5,261 matches
-
mărturisi cătră egumenul aceștii măn(ă)stiri sfinte, ce cu lăcomie îi vor tăgădui, unii ca aceia... să fie blestemați”... Și de aici înainte blestemul se rostogolește ca un bulgăre, până la ultima silabă. ― Din câte se vede, această pacoste a blestemului este îndreptată împotriva oricui, chiar și asupra mănăstirilor! La sfârșitul potopului blestemului, “smerenia” sa patriarhul acordă totuși oarece clemență celor care “vor urma dreptății, mărturisind cine ar fi știindu de acești țigani, ori boieri, ori călugări ori alții din cei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vor tăgădui, unii ca aceia... să fie blestemați”... Și de aici înainte blestemul se rostogolește ca un bulgăre, până la ultima silabă. ― Din câte se vede, această pacoste a blestemului este îndreptată împotriva oricui, chiar și asupra mănăstirilor! La sfârșitul potopului blestemului, “smerenia” sa patriarhul acordă totuși oarece clemență celor care “vor urma dreptății, mărturisind cine ar fi știindu de acești țigani, ori boieri, ori călugări ori alții din cei mai de gios pământeni din Moldova, mărturisindu adevărul cu cugetu curat și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ori călugări ori alții din cei mai de gios pământeni din Moldova, mărturisindu adevărul cu cugetu curat și în frica lui Dumnezău, să fie iertați și blagosloviți. Amin”. ― Nu știu cum se face, părinte, dar iaca pasul și patriarhul cu... ― A cui blestem ne mai iese în cale, fiule? ― A “smereniei” sale patriarhul “Avramie, cu mila lui Dumnezeu, patriarhu sfintei cetăți Ierusalimului și a toată Palestina”. ― Cine și cu ce a mai greșit de s-a ales cu “meritul” de a fi blestemat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
această patrierșască carte de blăstăm asupra oricare(!) vor fi luat orice <din> lucrurile măn(ă)stirii, adecă din moșii ce-au fostu și alte afierosiri, adecă danii aceștii sfinte mănăstiri, locuri de casă i de dugheni și altele”... Numai că blestemul este trimis și “asupra celor ce vor ști sau vor fi văzutu sau vor fi simțit câtu de puțin, ori parte bisericească ori politicească de nu vor mărturisi adevărul în frica lui Dumnezău, ce cu lăcomie și nedreptate de vor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
patrierșia sa glăsuiește, ar fi de mirare, dar... Ne aducem aminte ce s-a întâmplat cu “Mănăstirea din Țarină” (Aroneanu), mănăstirea lui Păun de la Clatea, mănăstirea Hlincea și câte altele... ― Da’ tare mă tem, fiule, că te așteaptă un alt blestem. ― M-aș fi mirat să pot trece pe lângă el fără să mă tragă de mânecă, părinte. Așa că, vrând-nevrând, am să văd pe cine mai aruncă anatema patrierșia sa Parthenie, de această dată. ― Curaj, dragule! ― Uite că tebuie să ne întoarcem
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
său cu toți feciorii lor, apoi pe mahalagiii “care ni i-au arătat egumenul,... așijderea și asupra altor mahalagii”... Uite că egumenul este de folos “patrierșiei sale” totuși. Așa se face că bieții oameni nu știau nici cu spatele că blestemul cade asupra lor ca o piatră venită din senin... ― Acum, să nu gândești, fiule, că eu, fiind călugăr, nu văd amestecul neavenit al celei mai înalte fețe bisericești în treburi mărunte. Aceste intervenții ale patriarhului sunt de fapt urmarea stăpânirii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
n-ar fi venit să se facă stăpân “peste noapte” pe un loc care s-ar fi văzut că este în grija cuiva. Mai ales în sama unei mănăstiri!... Un loc părăginit, însă, își găsește până la urmă un stăpân... ―Torentul blestemelor patrierșești avea un scop precis: să țină sub teroare psihică tot “natul”, pentru a nu îndrăzni cumva să ridice capul și să reacționeze în vreun fel împotriva secătuirii averilor Moldovei!!! Și totuși, părinte, a venit și “momentul adevărului”!!! ― Te rog
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fii mai explicit. Nu de alta, dar gândul m-ar putea duce în toate cele patru vânturi și numai pe calea cea dreaptă nu. ― Acel 13 decembrie 1863, când cerul a căzut peste capetele patrierșiilor lor, când toate cărțile de blestem scrise în veacuri, adunate la un loc, nu au mai putut întoarce roata istoriei... ― Și totuși... ― Cer întâi îngăduința sfinției tale să-ți amintesc de una dintre primele închinări (1574) ale unei mănăstiri din Moldova. Este vorba de mănăstirea Hlincea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
coleg. Piuitul nu-l slăbi .O reluă și se duse cu ea acasă. La vânătoare mai ieșea, din când în când, dar, numai acolo nu-i era gândul. Piuitul îl ucidea, clipă cu clipă, mai rău decât un blestemat de blestem. Ajunse să treacă de anii pensionării. Un gând i se sedimenta în minte, în inimă și-n suflet. Să facă, cumva, ca arma aceasta să dispară. După multe căutări, găsi și soluția pe care o aprecie ca fiind cea mai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nesimțită; lume nesimțitoare! Mai rău, poate, desigur, da, mai rău! Asta-i lume-n care trăim! Asta-i lumea noastră! Ajungând în dreptul porții dincolo de care se află casa în care locuia, Corneliu Bichinez trăi un moment de uluire, ca un blestem de mare.Tatăl său, din poartă, beat și dușmănos, îl întâmpină cu întrebarea: ai văzut-o? Pe cine? Pe mamă-ta. Era lângă pubelă. Răgea după ajutor, ca un animal înjunghiat. Dar, lumea și a văzut de drumul ei, eu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
descânte; și să-ți cate-n ghioc. și, pe măsură ce-l descânta și-l ghiocea, vorbea, bolborosit: hapoi peste mare păcat ai dat, dragul meu. Da. Peste mare păcat. Ai căzut în bestemul hachițelor. Ce-s alea? Nervii. Nervii femeilor nepotolite. Blestemul lor pătimaș. Să fugi de ele, cât vei vedea cu ochii! Să fugi, și să tot fugi! A împrumutat, de la șatră, o căruță. Sa dus la un castel de-al său, mai apropiat. I-a plătit descântătoarei, cât n-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
amărască maică-ta toate zilele care mi-au mai rămas de trăit? se tângui bătrânul. Ce-ar zice dacă te-aș împinge chiar eu într-o aventură atât de absurdă? Dincolo de-al Cincilea Cerc nu există decât moartea sau blestemul de a naviga veșnic, fără nici o speranță de întoarcere. Nu și dacă vasul este comandat de Miti Matái. Nimeni, niciodată, nu s-a-ntors de două ori din Al Cincilea Cerc, spuse convins Amó Tetuanúi. Și nimeni nu se va întoarce. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în accepțiunea ei cea mai crudă, întrucat vechii polinezieni trăiau cu convingerea că în interiorul celor mai sângeroși rechini - și fără îndoială cel mai sângeros dintre ei era Teatea Maó -, salășluiau sufletele dornice de răzbunare ale oamenilor care fuseseră condamnați la blestemul etern pentru crimele oribile pe care le-au săvârșit. Locuitorii acelei insule - care făcea parte din micul arhipelag Tokelau, aflat la nord de Șamoa - erau oameni amabili, deși nu excesiv de primitori, si acceptaseră prezenta călătorilor veniți de departe așa cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
răsărit. La patru mile depărtare de coastă, Miti Matái ordona oamenilor să lase vâslele și să aștepte. Tapú Tetuanúi ar fi dat oricât ca să le vadă fetele dușmanilor lor, atunci când aveau să descopere că asupra insulei lor se abătuse un blestem sub forma unui uragan, urmat de altul și mai cumplit, în chipul unor războinici dornici de răzbunare; să privească, de asemenea, cum le dispare de pe chip bucuria întoarcerii glorioase, atunci când își vor da seama ca în timpul absenței lor pierduseră practic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
rana cu spirt, iod sau zeamă de tutun. Tot corpul - în special picioarele și brațele - devenea atunci o hartă de răni supurând cu o durere surdă și permanentă, obiectiv predilect al muștelor și al țânțarilor. Căpușele erau cel mai mare blestem al desișului, unul din prețurile cele mai ridicate pe care Natura îi obliga să le plătească pe cei care doreau să locuiască în selvă. Căpușe, căldură umedă și țânțari, cele trei mari impozite ale selvei. Dar plătea cu plăcere, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
reuși să se răzbune. Războinicii și vraciul sosiseră împreună la butuc. La trecerea lor, tribul se dădu în lături cu respect și acum forma un larg și tăcut cerc. Xudura se postă dinaintea capetelor și începu să le acopere cu blesteme, strigând din răsputeri și agitând în fața lor un fel de apărătoare de muște din pene. Îi insulta pe morți cu cele mai rele epitete și, nu o dată, se întoarse brusc ca să le lanseze în față o bășină sonoră. Odată încheiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
a copiilor tăi. Vorbești prostii. Este moștenire de la ai mei și pot să fac ce vreau cu ea. Oricum, am s-o vînd, să nu le rămînă nimic. Ție ți-a rămas, totuși, ceva de la părinți. Tu ce le lași? Blestemele mele, asta le las. Ăia sînt copii? se amestecă baba în vorbă. Dar ce-s? întreb iritat. Diavoli, ca motanul acela afurisit. Văd realitatea goală și am o senzație de vomă. Și cum s-a terminat cu motanul? Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de Minuni, toți, absolul toți, s-au îndreptat cu bănuiala spre Simion cel Bătrîn. Unii au auzit cîte ceva de la Vasile Banditu', alții au văzut o mașină de București în seara furtului și cei mai credincioși au avut încredere că blestemul popii a căzut pe hoț. Simion jr. regretă acum "afacerea" aceasta care se pare că n-a fost decît enorm de păguboasă. Chiar dacă icoana nu i-a adus un profit prea mare, Simion credea că pe acele superbe pietre prețioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fata nemăritată. Bucuria fetei după măritiș n-a durat mult. Vasilică, minerul, s-a însurat cu Lara și după un an a plătit scump salariul mărișor oferit de minerit. Lara a plîns și s-a întors la căsuța ei, lăsînd blestemul peste cei care i-au ucis bărbatul. A plîns Lara azi, a plîns mîine, a plîns ani și ani pînă s-a dilit de tot, cum a concluzionat satul. Fiind mai "prostuță" acum, unii flăcăi, fără suflet, îi promiteau verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a modificat înscrisurile genetice? Oare de asta Basarabia nu se poate descotorosi de minoritatea, dominantă timp de secole, și votează aiurea? Poate este adevărat, dar eu sînt sigur că am încălzit la sîn mulți nemernici, cu gene de slugoi parveniți. Blestemul de la Guranda Șoseaua dinspre Darabani spre Dorohoi urcă și coboară dealuri masive și se contorsionează în curbe care pun la încercare șoferii. Pămîntul este mănos și compensează lucrările, invariabil tîrzii, de calitate îndoielnică, pe care visătorii oameni ai locurilor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o fîntînă cu roată și acoperiș, cum doar pe la sfintele mănăstiri mai vezi. Apa era rece ca gheața, curată și, culmea, fără nitriți, fosfați și alte otrăvuri folosite în agricultură. Pe o latură, scrisă în creion, era un soi de blestem, abia remarcabil, conceput probabil de un trecător căruia, atît apa, cît și lucrarea, i-au plăcut peste poate. "Să-l însoțească durerea tot restul vieții pe cel care vandalizează această sfîntă lucrare." Poate blestemul, poate întîmplarea, nu se știe, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în creion, era un soi de blestem, abia remarcabil, conceput probabil de un trecător căruia, atît apa, cît și lucrarea, i-au plăcut peste poate. "Să-l însoțească durerea tot restul vieții pe cel care vandalizează această sfîntă lucrare." Poate blestemul, poate întîmplarea, nu se știe, au păstrat fîntîna intactă timp de un an. Roata era puțin înnegrită, butucul puțin pătat de un pic de rugină de pe lanț, găleata era curată și înnegrită de la umezeală. Timpul conferea puțină noblețe lucrării și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vine dotat cu tot ce-i trebuie și în două ore fîntîna era în căruță. Era ora 2 noaptea și peste 4 ore era în curtea lui, acoperită cu paie. Mare a fost dezamăgirea trecătorilor. Mîhnirea lor se manifesta prin blesteme cumplite. Abia peste un an, Chimir și-a agălizat o fîntînă cum alta în sat nu era. Totul cumpărat de chilipir și vînzătorul habar n-are cine este, mai să-i dea și ceva bani pentru deranj. Puradeii erau curioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a pus capac la fîntînă și prin luna mai, acolo, la poalele pădurii a reapărut falnica lucrătură care să astîmpere setea trecătorilor. Era ora cinci dimineața cînd Chimir terminase de mutat totul la locul cuvenit. Era bucuros că scăpase de blestem, s-a urcat în căruță și a ieșit în șosea. Un camion nervos frînează, scîrțîie și tîrîș-grăpiș se urcă în căruță. În frîntura de secundă care îi rămăsese pînă la moarte, Ion a gîndit: Da, așa este cinstit, după blestem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
blestem, s-a urcat în căruță și a ieșit în șosea. Un camion nervos frînează, scîrțîie și tîrîș-grăpiș se urcă în căruță. În frîntura de secundă care îi rămăsese pînă la moarte, Ion a gîndit: Da, așa este cinstit, după blestem: durerea... pînă la sfîrșitul vieții... Blegul în călduri Blegul era un cîine alb, destul de mare și fără stăpîn. Întotdeauna murdar și flămînd, Blegul constituia ținta batjocurii copiilor din sat. Uneori era înconjurat de prichindei, fiecare avînd cîte un ciomag în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]