6,399 matches
-
uscată. Ideea mea era că punctișorul respectiv nu avea ce căuta acolo: ca atare, trebuia îndepărtat rapid. M-am apropiat de un salcâm și am desprins un spin deja lemnificat și uscat, care avea un vârf solid și mult mai ascuțit decât un ac. Apoi am purces la treabă. Eram convins că spinul era ustensila cea mai potrivită pentru realizarea acestei intervenții chirurgical-estetice de restaurare a picturii. M-am oprit. Ținând pictura în mâna stângă, sprijinită de piept, în dreapta având bisturiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
agresivi, turbulenți și cu apetit alcoolic insațiabil. Haina i se rupsese în spate, căzuse cu capul în miriștea țepoasă și dușmănoasă, care nu-l cunoștea, și-i refuzase apropierea, tăindu-i fața cu murii încârligați și tăioși ca niște lame ascuțite. În părul lui mare și frumos, în care altădată vântul se juca prietenește pe dealurile unde-și păștea turma de mioare, se rătăciseră acum fire de paie răzlețe, îmbibate cu praf. De sub arcada frunții sale bronzate și inteligente, cu privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ar fi venit repede să ne ajute același domn Muca. A luat scara din fața casei și s-a îndreptat năvalnic prin spatele ei până la horn. Era un vânt puternic și atât de rece, cu spulberări tăioase de zăpadă înghețată și ascuțită, încât altcineva, mai puțin hotărât, ar fi abandonat, ori nici nu s-ar fi gândit să urce pe coama casei în vâltoarea crivățului dezlănțuit. Casa se umpluse de fum, iar vreascurile cărate de ciori și căzute de-a lungul hornului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a celuilalt dumnezeu. o lipsă de inhibiție în expresie face diferența dintre curaj și exaltare trebuie să vă spun că totul în artă stă în adevăr și în sinceritate, în instinctele asmuțite asupra realului o luptă directă sângeroasă cu ghearele ascuțite, cu tăișul dinților necariat, cu porii deschiși, cu irișii largi adulmecând clipa când cealaltă lume e mai puternică decât sinele și decât platoșa mea clipa ce te-a consumat ca pe un vânat proaspăt îți este a doua mamă (îti
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să te temi și să lași mereu ceva în urma ta, că, stângaci fiind, poți trăi într-o lume de dreptaci. Am vorbit atât de multe, despre cum erau anii de studenție, când Călinescu, profesorul ei, arunca în elevi cu creioanele ascuțite și nu îi lăsa să-și ia notițe. Mi-a povestit despre bărbatul și iubirea ei Nino (George Almosnino), despre poeziile scrise de el în fotoliul verde, despre acei oameni minunați pe care i-a iubit: Virgil Mazilescu, Mariana Marin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
culți, că suntem mulți !..." Cândva, într-o după-amiază târzie l-am văzut pentru ultima oară pe Țepi în redacție, în sediul nou. Pregătea o noua ediție din Cuvântul. Era calm. Pe birou erau așezate într-o ordine aproape nefirească: creioane ascuțite, pixuri, stiloul. "Am mult de lucru..." zice, "voi termina mâine..." De ce am scris această carte? Au trecut ani de când am început această carte. O carte fără sfârșit, aș spune. În prima parte (Interviuri, la cafea) veți găsi interviuri realizate în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
A fost, În schimb, replica interesantă a unor oameni modești, publicată În ziare sub titlul „Miliardarii noștri”. Suntem mândri de miliardarii noștri, a scris unul. Tot ce au se datorește muncii lor, spiritul lor de Întreprindere. Banii lor nu stau ascunși, nici nu sunt azvârliți În cheltuieli neproductive. Ei au făcut fundații, universități, institute de cercetări, spitale, În toată lumea. Ei ne-au deschis calea de a ajunge la un standard de viață mult mai ridicat decât al bunicilor noștri. Un Ford
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a fost însă întreținută atât de persoane interesate, cât și-din păcate-chiar de victime, care nu au reușit să depășească traumele prin care au trecut și să îi ierte pe cei care au acționat asupra lor la comanda unor păpușari ascunși. Acuzele nejustificate de 'torționar' și 'călău' sunt încă de actualitate, deși credem că nu îi putem pune pe picior de egalitate pe deținuții care au fost obligați să lovească, după ce luni de zile au îndurat torturi de tot felul, cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
atingă dușumeaua cu partea superioară a corpului ori cu capul, care trebuiau ținute la două laturi de palmă deasupra nivelului solului. În cazul în care s-ar fi lăsat în jos, un agresor pândea în spatele victimei cu un obiect foarte ascuțit poziționat sub ceafă. Buracu spune că, la un moment dat, a încercat să se sinucidă lăsându-și cu repeziciune capul în jos spre obiectul ascuțit, dar agresorul său i-a intuit mișcarea și a retras la timp instrumentul de tortură
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
s-ar fi lăsat în jos, un agresor pândea în spatele victimei cu un obiect foarte ascuțit poziționat sub ceafă. Buracu spune că, la un moment dat, a încercat să se sinucidă lăsându-și cu repeziciune capul în jos spre obiectul ascuțit, dar agresorul său i-a intuit mișcarea și a retras la timp instrumentul de tortură. Încercările de sinucidere au fost destul de frecvente, însă aproape toate s-au soldat cu eșecuri, din cauza atenției deosebite manifestate de agresori. S. a încercat să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
prim pas, a urmat alegerea celor din 'eșalonul II', care nu puteau fi recrutați de Țurcanu, fiindcă acesta nu era un abil psihanalist, și nici de către Nicolschi ori Sepeanu, ci de mai sus, fără ca Lucinescu să se pronunțe în privința regizorilor ascunși. Criteriile de selecție ale acestora au fost lipsa spiritualității, impulsivitatea, violența, ambiția, complexele personale și arivismul, în general fiind recrutați dintre deținuții închiși întâmplător, cum erau frontieriștii ori cei denunțați pentru legături din trecut. Încercând să ofere o explicație pentru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
văzut cu groază cum țâșnește sângele din gura sărmanei victime. Voicov a fugit plin de groază... Cadavrele au fost transportate în pădure cu un automobil acoperit, apoi tăiate în bucăți de către o comisie specială... de 15 oameni înarmați cu topoare ascuțite... Masa aceea informă de carne - amestecătura de picioare, mâini și capete, a fost stropită cu benzină și cu acid sulfuric și apoi i s-a dat foc. Timp de două zile au ars aceste rămășițe...” * Iar acum, o epigramă semnată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
alăturat titlului următoarele: ... „și nu uitați de grădinița de flori”,, înnobilate de ilustrata unor trandafiri. Lor li se adăuga cele „12 porunci de răsădire a pomilor roditori”, emise de M. Mitrafanovici de la Horticola Bucovina: „rătează venele rădăcinilor cu un cuțit ascuțit; unge rădăcinile cu un cir făcut din lut galben și baligă de vacă; sapă gropile mari și late; nu pune în gropi unde vin pomii răsădiți gunoi proaspăt din grajd” etc. Apăreau și „Sfaturi de gospodărire” cu ceea ce e de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și de punerea la dispoziția maselor populare a cărților de literatură originală și străină. În ansamblul preocupărilor Ministerului artelor și Informațiilor, Direcția Literară ocupă deci un loc important, întrucât are menirea să îndrumeze și să organizeze una dintre cele mai ascuțite arme ideologice literatura". Se urmărea "a da pe linie de stat o cât mai largă contribuție în vederea introducerii liniei Partidului Muncitoresc Român în sectorul creației literare și pentru combaterea ascuțită și cât mai eficace a ideologiei burgheze și a teoriilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
menirea să îndrumeze și să organizeze una dintre cele mai ascuțite arme ideologice literatura". Se urmărea "a da pe linie de stat o cât mai largă contribuție în vederea introducerii liniei Partidului Muncitoresc Român în sectorul creației literare și pentru combaterea ascuțită și cât mai eficace a ideologiei burgheze și a teoriilor literare și artistice decadente care o reprezintă". Pentru politrucii vremii, riguroși și foarte atenți a nu permite nici o abatere de la linie, "preocupările și sarcinile Direcției Literare" urmăreau în principal: "a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
putem medita, fără nici un fel de urmare practică directă. Cine nu are talent poate să urmeze oricît condițiile unui presupus frumos obiectiv, el nu va putea crea. Dar cine totuși are talent își va ușura găsirea momentului liric celui mai ascuțit, dacă există virtual în el, cunoscînd modalitățile nenumărate ale liricei". Alături de Adriano Tilgler crede, intuitiv, "că ceea ce dă organizațiunea unei poezii este factorul intelectual, ideea în înțelesul cel mai pur, pornirea de a comunica". Vom constata, cum precizează și Emil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
speră că se vor putea strecura printre creatorii de artă cinstiți care cu generozitate și dragoste față de clasa muncitoare s-au angajat în lupta pentru construirea socialismului în țara noastră, făcînd din scrisul lor sub îndrumarea Partidului o armă puternică, ascuțită, îndreptată hotărît și neșovăielnic împotriva inamicilor poporului, împotriva rămășițelor burghezo-moșierești, împotriva dușmanilor dinlăuntrul și dinafara granițelor țării". Plagiatul este un bun prilej de a impune trecerea oricărei viitoare tipărituri printre furcile vigilente ale conducerii centrale a U.S., care urma să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
spus că, pentru a exista acele povești, este nevoie și de celelalte. De coșmarurile ratării din miezul Bucureștilor, unde agitația și distracția fără sfârșit ale aristo- craților răsfățați, ale femeilor frumoase și prea scumpe, ale țiganilor cu șișurile lor perfect ascuțite încât o simplă zgârietură poate deveni fatală, sunetul jazzului și al tangoului care plutea în aer alături de mireasma nenumăratelor florării și tutungerii, vin roșu, whisky sau absint, ierburi și morfină te fac ușor, ușor să -ți pierzi mințile dacă nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ștergeau probabil mesele, legând-o apoi de capul sticlei, dându-i foc și aruncând-o cu mare forță pe parchet, înspre mijlocul barului. O bubuitură mare și o flacără imensă se împrăștie în toate direcțiile, purtând cu ea cioburi foarte ascuțite, care le dau mari bătăi de cap celorlalți. Doi o și iau la sănătoasa pe ușă, printre farfuriile și sticlele goale pe care continuă să le arunce de zor Cristi și Pribeagu. Fumul rămas creează un haos total. Acum e
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și îngălbenită de tutun, cu vârfurile firelor de păr arse de țigări. Nasul său mare îi era ușor mutat spre stânga, semn de bună purtare, și pe sub buzele crăpate, care învârteau o scobitoare ce de mult nu mai avea capetele ascuțite, i se puteau zări câțiva dinți de aur și unul lipsă în față, de unde și porecla. Te speria puțin când te fixa, căci avea un ochi negru și celălalt aproape lipsit de culoare și înroșit, de parcă tocmai ar fi primit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
manevrarea imposibilă și, în loc să ajungă spre un câmp liber, cum programase, este purtat spre un sat, atât de mic că nici nu fusese trecut pe blestemata de hartă, și nu are cum să evite impactul direct la aterizare cu vârful ascuțit al unui gard. Numai inspirația de moment îl face să-și întindă piciorul stâng și să și-l sacrifice astfel, cu prețul de a rămâne în viață, însă cu oasele zdrobite. Acum te-ai potolit ? era exasperat Cristi, lângă patul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în cartierul Grivița. De la Gară la bulevardul Basarab nicio casă - nici una - n-a scăpat neatinsă. Priveliștea e sfâșietoare. Se mai dezgroapă încă morți, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. La un colț de stradă trei femei boceau cu țipete ascuțite, rupându-și părul, sfâșiindu-și hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase puțin dimineața și peste toată mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune atroce, de coșmar. N-am mai fost în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de impresionat - În momentele de reală vitalitate și forță a conștientizării prezentului! - de acest miracol al materiei Înalt organizate și gânditoare - o „materie ce ia cunoștință de sine”, cum o spune Hegel -, Încât bucuria a prevalat În fața săbiilor lucioase și ascuțite ale expierii ultime. În momentele mele de geniu - și, sunt convins, orice individ are parte de asemenea clipe, ceasuri, indiferent dacă este, mai mult sau mai puțin, lucid de propria grandoare și dacă știe s-o „Întrebuințeze”, pentru a mă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Și, Într-adevăr ca pe niște copii, ea trebuie să ne „amenințe” cu sfârșitul, cu extincția implacabilă, cu Neantul, pentru a crea În noi acele felurite reacții, dintre care, cum o spuneam, marea majoritate nu trec de spaima difuză și ascuțită ce ne Împinge În depresii, mituri salvatoare sau boli, diagnosticate sau nu. Dar ea, divina Moarte - pentru a o animiza Încă o dată! -, așteaptă totuși și „cealaltă reacție”, paradoxală, tragică: revelația ei, adică Înțelegerea cu adevărat a acestei spaime animalice care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu și prestigiul, pe „scândurile puterii”, sub lumina reflectoarelor ce ard zi și noapte și la care cască gura sute și mii de fețe nevăzute, ale căror voci se aud uneori vuind așa cum se aude vântul uneori lovind de muchiile ascuțite, de piatră, ale vreunui chei Înalt. La vreo lună de la primul congres liber al scriitorilor, s-a ținut o plenară care a adunat toată crema literară din țară și a Bucureștilor; printre alții, a luat cuvântul acolo Eugen Simion, unul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]