4,855 matches
-
demolat in anii 80 pentru a face loc constructiei Casei Poporului), este disjuns dintr-un lot de patruzeci foști prizonieri de război români, și e condamnat la opt ani temniță grea pentru fapte imaginare pentru care n-a fost nici arestat, nici anchetat. Ispășește o pedeapsă de opt ani muncă silnică conform art. 209 din Codul penal pentru crime împotriva orânduirii sociale în lagărele de reeducare din Deltă și Insula Mare a Brăilei, la Salcia, Grădina, Stoenești, Giurgeni și în cele
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
Director INFO"RR", membru al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (afiliat la Confederația Internațională de Genealogie și Heraldică), Consilier parohial al Bisericii Oțetari din București. A publicat volumele: Fragmente din volumele: A revizuit volumul "Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar P-Q" de Cicerone Ionițoiu (Editura Mașina de scris, 2006), a participat la redactarea "Raportului Anual al Familiei Regale a României. 2006-2007" și, alături de AALLRR Principesa Margareta și Principele Radu ai României, la redactarea textului albumului
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]
-
Asistență Socială, militând penru emanciparea și educarea femeilor. În 1940 ia atitudine publică împotriva asasinării lui N. Iorga de către legionari. În 1948 a fost pensionată. A afirmat că "O țară care își reneagă trecutul, nu are viitor". În 1951 este arestată făcând un an și șapte luni de închisoare, urmați de domiciliu obligatoriu în satul Costești din apropierea localității Târgu-Frumos, unde rămâne până în ianuarie 1954 în condiții grele. Este ajutată de prieteni, de Rarincești, de Mariana Dumitrescu, soția compozitorului Ion Dumitrescu (vezi
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]
-
franceză. În Franța a fost cunoscut ca Jean Parvulesco. Născut în România, făcând școala de cadeți, a hotărât să fugă de regimul comunist instalat în România după Al Doilea Război Mondial ajungând în Iugoslavia traversând Dunărea înotând, în iulie 1948. Arestat, a fost expediat într-un lagăr politic de munci forțate situat în apropiere de orașul Tuzla. De aici a reușit să scape și a trecut clandestin frontiera iugoslavo-austriacă, în august 1949. Fostul disident a sosit la Paris în 1950, unde
Jean Pârvulescu () [Corola-website/Science/317391_a_318720]
-
ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940. Urmau să fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie arestate, iar restul 26.173 de persoane - deportate (inclusiv 5.033 persoane arestate și 14.542 persoane deportate din RSS Moldovenească). De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fiți
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
era trimis după apă potabilă. În cazul tentativelor de evadare, imediat se dădea ordinul de împușcare, astfel că nu era nicio posibilitate reală de a scăpa din acel tren al morții. Contingentul deportat era distribuit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soție și copii și dus în lagărul de muncă forțată, în GULAG. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan. Cei deportați în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizați la muncă în
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
în Brașov, în timp ce alți manifestanți au fost condamnați în urma unor procese ținute pe tot teritoriul României. La câteva zile după revolta muncitorilor, Cătălin Bia, student la Facultatea de Silvicultură, se așază în fața cantinei cu o pancartă pe care scria: „Muncitorii arestați nu trebuie să moară”. Lui i se alătură colegii Lucian Silaghi și Horia Șerban. Cei trei sunt arestați imediat. Ulterior, în campusul studențesc apar grafitti de solidarizare cu revolta muncitorilor, iar unii studenți distribuie manifeste. Securitatea operează în total șapte
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
moară”. Lui i se alătură colegii Lucian Silaghi și Horia Șerban. Cei trei sunt arestați imediat. Ulterior, în campusul studențesc apar grafitti de solidarizare cu revolta muncitorilor, iar unii studenți distribuie manifeste. Securitatea operează în total șapte arestări, iar cei arestați vor fi anchetați, apoi exmatriculați și retrimiși în localitățile de unde proveneau, fiind puși sub supraveghere strictă, împreună cu familiile lor. Politologul Vladimir Socor, citând surse anonime din cadrul conducerii de partid de la București, precum și rapoarte independente ale unor călători occidentali întorși de la
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
toate Direcțiile Securității au fost implicate în măsuri represive de poliție politică. Macri și Nuță au fost atât de eficienți la Brașov încât Nicolae Ceaușescu i-a trimis ulterior și la Timișoara, în decembrie 1989. Alt ofițer identificat de cei arestați ca fiind implicat în represiune a fost generalul Nicolae Neagu. Conform mărturiei unuia dintre cei anchetați, Werner Sommeraurer, unul dintre ofițerii de Securitate care l-a torturat a fost Ristea Priboi. Într-una din anchete, „căpitanul care mă ancheta mi-
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
gemete sau urlete de la cei anchetați, pentru a-i înspăimânta pe ceilalți din același lot, care aveau posibilitatea de a le auzi. Alți protestatari au fost închiși în celule cu pete proaspete de sânge. În timpul anchetei, aliniați pe hol, protestatarii arestați erau inspectați de ofițeri de Miliție și Securitate, precum și de Maria Cebuc, reprezentanta Partidului la Brașov, care le adresau injurii și îi scuipau. Din cauza torturilor, privării de somn și a regimului alimentar din detenție, cei arestați au pierdut în greutate
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
aliniați pe hol, protestatarii arestați erau inspectați de ofițeri de Miliție și Securitate, precum și de Maria Cebuc, reprezentanta Partidului la Brașov, care le adresau injurii și îi scuipau. Din cauza torturilor, privării de somn și a regimului alimentar din detenție, cei arestați au pierdut în greutate multe kilograme, iar unii dintre ei au contactat boli de care suferă și în prezent. Gheorghe Gyerko, unul din muncitorii anchetați, își amintește: „Am reușit să slăbesc cel puțin 12-13 kg, în 7-8 zile. M-au
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
care suferă și în prezent. Gheorghe Gyerko, unul din muncitorii anchetați, își amintește: „Am reușit să slăbesc cel puțin 12-13 kg, în 7-8 zile. M-au bătut în fiecare zi și nu mă lăsau să dorm”. Stan Voinea, alt muncitor arestat și torturat, a decedat, în februarie 2008, la Brăila. Condamnat la proces, fusese deportat acolo cu întreaga familie, iar fiul său și colegii din Asociația „15 Noiembrie 1987” susțin că moartea sa se datorează tratamentului la care a fost supus
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
fost eliberați. La 16 ianuarie 1918, guvernul sovietic a trimis guvernului român o notă semnata de V.I. Lenin, prin care afirma că autoritățile române au săvârșit acte dușmănoase la adresa soldaților ruși și prin urmare solicită eliberarea soldaților și ofițerilor ruși arestați și pedepsirea autorităților militare care au decis aceste arestări. Refuzul de a răspunde la cererea rușilor în 24 de ore va fi considerat ruptură de relații. Partea sovietică încheia această notă prin următoarea formulă:”vom lua în asemenea caz măsurile
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Armand Călinescu, în legătură cu represiunea sângeroasă a grevei de la atelierele CFR Grivița din 16 februarie 1933. Interpelarea viza și un interviu al lui Constantin Maimuca acordat ziarului parizian "Le Journal", în care acesta afirmase că 1600 de agitatori comuniști fuseseră deja arestați și condamnați în virtutea legii pentru asigurarea națională. (legea Mârzescu) (M.O., partea a 3-a, nr. 056 din 14 martie 1933.) Ca și prințul Mihail R. Sturdza, Constantin Maimuca, încă de la debutul activității sale în slujba siguranței statului, a bănuit
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
Nr. 28, anul CIX din 3 februarie 1941. ) Cei doi au fost destituiți în baza referatului nr. 3879/1 februarie 1941, întocmit de noul ministru de interne care-l înlocuise pe gen. Constantin Petrovicescu, gen. D.I. Popescu, cei doi fiind arestați și învinuiți că "au pregătit dezordinile din 21, 22 și 23 ianuarie 1941, primejduind astfel în mod grav Siguranța statului". Procesul lui Constantin Maimuca a avut loc în 4 iunie 1941 și s-a desfășurat în localul cazărmii Arion din
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
au o frumoasă relație de dragoste, dar Bucur îi reproșează fetei superficialitatea de care dădea dovadă. El încearcă să o convingă să-și ia un serviciu și îi ține predici despre necesitatea schimbării lumii în care trăiesc. Între timp, activistul arestat este condamnat la moarte și urmează a fi executat. O grupare comunistă înarmată urma să atace duba poliției și să-l elibereze pe cel condamnat, iar Bucur primește sarcina de a asigura fuga în liniște a celor implicați în acea
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
sarcina de a asigura fuga în liniște a celor implicați în acea acțiune. Acțiunea comuniștilor reușește, dar în schimbul de focuri este ucis un agent al poliției, iar un ilegalist este grav rănit. Agenții Siguranței îl supun unui interogatoriu pe ilegalistul arestat și află de la el numele și adresele participanților la acțiune. Bucur încearcă să o alunge pe Magellan, temându-se să nu aibă de suferit dacă el va fi arestat. Fata refuză să-l părăsească și îi spune că toate rudele
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
pe Magellan, temându-se să nu aibă de suferit dacă el va fi arestat. Fata refuză să-l părăsească și îi spune că toate rudele ei au murit, iar profesorul este tutorele ei. Activiștii implicați în acțiune sunt pe rând arestați, dar Bucur reușește să scape. Urmărit însă de agenții Siguranței, el îi plasează pistolul lui Magellan și dispare în mulțime. Fata este arestată mai târziu pe când se dusese să-și caute iubitul la tipografia la care lucra acesta. Comisarul dispune
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
cinematografului. Acolo este observată de Bucur, care-i strigă să fugă. Magellan vede însă că Zvorișteanu se pregătește să tragă asupra ilegalistului și atunci scoate pistolul din poșetă și-l împușcă pe comisar. Ea este prinsă de agenții Siguranței și arestată. La finalul filmului, Bucur se întâlnește în parc cu Matei, iar aceasta îi spune că fata a fost condamnată la moarte și executată. Tânărul curier îi spune că nu știe nici măcar cu o chema pe fată și pleacă trist, în timp ce
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
să meargă la Havana (Cuba) pentru a juca cărți. Pe vaporul spre Havana, el o întâlnește pe Roberta Duran (Olin), soția unui lider revoluționar, Arturo (Julia). La scurt timp după sosire, Arturo este ucis de poliția secretă, iar Roberta este arestată și torturată. Jack o eliberează, dar ea continuă să sprijine revoluția. Muzica este compusă de Dave Grusin. Acțiunea filmului are loc în ajunul victoriei Revoluției din Cuba din 1 ianuarie 1959. În ajunul Crăciunului din anul 1958, la bordul vaporului
Havana (film) () [Corola-website/Science/325507_a_326836]
-
evreiască a format o alianță numită Mișcarea de Rezistență Evreiască cu Etzel și Sern Gang pentru a lupta împotriva britanicilor. În iunie 1946, în urma sabotajelor evreiești, britanicii au lansat Operațiunea Agatha, arestând 2700 de evrei, inclusid conducerea Agenției Evreiești. Cei arestați erau reținuți fără judecată. Rezistența evreiască unificată sa spart după ce în iulie 1946, Etzel a detonat o bombă în Comandamentul Militar Britanic din Hotelul „Regele David” omorând 92 de oameni. În zilele ce au urmat atentatului, Tel Aviv a fost
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
după ce Italia a suferit mai multe înfrângeri în al Doilea Război Mondial, Mussolini a convocat Marele Consiliu Fascist, care a adoptat o moțiune de cenzură față de Mussolini. A doua zi, "Il Duce" a fost înlăturat de la guvernare de regele și arestat, iar Badoglio a fost numit prim ministru. În Italia domnea confuzia, iar el a semnat armistițiul cu Aliații. Când acesta a fost făcut public, Italia a fost aruncată în haos. A izbucnit un război civil, fasciștii luptând împotriva partizanilor. Regele
Pietro Badoglio () [Corola-website/Science/323043_a_324372]
-
o putere mai mare decât cea a Adunării. Ea a cerut și a primit în custodie familia regală și a obținut putere nelimitată de a efectua arestări. Ea nu s-a opus masacrelor din septembrie în timpul cărora 1200-1400 de persoane arestate au fost ucise în închisori. Consiliul executiv "ad hoc" al Adunării nu avea statut juridic și nici accepțiunea opiniei publice. La Fayette, în fața refuzului trupelor sale de a-l urma în apărarea Constituției din 1791, a ales să dezerteze și
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
așa-zisului Tribunal al Poporului de către noile autorități comuniste, la cererea Uniunii Sovietice. Noul ministru comunist al justiției, Lucrețiu Pătrășcanu a prezentat Consiliului de Miniștri o listă de "criminali de război", printre care, alături de alte nume cunoscute din presa interbelică, arestate deja în 29 ianuarie 1945, figura și Grigore Manoilescu. Sentința a fost dată la 4 iunie 1945. Marii acuzați ai acestui proces au fost cei judecați în lipsă: Pamfil Șeicaru și Grigore Manoilescu, care au primit pedeapsa cu moartea. Aflat
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
unde are norocul de a fi primit de o învățătoare din Bordeaux, pe nume Marguerite Farge, care nu aprobă politica de prigoană a străinilor și evreilor, și-l ascunde în propria ei locuință, în ciuda riscului de a fi ea însăși arestată. Dar, în 1943, în timpul unui bombardament aliat, Boris Cyrulnik este surprins împreună cu un grup de evrei, dintre care mulți copii, care se ascundeau și cărora le aducea medicamente. Toți sunt arestați de poliția franceză și închiși la Sinagoga Mare din
Boris Cyrulnik () [Corola-website/Science/326554_a_327883]