8,235 matches
-
și la nivelul intelectiv. Odată stabilit sensul termenului similitudo că împărtășire sau comunicare a unei forme putem să avansăm și să ridicăm o nouă întrebare: ceea ce percepem este asemănarea, din moment ce aceasta se află în ochi, sau este forma a cărei asemănare este specia din organul de simt? Mai exact, în termeni tomiști, speciile sensibile sunt id quo-ul cunoașterii senzoriale (cele prin care cunoaștem), sau id quod-ul acesteia (cele pe care le cunoaștem)? Distincția id quo a id quod, în cazul procesului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a-L vedea pe Dumnezeu prin esență. În toată vederea trebuie să considerăm ceva prin care cel care vede să vadă obiectul văzut; și acesta este fie esență celui văzut, cum Dumnezeu se cunoaște pe sine însuși, fie o anumita asemănare a celui văzut, cum omul vede piatră. Și, din acest motiv, cel care înțelege și cel înțeles trebuie să devină, într-un anumit mod, unul în actul înțelegerii. Însă nu se poate spune că esența lui Dumnezeu este văzută de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
omul vede piatră. Și, din acest motiv, cel care înțelege și cel înțeles trebuie să devină, într-un anumit mod, unul în actul înțelegerii. Însă nu se poate spune că esența lui Dumnezeu este văzută de intelectul creat printr-o asemănare. În fapt, în toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoas terii este după acordul dintre asemănare și cel a cărui asemănare este [această]; și spun acord după reprezentare, așa cum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțelege și cel înțeles trebuie să devină, într-un anumit mod, unul în actul înțelegerii. Însă nu se poate spune că esența lui Dumnezeu este văzută de intelectul creat printr-o asemănare. În fapt, în toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoas terii este după acordul dintre asemănare și cel a cărui asemănare este [această]; și spun acord după reprezentare, așa cum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, nu cu modul lui natural de a fi. Și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un anumit mod, unul în actul înțelegerii. Însă nu se poate spune că esența lui Dumnezeu este văzută de intelectul creat printr-o asemănare. În fapt, în toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoas terii este după acordul dintre asemănare și cel a cărui asemănare este [această]; și spun acord după reprezentare, așa cum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, nu cu modul lui natural de a fi. Și, de aceea, dacă o asemănare este ineficientă în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actul înțelegerii. Însă nu se poate spune că esența lui Dumnezeu este văzută de intelectul creat printr-o asemănare. În fapt, în toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoas terii este după acordul dintre asemănare și cel a cărui asemănare este [această]; și spun acord după reprezentare, așa cum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, nu cu modul lui natural de a fi. Și, de aceea, dacă o asemănare este ineficientă în a reprezenta specia, însă nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
după acordul dintre asemănare și cel a cărui asemănare este [această]; și spun acord după reprezentare, așa cum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, nu cu modul lui natural de a fi. Și, de aceea, dacă o asemănare este ineficientă în a reprezenta specia, însă nu în a reprezenta genul, obiectul va fi cunoscut în acord cu rațiunea genului [i. e. natură genului], nu cu rațiunea [i. e. natură] speciei. Dacă nu reușește să reprezinte nici macar genul, atunci va reprezenta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu în a reprezenta genul, obiectul va fi cunoscut în acord cu rațiunea genului [i. e. natură genului], nu cu rațiunea [i. e. natură] speciei. Dacă nu reușește să reprezinte nici macar genul, atunci va reprezenta doar în acord cu analogia [cu o asemănare care este analoga]. În acest caz, [obiectul] n-ar fi cunoscut prin rațiunea [i. e. natură] genului, cum se întâmplă când cunoaștem substanță prin asemănarea unui accident. Să încerc să clarific chestiunile subliniate în pasajul din limba latină. Există două feluri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu reușește să reprezinte nici macar genul, atunci va reprezenta doar în acord cu analogia [cu o asemănare care este analoga]. În acest caz, [obiectul] n-ar fi cunoscut prin rațiunea [i. e. natură] genului, cum se întâmplă când cunoaștem substanță prin asemănarea unui accident. Să încerc să clarific chestiunile subliniate în pasajul din limba latină. Există două feluri în care putem vedea un obiect: (a) prin esență lui, așa cum se întâmplă în cazul lui Dumnezeu, care își cunoaște esență prin el însuși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
încerc să clarific chestiunile subliniate în pasajul din limba latină. Există două feluri în care putem vedea un obiect: (a) prin esență lui, așa cum se întâmplă în cazul lui Dumnezeu, care își cunoaște esență prin el însuși, si (b) prin asemănarea sau specia lui, cum se întâmplă atunci când privim un obiect din natură, cum este o piatră. Acest al doilea fel pune în joc două elemente, care trebuie să devină, într-un anumit mod, în actul vederii, unul singur: cel ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este o piatră. Acest al doilea fel pune în joc două elemente, care trebuie să devină, într-un anumit mod, în actul vederii, unul singur: cel ce vede, în acest caz puterea senzorială, și cel văzut prin specia sensibilă sau asemănarea să. A deveni, într-un anumit mod, o unitate cu specia sensibilă înseamnă, în fapt, a asimilă specia în actul vederii: (ÎI.2.7.) Cognitio autem omnis fit per assimilationem cognoscentis et cogniti: în hoc tamen differt, quod assimilatio în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
loc prin acțiunea obiectelor sensibile asupra puterilor cognitive umane. (ÎI.2.8.) Et quia cognitio fit per assimilationem, simili tu do autem respicit formăm [...] (S. th., I, q. 5, a. 4, ad 1). Și deoarece cunoașterea are loc prin asimilare, asemănarea are în vedere formă [...]. (ÎI.2.9.) Dicendum quod omnis cognitio est per assimilationem; similitudo autem inter aliqua duo est secundum convenientiam în formă (De ver., q. 8, a. 8, co.). Trebuie spus că întreaga cunoaștere are loc prin asimilare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ÎI.2.9.) Dicendum quod omnis cognitio est per assimilationem; similitudo autem inter aliqua duo est secundum convenientiam în formă (De ver., q. 8, a. 8, co.). Trebuie spus că întreaga cunoaștere are loc prin asimilare; între două [lucruri] există asemănare în măsura în care există un acord formal. (ÎI.2.10.) [...] cum cognitio sit per assimilationem, șimi litudo în esse naturae, non facit cognitionem, șed magis impedit; ratione cuius oportet organa sensuum a speciebus sensibilium esse denudată, ut possint eas recipere secundum esse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
facit cognitionem, șed magis impedit; ratione cuius oportet organa sensuum a speciebus sensibilium esse denudată, ut possint eas recipere secundum esse spirituale, quod cognitionem causat (De ver., q. 22, a. 1, ad 2). [...] cum cunoașterea are loc prin asimilare, [căci] asemănarea în modul ei de a fi natural nu produce cunoașterea, ci mai mult o împiedică; din acest motiv, orgă nele de simt trebuie să fie deposedate de speciile obiectelor sensibile pentru a le putea recepta în acord cu modul de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est aliud a substantia intellectus, et est sicut formă eius; unde ex intellectu et similitudine rei efficitur unum completum, quod est intellectus în actu intelligens (ÎI Super Sent., d. 2, q. 3, a. 1, co.). [...] într-adevăr, în intelectul uman, asemănarea lucrului înțeles este diferită de substanță intelectului și este precum forma lui; de aceea, din intelect și asemănarea lucrului este produs un întreg, care este intelectul în actul înțelegerii. Specia este diferită de substanță intelectului, de substanță puterii cognitive, dar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
completum, quod est intellectus în actu intelligens (ÎI Super Sent., d. 2, q. 3, a. 1, co.). [...] într-adevăr, în intelectul uman, asemănarea lucrului înțeles este diferită de substanță intelectului și este precum forma lui; de aceea, din intelect și asemănarea lucrului este produs un întreg, care este intelectul în actul înțelegerii. Specia este diferită de substanță intelectului, de substanță puterii cognitive, dar când puterea cognitivă este în act, spe cia și puterea sunt una. Din nefericire, în acest loc, Toma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un obiect verde, X s-ar putea să spună că e roșu, iar Y că este verde. În final, ambii ar avea dreptate pentru că unicul criteriu al adevărului va fi unul subiectiv, anume felul în care X sau Y percep asemănarea culorii. Pentru ca aceste consecințe sau altele de același fel să fie evitate, este suficient să se apeleze la cea de-a doua interpretare, centrată pe locuțiunea adverbiala, care, la rândul ei, poate fi abordată din două perspective: fie spunem că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este însăși specia obiectului vizibil, care există în pupila, care este desăvârșirea celui care vede, și principiul vederii, și lumina intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul obiect cunoscut este însăși asemănarea obiectului, care este în intelect, iar al doilea obiect cunoscut este obiectul însuși, care este înte leș prin acea asemănare. Citind aceste rânduri, motivele pentru care Robert Pasnau a optat pentru invocarea acestui pasaj la începutul interpretării devin evidente: nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul obiect cunoscut este însăși asemănarea obiectului, care este în intelect, iar al doilea obiect cunoscut este obiectul însuși, care este înte leș prin acea asemănare. Citind aceste rânduri, motivele pentru care Robert Pasnau a optat pentru invocarea acestui pasaj la începutul interpretării devin evidente: nu numai doctrina act-obiect este la lucru aici, ci însuși reprezentationalismul epistemologic a primum visum și primum intellectum sunt specia sensibilă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru care Robert Pasnau a optat pentru invocarea acestui pasaj la începutul interpretării devin evidente: nu numai doctrina act-obiect este la lucru aici, ci însuși reprezentationalismul epistemologic a primum visum și primum intellectum sunt specia sensibilă, respectiv specia inteligibila, adică asemănarea formei obiectului extramental, si nu obiectul extramental. Observăm că speciile sunt reificate și pot fi înțelese că repre zentari ale obiectelor, mai degrabă decât că forme asemănătoare ale formelor obiectelor. Dacă Toma din Aquino ar fi repetat această afirmație pe parcursul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
per medium, cogitet de re immediate sine hoc quod eius cognitio convertatur ad aliquam aliam rem (IV Super Sent., d. 49, q. 2, a. 7, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus: chiar și atunci când ceva este văzut prin asemănarea altui obiect, se poate întâmpla că, văzând obiectul printr-un intermediar, să îl considere [văzut] imediat, fără [a fi nevoie] că cunoașterea lui să se întoarcă spre un alt obiect. Chiar dacă obiectul este văzut prin intermediul speciei lui, acest fapt nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materiale nu se spune că sunt văzute imediat decât atunci când cel care este în ele este capabil să fie unit cu vederea; [acestea] însă nu pot să fie unite prin esență naturii lor materiale. De aceea sunt imediat vizibile atunci cand asemănarea lor este unită cu intelectul. (ÎI.2.18.) [...] quia illud proprie videtur quod habet esse extra videntem (III Super Sent., d. 14, q. 1, a. 2, qc. 2, co.). [...] deoarece ceea ce este văzut în mod propriu [este] ceea ce are un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectelor care există în afara sufletului, la fel cum obiectele din afara sufletului sunt văzute prin vedere corporală. Căci artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există ele în natura lor. Un obiect extramental este văzut nemijlocit atunci cand asemănarea lui, specia, este unită cu simțul, cu puterea cognitivă; așadar, specia nu influențează caracterul nemijlocit al procesului de cunoaștere, oricât de paradoxal ar părea acest fapt. Pentru Toma din Aquino nu există un mod de cu noastere mai direct decât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
videtur, șed id quo videmus (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). [...] la fel si specia culorii în ochi nu este ceea ce este văzut, ci cea prin care vedem. d) Speciile, indiferent dacă sunt specii sensibile sau inteli gibile, sunt asemănări (similitudines) ale obiectelor cunoașterii: (ÎI.2.24.) [...] species quae est în pupilla, est similitudo coloris qui est în pariete (Sent. De anim., lib. 3, l. 7, n. 24). [...] specia care este în pupila este asemănarea culorii care este în perete
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile sau inteli gibile, sunt asemănări (similitudines) ale obiectelor cunoașterii: (ÎI.2.24.) [...] species quae est în pupilla, est similitudo coloris qui est în pariete (Sent. De anim., lib. 3, l. 7, n. 24). [...] specia care este în pupila este asemănarea culorii care este în perete. (ÎI.2.25) [...] vel ipsa species quae est similitudo rei intellectae. (I Super. Sent., d. 27, q. 2, a. 2, q. c. 1, co.). [...] sau specia ei care este asemănarea obiectului înțeles. Identitatea formală dintre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]