6,861 matches
-
pur latină, identitatea romano-română, continuitatea la nord de Dunăre după retragerea aureliană, unitatea etnică a tuturor românilor, precum și unitatea geografică a spațiului românesc, toate acestea sunt înmănunchiate într-o singură frază care sintetizează, de fapt, chintesența paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene. Ideea originii pur latine este justificată și fortificată prin teza exterminării dacilor, prin care aceștia sunt excluși din patrimoniul genetic al românilor, singura lor moștenire fiind cea legată de teritoriu. Și în această materie există un consens total: "Romanii [...] au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a fost scena ambientală a ieșirii lor colective din istorie, pentru romanii în curs de românizare a reprezentat fortăreața care le-a protejat identitatea și continuitatea istorică. În concert cu consensul Școlii Ardelene, Moldovan descrie "apúnerea dacilor" ca singura finalitate posibilă ce putea să urmeze din "Frecàrile Romaniloru cu Dacii" (Moldovan, 1866, pp. 8, 5). Măsurându-se cu "invingatorii lumii", "numele fiiloru ei se sterge dein cartea popóraloru" (Moldovan, 1866, p. 11). O
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
singura finalitate posibilă ce putea să urmeze din "Frecàrile Romaniloru cu Dacii" (Moldovan, 1866, pp. 8, 5). Măsurându-se cu "invingatorii lumii", "numele fiiloru ei se sterge dein cartea popóraloru" (Moldovan, 1866, p. 11). O altă continuitate a paradigmei Școlii Ardelene o reprezintă ideea nobilității socio-ocupaționale a coloniștilor cu care s-a realizat "plantarea Romaniloru în Daci'a": "Traianu, dupa-ce a sfermatu poporulu dacu si-a nemicitu imperatî'a lui, aduse nenumerata multîme de ómeni dein Rom'a sî din Italí
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi pusă sub îndoială - acesta este mesajul categoric promovat de întregul discurs didactic din această perioadă incipientă a educației istorice. Literatura didactică alcătuită din aceste prime manuale dedicate istoriei patriei, deși fundamentate pe pilonii fixați de paradigma istoriografică a Școlii Ardelene, nu îi este total fidelă acesteia. O primă abatere semnificativă de la liniile standard trasate de Școala Ardeleană în ceea ce privește principiul latinității absolute a poporului român survine în privința a ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic". Am arătat că în cadrul de referință
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a educației istorice. Literatura didactică alcătuită din aceste prime manuale dedicate istoriei patriei, deși fundamentate pe pilonii fixați de paradigma istoriografică a Școlii Ardelene, nu îi este total fidelă acesteia. O primă abatere semnificativă de la liniile standard trasate de Școala Ardeleană în ceea ce privește principiul latinității absolute a poporului român survine în privința a ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic". Am arătat că în cadrul de referință al Școlii Ardelene au existat două principii de stabilire a cronogeniei poporului român, adică a momentului din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este total fidelă acesteia. O primă abatere semnificativă de la liniile standard trasate de Școala Ardeleană în ceea ce privește principiul latinității absolute a poporului român survine în privința a ceea ce am numit a fi "momentul cronogenetic". Am arătat că în cadrul de referință al Școlii Ardelene au existat două principii de stabilire a cronogeniei poporului român, adică a momentului din care debutează istoria acestuia. Primul principiu, cel al romanității pure, a fost formulat de Samuil Micu (și apoi perfecționat de A.T. Laurian) prin fixarea începutului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Albineț, de asemenea, pornește de la "cele mai vechi întâmplări ale Daciei", alegând ca principiu structurator cadrul de referință spațial al teritoriului dacic, și nu descendența genetică a romanilor (Albineț, 1845, p. 1). Chiar și Moldovan, în calitate de legatar al ideilor Școlii Ardelene, își fixează punctul de start în teritoriul dacic, capitolul inaugurativ purtând titlul "Dací'a sî Dacii" (Moldovan, 1866, p. 3). Însă chiar și această abatere de la linia purismul latin al Școlii Ardelene este doar relativă, în condițiile în care își
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Chiar și Moldovan, în calitate de legatar al ideilor Școlii Ardelene, își fixează punctul de start în teritoriul dacic, capitolul inaugurativ purtând titlul "Dací'a sî Dacii" (Moldovan, 1866, p. 3). Însă chiar și această abatere de la linia purismul latin al Școlii Ardelene este doar relativă, în condițiile în care își are antecedente în opera lui Ion Budai-Deleanu, De Originibus Populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. Această lucrare, a cărei apartenență la paradigma Școlii Ardelene nu poate fi pusă sub semnul întrebării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
abatere de la linia purismul latin al Școlii Ardelene este doar relativă, în condițiile în care își are antecedente în opera lui Ion Budai-Deleanu, De Originibus Populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. Această lucrare, a cărei apartenență la paradigma Școlii Ardelene nu poate fi pusă sub semnul întrebării, se îndepărtează de numitorul comun împărtășit de Micu, Șincai și Maior prin faptul că își trasează drept cadru de referință un element geografic, și anume teritoriul dacic, și nu elementul genetic, al descendenței
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
locuit teritoriul dacic, începând din cele mai vechi timpuri cunoscute. Mai apropiat de noul spirit romantic al epocii pașoptiste, principiul teritorial, expus pentru prima oară de Budai-Deleanu, avea să se impună în fața principiului genetic favorizat de ceilalți cărturari ai Școlii Ardelene. Prin această schimbare de cadru s-a produs una dintre dislocările majore ale paradigmei standard a Școlii Ardelene, care a pus bazele pentru ulterioara integrare a elementului genetic autohton (dacic) pe lângă cel teritorial. Continuitatea. Sub specie aeternitatis: Permanența românească. Ideea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pașoptiste, principiul teritorial, expus pentru prima oară de Budai-Deleanu, avea să se impună în fața principiului genetic favorizat de ceilalți cărturari ai Școlii Ardelene. Prin această schimbare de cadru s-a produs una dintre dislocările majore ale paradigmei standard a Școlii Ardelene, care a pus bazele pentru ulterioara integrare a elementului genetic autohton (dacic) pe lângă cel teritorial. Continuitatea. Sub specie aeternitatis: Permanența românească. Ideea continuității populaționale la nord de Dunăre în urma retragerii aureliane este una dintre invariabilele reflecției istorice românești, cât și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Țări Române; d) unitatea de destin istoric, conferită de experiența în decursul timpului a acelorași suferințe și fericiri colective; e) unitatea politică, revendicată pe baza elementelor anterioare, desăvârșește aspirația mitică spre unitate. După cum s-a văzut mai devreme, la Școala Ardeleană doar Budai-Deleanu exprimă în formă completă această năzuință spre unitate politică, în timp ce, în avangarda reflecției romantice, diversele dimensiuni ale unității, inclusiv cea politică, se înmănunchează într-un program care se precizează gradual. Toate dimensiunile constitutive ale unității sunt prezente pregnant
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit o denumire echivalentă, însă întreaga "ginte a Românilor" (în care sunt, desigur, incluși și aceștia) este denominată ca "Daco-Românii" (Albineț, 1845, p. VII). Prin acest joc nominal, se operează o suprapunere între trei dimensiuni ale unității: unitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nece in Tier'a unguresca nece in Ardealu" (Moldovan, 1866, p. 39). Iancu și Ștefan, fiecare în propria sa patrie, beneficiază de portrete în oglindă. Similaritățile în care sunt caracterizați cei doi sunt de-a dreptul izbitoare. Privită din perspectiva ardeleană, cucerirea Transilvaniei de către Mihai Viteazul nu are nicio relevanță națională, acesta nefăurind o unitate de mult visată, ci acționă în numele și sub pavilion german: "Michaiu Eroulu se facu acumu sî domnulu Ardealului cuprinsu in numele imperatului Rudolfu" (Moldovan, 1866, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fractură de-a lungul cărora sunt separate aceste memorii colective coincid cu granițele politice care separă principatele. Fiecare perspectivă a trecutului este circumscrisă statal, memoria colectivă fiind organizată în interiorul cadrelor statului. Independența. Ferm ancorată încă în paradigma latinistă a Școlii Ardelene, literatura didactică din această perioadă absoarde totuși o influență romantică sensibilă în pozitivarea retrospectivă a dacilor. Dacă la cărturarii luminiști ardeleni dacii nu erau demni de atenție istoriografică, odată cu mutația romantică are loc o schimbare de optică, a cărei zenit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este circumscrisă statal, memoria colectivă fiind organizată în interiorul cadrelor statului. Independența. Ferm ancorată încă în paradigma latinistă a Școlii Ardelene, literatura didactică din această perioadă absoarde totuși o influență romantică sensibilă în pozitivarea retrospectivă a dacilor. Dacă la cărturarii luminiști ardeleni dacii nu erau demni de atenție istoriografică, odată cu mutația romantică are loc o schimbare de optică, a cărei zenit se va împlini în dacismul care va irumpe în cultura română prin lucrările lui Nicolae Densusianu. Primul pas în această direcție
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etnogeneza poporului român este intim legată de creștinism. Chiar și "statogeneza" principatului Țării Românești are la bază un motiv religios. Radu Negru a descălecat din Transilvania, întemeind statalitatea Țării Românești în 1290, datorită persecuțiilor religioase la care erau supuși românii ardeleni de "religiune" răsăriteană de către ungurii catolici: "Dintre toți însă Episcopul catolic al Transilvaniei a supărat mai mult pe Români, vrînd a'i face ca să se lapede de religia răsăriteană și să înbrățișeze pe cea catolică. Strîmtorați în astfel de chip
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea patria, definită în termeni teritoriali-politici, și nu etnici; de exemplu, patria ardeleanului era Austria, iar țara era Transilvania (Morariu-Andrievici, 1858, pp. 53, 78). Ca atare, " Cetățenii sunt datori să iubească pre Imperatul și patria lor" (p. 103). La fel de important, patriotul model era cel care își îndeplinea cu plăcere toate îndatoririle fixate de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1870 poate fi luat ca simbolizând momentul decisiv de cotitură spre etno-naționalismul herderian cu accente de exclusivism. În acest an îi apare, la Iași, volumul postum al lui Simion Bărnuțiu, Pedagogi'a, un adevărat tratat de specialitate, prin care profesorul ardelean refugiat în Moldova intenționa să întemeieze cadrul și să traseze direcțiile învățământului național. Principiul fundamental care trebuie să călăuzească procesul educativ este amorul pentru patrie (§ 135. Amoarea catra patria, 1870, pp. 176-183). Modelul de educație națională pentru care Bărnuțiu pledează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românitate postulate de Ionescu, Samuil Micu, Ion Brătianu tatăl, ca să nu mai vorbim de târgovețul Bercu Solomon, nu se califică drept "români", ci intră în categoria românilor de ordin secund, a cetățenilor de clasa a doua, a "bunilor români". Cărturarul ardelean este exclus din românitate în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este sinonim cu a fi ortodox. Țârgovețul din Pașcani, Bercu Solomon, în care Nae Ionescu personifică întreaga evreime românească, este descalificat în baza dublului criteriu etnic-confesional. Cazul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
central al istoriei poporului român, însă această substituție nu afectează semnificativ temele constitutive ale națiunii române: vechimea și continuitatea istorică. Dimpotrivă, insistența asupra factorului teritorial pune în lumină imobilismul geografic al poporului român. După febra latinistă creată de istoriografia Școlii Ardelene, în care ficțiunea și facticitatea erau croșetate într-o singură relatare a trecutului poporului român, sobrietatea analitică adusă de A.D. Xenopol induce un suflu de profesionalism în cercetarea istorică. În Cursul de Istoria Românilor (1897), o sinteză tip manual a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la latinism pur, prin revizuirea tezei exterminării dacilor, către asumarea și în cele din urmă integrarea parțială a dacilor în fondul genetic al poporului român. Corifeu al Școlii latiniste, A.T. Laurian (1862) [1859] rămâne fidel paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, centrată pe teza exterminării dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile forță ale Școlii Ardelene rămân neschimbate. Drept dovadă, în manualul de Istoria patrieĭ în legătură cu evenimentele epocale din istoria universală pentru școléle poporale române (patria însemnând, bineînțeles, Ungaria), V. Goldiș (1896) continuă să susțină atât teza explicită aoriginii pur latine a românilor, cât și teza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
însemnând, bineînțeles, Ungaria), V. Goldiș (1896) continuă să susțină atât teza explicită aoriginii pur latine a românilor, cât și teza implicită a exterminării dacilor (p. 17). Față de aceasta, o primă torsiune prin care pozițiile clasice ale paradigmei latiniste ale Școlii Ardelene au fost dezarticulate a fost inițiată de I. Heliade Rădulescu (1861) în Prescurtarea sa de istoria românilor. În răspărul atitudinii încetățenite de la cărturarii ardeleni, de disprețuire ori în cel mai bun caz de tratare cu indiferență sau condescendență a barbarilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]