5,100 matches
-
crea iluzia unei mișcări de la negativ la pozitiv sau de la rău la bine. Ideea de tranziție este o expresie a ultimului dar din cutia Pandorei; ea a fost necesară fără îndoială pentru a hrăni spațiile mentale obosite ale populațiilor din arealul roșu, dar pentru cercetătorul schimbărilor sociale, din punct de vedere al utilității analitice, poate fi o capcană cu iz axiologic. 4 Conceptul de postcomunism nu este mai puțin ideologizat; e utilizat mai mult în câmpul analizelor dedicate țărilor fostului bloc
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
The Economist Intelligence Unit (EIU) & Columbia Program on International Investment (CPII), în raportul World Investments Prospects to 2001 (2007:170). 32 Televiziunea și radioul de stat împreună cu cele câteva ziare controlate strict de partid; la care se adaugă uneori, în funcție de arealul geografic, câteva posturi de televiziune și de radio din țările vecine (Europa Liberă). 33 Conform ANRCTI. 34 Idem. 35 Calcule proprii conform informațiilor CNA disponibile la http://www.cna.ro/desprecna/ arhiva.html. 36 În acest mod ceea ce analizăm e
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
viziunea asupra "istoriei" și au condus tot mai mult analizele către noile domenii, mai incitante, deși mai dificile, precum cel al imaginarului. În legătură strict cu acest fenomen al mentalului colectiv, lucrările mai importante au fost încadrate la început în arealul filosofiei simbolului și al antropologiei (pe urmele lui Gaston Bachelard, respectiv Gilbert Durand) și al mito-criticii (dezvoltate ca metodă tot de acesta, dar și de Jean Burgos, Joël Thomas și Claude-Gilbert Dubois, printre mulți alții). Ele au inspirat însă și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tipuri de finitudine, pe ambele planuri. Neputând să stăpânească nici perceptibilul, nici non-perceptibilul (prin forța imaginației), se manifestă nu schizoid, ci compensatoriu în alunecarea dintr-o lume în alta, preferând, de cele mai multe ori în istoria culturală a imaginarului, granița și arealele ei învecinate. Disoluția acestei limite dintre lumi nu este însă posibilă. Ea există (așa cum afirma și Patlagean) și este consubstanțială relației complementare dintre trup și spirit, dintre rațiune și fantastic. Funcționarea" celor două lumi, realitatea și imaginarul, este însă asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a lecturilor critice, la o distanță necesară afirmării unei alte/noi interpretări. Formei generale a imaginarului colectiv, care ne va permite o ordonare a structurilor lui componente, îi va corespunde o formă adaptată la perioada medievală și la un anumit areal de civilizație - ortodox românesc −, rețea dedusă din analiza locurilor comune și a fragmentelor de mentalități, a structurilor simbolice, a rolurilor socio-politice și a tipurilor umane, dar și din interpretarea unor modele istorice și spirituale, precum și a unor mituri locale. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fie că sunt așezați în perspectivă antropologică, fie filosofică (îl reamintesc aici și pe Paul Ricœur), istorică sau naratologică. Întâlnirea acestor patru discipline umaniste (includem aici antropologia lui Gilbert Durand, datorită teoriei sale arhetipologice și a simbolurilor) generează un larg areal științific, prolific atât pentru interpretarea fenomenului imaginarului, cât și pentru studiul manifestărilor sale istorice sau culturale. Precum o sumă de reflexe combinate într-o a doua oglindă, provenind de la teoriile discutate, propun alte două configurări ale imaginarului. Ambele sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
istorice), tipurile (umane) și sub-tipurile (sociale). Cele mai multe arhetipuri sunt precum formele flexionare ale unui cuvânt: sunt similare până la un punct avansat, pentru că au, practic, același comportament. Reprezintă prototipurile, situate în afara oricărui cadru istoric; ancorarea lor în spațiu trimite la marile areale de civilizație și de spiritualitate, deși, comparate, paradigmele pe care le compun se pot reduce ele însele la o matrice unică. Dată fiind universalitatea lui, dat fiind că este punctul de joncțiune între imaginar și rațiune (Durand 53), arhetipul este
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
contemporane obiectului (mitul naturii divine a împăratului: cazul lui Augustus sau al lui Dioclețian) și posterioare existenței obiectului (mitul Sfintei Elena, mama autocratului, consacrată prin analogie cu Fecioara). O ultimă serie se poate constitui prin raportare la obiect și la areal: mituri universale (referitoare la cosmos, ființă-neființă), zonale (ale civilizațiilor sau ale orașelor-capitale sacralizate - mitul întemeierii Romei, spre exemplu), comunitare (etnii − etnogeneză) și individuale (modele/tipuri). Al treilea nivel al sistemului este cel în care putem grupa unitățile morfologice, caracterizate fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
orice teorie sau analiză a fenomenului. Nu el reprezintă în oglindă, mimetic, un mod local sau un model istoric de a gândi, dezvoltat de o comunitate sau alta, ci el este reflectat de manifestările din cadrul unei culturi sau al unui areal de civilizație. Așa cum gramatica limbii nu "imită", ci structurează și menține modul în care se vorbește, tot astfel sistemul proiectat aici după schema logico-lingvistică și funcțional precum o rețea deschisă, nu este "imaginarul" unei comunități, dintr-o perioadă dată, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
împărații bizantini, n.n.], faptul constituie doar "o afiliere simbolică la Bizanț", conciliind un simț deosebit de viu al tradiției cu o atenție mereu trează față de conjunctura politică. (Pippidi 21) Imaginarul medievalității noastre târzii este configurat în descendența imaginarului bizantin, model pentru arealul ortodox medieval și după 1453, dar adaptat la realitățile colective locale și la bagajul cultural al comunităților românești (perspectiva cercetării de față). În ce privește decupajul temporal specific imaginarului medieval românesc, reamintesc ceea ce am stabilit anterior convențional, anume ca limită inferioară, după
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
suportă un transfer de instituții necesare întăririi granițelor imperiului, cu tot "instrumentarul" politic pe care calculele militare și strategice îl presupuneau (Brezeanu, Identități și solidarități medievale 10-27, 85-121). Retragerea pe linia Dunării, în anul 271 d.Ch., lasă în urmă un areal − care deja primise factorii civilizației latine (materiale și spirituale) − și o populație în mare parte transformată, pe cale de a se afirma ca o nouă etnie. Granița Dunării joacă în continuare un rol decisiv: niciodată în chip real provincie a imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin ruptura de occident din secolul VIII, sub raport religios, definitivată politic în secolele XI-XIII. Despărțirea de Roma sau abandonarea ei în fața cuceritorilor barbari avea să se resimtă nu doar în evoluțiile separate și atât de diferite ale celor două areale de civilizație ale continentului și nu doar în schismele politice și religioase sau în ilogica înfruntare armată din 1204 (o primă mare lovitură dată instituției basileice, chiar de către creștinii aliați); ea s-a resimțit inclusiv la nivelul imaginarului politic medieval
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dovedit adesea abilitatea de a se folosi de momentele de slăbiciune ale puterii musulmane. Conjuncturile favorabile și negocierile diplomatice sau financiare, soldate cu perioade de pace, au permis în durata lungă consolidarea politicii ortodoxe românești în zona Balcanilor și în arealele sale de influență. Este incontestabil angajamentul creștin pe care și l-au asumat programele de guvernare ale voievozilor de la nordul Dunării, pentru păstrarea tradiției bizantine de guvernare, a valorilor ortodoxiei și a memoriei sale istorice. Toate aceste aspecte au dus
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
adiacentă de "anti-păgână" și o alta, a "independenței statale". Practic, scopul tuturor demersurilor diplomatice și al angajamentelor militare românești a fost menținerea granițelor "creștine", cu o anumită marjă de libertate la început față de puterea musulmană, care presa deja asupra întregului areal ortodox. Insistența pe acest fapt, binecunoscut, de altfel, dorește să pună în evidență mai curând necesitatea de a (re)discuta mijloacele prin care s-a putut menține această politică subversivă de neatârnare, devenită un fel de obsesie colectivă (la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îl priimeaște pre el în casa sufletului tău. (Dioptra. Cartea II XXI, apud Moraru, "Dioptra" 70) Cele două mari destine biblice opuse, adamic și christic, beneficiază, spre diferență de omul precreștin, locuitor fericit doar al spațiului terestru, de alte câteva areale sacre reprezentate în imaginarul religios. Textele medievale subliniază condiția omului, de creatură făcută din lut (ca materie vremelnică și primară), cauză a incapacității sale de a rămâne la starea perfectă, pură, pe calea dreaptă a credinței. Traseul cuplului primordial, sub
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
artistice particulare din culturile catolice și reformate este un non-sens, mai ales din cauza incompatibilității formelor de expresie, a ideologiilor religioase care le-au condiționat, a specificității care, de la un punct, diferă ca "substanță" ideatică. Mai firească ar părea comparația cu arealele ortodoxe. Totuși, dacă se menține drept referință imperiul bizantin, analiza fenomenului imaginarului și a diferitelor sale forme sau particularizări (în funcție de tipul de organizare statală, de ideologia puterii, de aspecte culturale locale) devine extrem de relevantă pentru istoria post-medievală. La nivelul imaginarului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de istoria literară, adică de cea a instituțiilor care au marcat câmpul "literaturii", dar și de formele generice, ele însele "oglinzi" ale instituțiilor reale ale puterii. Sistemul pseudo-genurilor literare din culturile post-bizantine ortodoxe, rediscutat atât pe axa distributivă, în tot arealul respectiv, cât și integrativ, în relația transversală cu performanțele locale, ar putea constitui primul moment al unui proiect mai amplu, de internaționalizare a "literaturii" noastre medievale, mai întâi regional (genul proxim), iar apoi zonal (pin diferențele specifice). Una dintre mizele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ovinele și caprinele reagente la TCS vor fi PORCINE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE │histopatologic și bacterioscopic. a) Supraveghere prin expertiză de abator (după tăiere sau vânat) b) Adăpostul de porcine în care au fost cazate animalele cu │bacteriologic și histopatologic. c) Arealul din care au provenit porcii sălbatici, la care s-au │animale la om. │ │ │ │depistat leziuni de tuberculoză, se supune măsurilor de │19. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC a) Testare alergica prin TCS la toate animalele receptive la │proprietarilor de rezervații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156225_a_157554]
-
nivel local, județean, al institutelor centrale de profil și Administrației Centrale Veterinare astfel: A │de import, la solicitarea ANSV. │ │ │DATELOR LEGATE │1. La nivelul DSVJ, monitorizarea datelor legate de controlul și supravegherea mediului înconjurător se va face se va monitoriza arealul privind perimetrul de ÎN│de contaminare radioactivă a produselor de origine animală și furaje se realizează de I.I.S.P.V București și se ȘI INVESTIGAȚII│modificărilor anatomopatologice cu ocazia sacrificărilor de animale. LSVS județene de la locurile de sacrificare CONSTATATE CU OCAZIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156225_a_157554]
-
sau 31 octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înființează o cultură de toamnă; ● în perioadele definite ca "perioade de interdicție", așa cum sunt prevăzute în Tabelul 7.6 este interzisă aplicarea îngrășămintelor organice pe terenurile agricole; ● în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subțire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; ● când starea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
pe terenurile agricole; ● în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subțire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; ● când starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren. Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin│ │arătură cu întoarcerea brazdei), în condiții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
sau 31 octombrie în cazul în care pe terenul respectiv se înființează o cultură de toamnă; ● în perioadele definite ca "perioade de interdicție", așa cum sunt prevăzute în Tabelul 7.6 este interzisă aplicarea îngrășămintelor organice pe terenurile agricole; ● în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subțire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; ● când starea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
pe terenurile agricole; ● în anumite areale, în special pe soluri cu substrat subțire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; ● când starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren. Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin│ │arătură cu întoarcerea brazdei), în condiții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
Articolul 1 Se aprobă Zonarea soiurilor nobile de viță-de-vie roditoare admise în cultura în arealele viticole din România, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 În vederea îmbunătățirii sortimentale a zonarii soiurilor nobile de viță-de-vie roditoare admise în cultura în arealele viticole din România, în mod experimental pot fi plantate, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176580_a_177909]
-
Zonarea soiurilor nobile de viță-de-vie roditoare admise în cultura în arealele viticole din România, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 În vederea îmbunătățirii sortimentale a zonarii soiurilor nobile de viță-de-vie roditoare admise în cultura în arealele viticole din România, în mod experimental pot fi plantate, pe o suprafață de maximum 10 ha/soi la soiurile pentru struguri de vin și de maximum 5 ha/soi la soiurile pentru struguri de masă, alte soiuri nobile de viță-de-vie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176580_a_177909]