4,796 matches
-
Hubert MONTEILHET, scriitor și critic gastronomic Introducere DE LA ATTICA LA PACIFIC Născută în Orient, ca și cultura și civilizația umană (Ex oriente lux), vița de vie și-a întins rădăcinile către est și vest. Pornind din Transcaucazia, pământul georgienilor și armenilor, cam acum șapte mii de ani înaintea erei creștine 1, a ajuns în India, apoi în China, prin intermediul caravanelor. Preluată de către popoarele Asiei occidentale 2 (sumerienii, babilonienii, asirienii, egiptenii, evreii, fenicienii...), vița de vie s-a răspândit din plin pe
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
11 că poporul hitit (cam acum 5000 de ani înainte de Hristos) ar fi fost primul care a scris cuvântul vin, wee-an, într-o scriere cuneiformă, termen care în scrierea hieroglifică era we-anas, în semitică wayn, în hieroglifele egiptene arp, în armeană gini, în limba svanilor gvinal, în georgiană gvino, în rusă vino, în mingreliană gwini, în limba ilirilor verë, în celtă gwinien. În greaca 12 arhaică, cu circa 2 200 de ani înaintea erei creștine, vinul se numea woinos, apoi oinos
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1. Dr. Fulop Laszio 2. Dr. Keszeg Ioan FARMACIȘTI 1. Fărm. Vuap Sofia Rozalia JUDEȚUL HUNEDOARA MEDICI ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Dr. Artean Marcela Dr. Rădoi Vasile Dr. Cordea Valerica Medicină de familie Dr. Stoian Mihaela Medicină de laborator Dr. Armean Elenă │Medicină muncii Dr. Popa Tănase │Medicină de urgență Oncologie Dr. Brânda Ioan │Ortopedie și traumatologie Dr. Bucșe Narcisa Dr. Râd Liviu Medicină internă │ └─────────���───────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Sebeșan Voicu FARMACIȘTI 1. Fărm. Cărăuș Constantin JUDEȚUL IALOMIȚA MEDICI ┌─────────────────────────────────┬���───────────────────────────────┐ │ Numele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
a studiat filosofia, ori la literatul Doinaș... Era să uit: și Noica era un vorbitor ireproșabil! Dorin Popa: Cu Alexandru Paleologu am început o carte de dialoguri chiar aici, în Copou, în 1994. Dialogurile au continuat, până în 1996, pe strada Armeană din București, în vila ridicată de avocatul Paleologu, tatăl scriitorului. De la Constantin Noica, am o scurtă invitație la Păltiniș, pe o carte poștală. Cred că e chiar din perioada în care tu ai primit o scrisoare de la Mircea Eliade. Am
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în viața aceasta pe George Șerban, pe Iosif Sava, care-mi aducea multă seninătate și grație căruia mă simțeam ocrotit, știindu-l, undeva, în București, pe Alexandru Paleologu, care te primea atât de simplu și de princiar în casa de pe Armeană, pe Arșavir Acterian, care-ți făcea o cafea nemaipomenită în bucătăria casei din Dorobanți, unde au locuit și Haig, dar și fascinanta Jeni, iubita lui Sănduc Dragomir, pe Nino Stratan ori pe Madi Marin, pe care am întâlnit-o și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Transilvania în 1111 a fost: a) Crasna b) Dăbâca c) Bihorul d) Solnocul Interior 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Izvorul istoric care menționează la est de Carpați o țară “Ulak Ili” este : a) bizantin b) armean c) unguresc d) turcesc 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Condiția juridică a unei persoane care se bucură de drepturi și obligații față de un stat se numește: a) naționalitate b) etnie c) cetățenie d) conștiință de
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
din localitățile Craiova și Constanța. Craiova este un oraș tradițional, al șaselea oraș ca mărime din România (2005), iar Constanța este port la mare, al patrulea ca mărime cu o populație cuprinzând și alte naționalități, precum turci, ruși, ucraineni, bulgari, armeni, tătari, rromi ș.a. La un p < 0,05, în Craiova primul raport sexual, prima căsătorie și nașterea primului copil au loc mai târziu decât în Constanța. La un p < 0,05, au corelat numărul de copii din familia consanguină cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
angelologia, escatologia și tendințele dualiste (Bousset, 1926). Între izvoarele non-iraniene au o importanță deosebită, mai mult pentru profilul istoric decât pentru cel doctrinar, din cauza caracterului lor polemic și tendențios, izvoarele creștine, siriace (fapte ale martirilor etc.; cf. Hoffmann, 1880) și armene, pentru care există suficiente informații bibliografice În A. Christensen (1944, pp. 77-83). Izvoarele arabo-persane din epoca islamică, obiect al unor studii acurate ale lui G. Monnot (1974; 1986a), sunt, de asemenea, importante și ne oferă un cadru care clarifică starea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nkard, În termeni asemănători celor cu care fusese exprimată anterior o condamnare analoagă a maniheismului (pentru texte legate de aceasta, cf. Zaehner, 1955, pp. 429 sqq.). Mitul lui Zurw³nxe "Zurwa>n" (cf. Schaeder, 1941) ne este cunoscut din izvoare creștine, armene (Teodor bar K½nay și Yohann³n bar Penkay¶) și siriace (Eznik din Kolb și Elizeu Vardapet), pe lângă care cu greu ar mai putea apărea alte izvoare (cf. Henning, 1951, pp. 50 sq.). Zurw³n este reprezentat ca tată a doi gemeni, Ohrmazdxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
concesiunile guvernamentale. Guvernul român făcea foarte multe împrumuturi, iar concesiunile erau disponibile dacă guvernul era docil. Astfel, pe la sfîrșitul secolului, capitalismul și imperialismul erau în plin avînt, cu străini sau nonetnici români în multe poziții cheie. Erau foarte mulți greci, armeni și evrei. În România existau și alte naționalități, însă, pentru naționaliști, evreii erau cei mai numeroși și mai periculoși. Întrucît autorul acestei cărți va exprima unele puncte de vedere neortodoxe în privința problemei evreiești în România, el se vede obligat să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-l refacă toată viața. Iorga era moldovean și vorbea limba română cu un accent moldovenesc autentic. La Botoșani, pe vremea cînd se năștea Iorga, evreii constituiau aproape jumătate din populație, iar numărul lor era în continuă creștere. Mai erau greci, armeni, țigani, tătari, rusoucraineni și cîțiva polonezi, nemți, ba chiar și lipoveni 39. Nu este deci de mirare că celălalt mare fiu al Botoșanilor, Mihai Eminescu, marele poet națioal, exclama: "De la Nistru pîn' la Tisa Tot românul plînsu-mi-s-a Că nu mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Drăghici se ridicase din rîndurile boierilor mărunți, devenind o înaltă oficialitate și sfetnicul domnitorului Sturdza. Vornicul era un reprezentant cinstit și clar văzător al autorității. În Arhondologia Moldovei, Sion îi atribuie neamului Drăghici (și multor alți boieri) o falsă ascendență armeană sau chiar evreiască. A scris lucruri neplăcute și despre familia Arghiropol 8. Afirmațiile lui Sion erau lipsite de fond. Ca pamfletar politic el era obligat să exagereze. După intrarea lui Iorga pe scena politică, exagerările lui Sion au fost preluate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
primejdui unicitatea caracterului etnic românesc și trebuie deci respins. Eminescu, cel mai mare poet al României, se născuse și el la Botoșani. Ca și Iorga, era de origine etnică neromânească, numele original al familiei fiind Eminovici, cu rădăcini polonezo-ucrainene, sîrbești, armene sau de alte naturi. El a respins occidentalizarea incompletă și superficială de la 1848. Eminescu recunoștea numai două clase pozitive în România: boierimea și, mai presus de orice, țărănimea. Orice evoluție trebuie să se bizuie pe țărani și să fie organică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îndemînă: etichete de sticle, hîrtie de împachetat, pachete de țigări, chiar și manșetele albe ale cămășilor sale. Pe baza lor, Iorga scria pe urmă cărți, articole, conferințe, piese de teatru, recenzii etc.109 Șeicaru își amintește că în 1919, colonia armeană din București i-a cerut lui Iorga să scrie o istorie a națiunii armene care urma să fie prezentată la Conferința de Pace. A fost de acord, dar a subliniat că va cere un preț mare. Delegația armeană a crezut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale cămășilor sale. Pe baza lor, Iorga scria pe urmă cărți, articole, conferințe, piese de teatru, recenzii etc.109 Șeicaru își amintește că în 1919, colonia armeană din București i-a cerut lui Iorga să scrie o istorie a națiunii armene care urma să fie prezentată la Conferința de Pace. A fost de acord, dar a subliniat că va cere un preț mare. Delegația armeană a crezut că era vorba despre onorariu; le-a explicat imediat că va lucra pe gratis
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1919, colonia armeană din București i-a cerut lui Iorga să scrie o istorie a națiunii armene care urma să fie prezentată la Conferința de Pace. A fost de acord, dar a subliniat că va cere un preț mare. Delegația armeană a crezut că era vorba despre onorariu; le-a explicat imediat că va lucra pe gratis, dar că are nevoie de un stenograf cu experiență, deoarece nu avea timp să scrie cartea de mînă. Dictarea unei istorii a poporului armean
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
armeană a crezut că era vorba despre onorariu; le-a explicat imediat că va lucra pe gratis, dar că are nevoie de un stenograf cu experiență, deoarece nu avea timp să scrie cartea de mînă. Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, cîte trei ore pe zi timp de trei săptămîni i-a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, Șeicaru l-a cunoscut pe un student la Istorie armean, care i-a vorbit despre acea "miraculoasă carte" scrisă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
are nevoie de un stenograf cu experiență, deoarece nu avea timp să scrie cartea de mînă. Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, cîte trei ore pe zi timp de trei săptămîni i-a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, Șeicaru l-a cunoscut pe un student la Istorie armean, care i-a vorbit despre acea "miraculoasă carte" scrisă de Iorga cu un dezinteres atît de nobil 110. Șeicaru își amintea de un episod care îl arată pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scrie cartea de mînă. Dictarea unei istorii a poporului armean de patru sute de pagini, cîte trei ore pe zi timp de trei săptămîni i-a uluit pe intelectualii armeni. Prin 1954, Șeicaru l-a cunoscut pe un student la Istorie armean, care i-a vorbit despre acea "miraculoasă carte" scrisă de Iorga cu un dezinteres atît de nobil 110. Șeicaru își amintea de un episod care îl arată pe istoricul Iorga în acțiune. El făcea multe călătorii împreună cu Iorga. Au trecut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
respect profund față de aceasta. Cînd Bulgaria a atacat Serbia, Iorga a scris cu dispreț: "Doar relațiile diplomatice mai pot face ceva". România are o singură datorie: "Să fie gata"38. Iorga trebuia să relateze despre și să investigheze problema masacrării armenilor. Avea legături strînse cu numeroase comunități armene din România. A descris masacrarea armenilor de către turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit în Mesopotamia, despre copiii orfani rătăcind luni în șir fără părinți și despre alte orori care au însoțit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atacat Serbia, Iorga a scris cu dispreț: "Doar relațiile diplomatice mai pot face ceva". România are o singură datorie: "Să fie gata"38. Iorga trebuia să relateze despre și să investigheze problema masacrării armenilor. Avea legături strînse cu numeroase comunități armene din România. A descris masacrarea armenilor de către turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit în Mesopotamia, despre copiii orfani rătăcind luni în șir fără părinți și despre alte orori care au însoțit masacrele. Iorga știa că reprezentanții locali (consulii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dispreț: "Doar relațiile diplomatice mai pot face ceva". România are o singură datorie: "Să fie gata"38. Iorga trebuia să relateze despre și să investigheze problema masacrării armenilor. Avea legături strînse cu numeroase comunități armene din România. A descris masacrarea armenilor de către turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit în Mesopotamia, despre copiii orfani rătăcind luni în șir fără părinți și despre alte orori care au însoțit masacrele. Iorga știa că reprezentanții locali (consulii) ai Germaniei cunoșteau fiecare detaliu, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ardeleni, și de șvabi din Banat. Sașii au făcut pace cu administrația română; șvabii din Banat erau mai puțin conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea germană înaintea venirii lui Hitler la putere. Exista un număr mic de greci, armeni sau tătari în Dobrogea, unde se vor stabili aromânii (românii din regiunile Greciei); rămăseseră cîteva grupuri izolate de sîrbi în Banat și de austrieci și polonezi în Bucovina. Țiganii puteau fi găsiți pe tot cuprinsul țării. Se spune că siguranța
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
am spus! Nu trebuie să ne așteptăm la nimic din partea românilor!" Iar în anii '30, speranța evreilor se va spulbera definitiv. Evreii s-au retras în cadrul Kahal-ului, Comunitatea evreiască, și s-au refugiat în religie. "Falansterul evreiesc, ca și cel armean, sălășluiește în interiorul religiei", remarca Iorga 127. Majoritatea evreilor români s-au închis în interiorul ghetourilor lor și au continuat să aibă puține lucruri în comun cu spiritul tradițional al țării. Nu se simțeau bineveniți, ci doar tolerați cît timp își plăteau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
completare la cartea pe care o scrisese despre corespondența diplomatică a Regelui Carol I, Războiul pentru independența României (București, 1927). A scris apoi Scurtă istorie a micii Armenii (Paris, 1930). Cartea aceasta se baza pe memorandumul pregătit de Iorga pentru armeni în timpul Conferinței de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga în perioada aceasta ilustrează dezgustul său față de politicianism și de Suprafanar menținute în viață de un proces pseudodemocratic și de partidele democratice, așa cum demonstrează el în Din originile politicianismului român (București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]