Învățătură a celor doisprezece Apostoli, cap. I, 3, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, Editura I.B.M.B.O.R., 1995, p. 27. footnote>. Dând câteva pagini ale aceleiași scrieri, găsim următorul îndemn: „Tot «cel ce vine în numele Domnului
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
și doar cîteva străpungeri sînt perceptibile, ca în Marea Britanie, în mediile intelectuale pe linia antifascismului: Ajutorul Roșu Internațional, Comitetul mondial al femeilor, Prietenii URSS-ului și Universitatea muncitorească capătă o oarecare consistență. În Spania, unde inspirația milenaristă și para-religioasă a apostolilor anarhismului răspunde formei de spirit și nevoilor ideologice ale masei de zilieri agricoli 7 și unde tradiția anarhosindicalistă domină clasa muncitoare, partidul comunist nu a reușit decît o organizare neînsemnată fidelă directivelor Komintern-ului prezent la fața locului prin delegații săi
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Regilor, un număr de Psalmi (58), ceva din Iov, ceva despre profeți, la puține capitole din opera unora, de exemplu Isaia, etc., apoi omiliile devenite clasice la Noul Testament : la Matei (90), puține la Luca (16), la Ioan (88), la Faptele Apostolilor (55), la toate scrisorile pauline, apoi predici cu tendință dogmatic-polemică (12 contra anomeilor), predici la praznicele împărătești, panegirice în cinstea martirilor, cuvântări ocazionale (Despre statui, cu prilejul căderii lui Eutropiu, etc.), și alte piese a căror autenticitate e încă discutată
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
doresc decât progresul vostru. Dacă eu lupt împotriva voastră, aceasta se întâmplă numai fiindcă vă iubesc, fiindcă sunt cu totul al vostru, fiindcă voi îmi sunteți totul, tată, mamă, frați și copii<footnote Idem, Omilia a III-a la Faptele Apostolilor, P. G., LX, 312 la Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, pp. 501-502. footnote>. Dar Sfântul Ioan nu aplică numai mustrarea celor ce se fac vinovați
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
nezdruncinat și aceasta datorită cuvântărilor marelui predicator<footnote Diac. Prof. Nicolae Balca, Câteva trăsături ale Sfântului Ioan Hrisostom ca predicator, în Studii Teologice, Anul XX (1968), Nr. 7-8, p. 506. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote Omilia 25, 3 la Fapte, în P. G., LX, 196. footnote>. În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește despre milostenie ca despre un izvor pe lângă care cresc nu plopi, nu pini, nu chiparoși, ci plante cu mult mai bune și mai înalte: dragostea lui Dumnezeu, lauda oamenilor, slava adusă lui Dumnezeu, bunăvoința tuturor, pieirea păcatelor, încredere multă
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
abordată din perspective multiple și nu neapărat complementare. Or, unul dintre meritele cărții de față este acela de a oferi una dintre aceste perspective. O altă temă a cărții, care ilustrează psihologismul autorului, este cea a celebrelor epistole pauline. Aici, apostolul creștin ar vorbi într-un mod criptat exclusiv (!) "despre conflictele funcționării psihice intime, eliminînd astfel confuzia dintre Psihic și Suflet, care a dus la credința în nemurirea psihicului".22 Referindu-se la păcatul originar, apostolul Pavel ne-ar îndreptăți pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]