5,205 matches
-
Remarcabilă e la un moment dat, când Mihnea bea dintr-o hârcă, o mișcare haotică, o sarabandă de duhuri, adică o "danse macabre", notată cu mare simț al sonurilor hîrjiite și repezi, al dinamicei colosale și noroase. Baba deschide seria blestemelor în poezia noastră: "Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadavru și-n visu-ți să-l vezi! Să strângi tu în mînă-ți tot mâini diafane, Și orice ți-or spune tu toate să crezi, Să-ți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Deșteaptă-te, romîne! din somnul cel de moarte, În care te-adînciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Și în alt Resunet, poetul își verificase printr-un grozav blestem vocația lui profetică, de izvor biblic: Întunecă-te, soare, ș-aurita ta lumină Păstreaz-o pentru fiii din timpii viitori, Acoperă-ți, o, lună, a ta rază senină, Să nu o vadă munții ș-a lor locuitori! Puțina moștenită rămîie-le povață
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mulțimea neghioabă îl insultă, Poetul ridică preoțește ochii la cer: Sub pulberi de aur, O cer, natură, Sub stele, flori scânteietoare, O! Dumnezeu, mister albastru, Ce griji pot fi predomnitoare, M-ai ridicat peste dezastru, Și ce destin, balaur? Peste blestem și ură. Aducîndu-și aminte că e prinț (se credea descendent de prinți lituani), poetul ascultă din stepă chemările nelămurite ale pretinsei lui stirpe, se simte țar și se afundă în imensitatea stearpă: În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca argintul de clare, Și-odată s-aude din fund Și clopotul domului mare! Și valuri de-adînci armonii Părând că sunt sute și mii Plutesc în fantastice zboruri, De îngeri ce murmură-n coruri... Poetul a fost un traducător minunat. Blestemul bardului de Uhland, Grenadirii lui Heine par originale. Lenore de Bürger e oferită într-o interpretare magistrală: Auzi... deodată, trap, trap, trap, Copite bat afară. Un călăreț s-oprește-n drum Și urcă-ncet pe scară... Lin sună micul clopoțel - Cling-cling-cling, fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întunericul, cu coropijnița și râmele, Și din toate fărâmele Au rămas grei ca mâțele, Umflîndu-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Se poate ghici în înmulțirea prin negi procesul magic al nașterii prin cristalizare, nativitatea în regnul mineral al smaraldelor. În Blesteme (tema are tradiție în literatura noastră), partea revelatorie este viziunea luptei între organicul divin și înmulțirea dezordonată, parazitară, replică diabolică la nativitatea cartofilor și smaraldelor, urmare la geneza mușiței pe care a invocat-o cu altă ocazie poetul: Pe tine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-au vîndut ca o turmă de dobitoace cohortelor romane iar exemplul cel mai grăitor este moartea viteazului Diogio(Decebal după urechea făcătorului de istorii latine Dio Cassius) care a ales să se sinucidă decît să fie circar la Roma. Blestemul istoriei ne-a făcut să avem circarii noștri și chiar foarte mulți la noi acasă, care se țin numai de făcături și trădări de neam și țară. Cine nu vrea să gîndească însemnă că nu are cu ce să gîndească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a lumii pămîntești, se adună șerpii care se înfășoară cîte doi pe tulpina unui alun subțire chinuindu-se săracele vietăți pînă scot din gurile lor o ,,piatră nestemată” folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor trupului și minții. Se lecuiau vrăjitoriile și blestemele aruncate pe vînt, necazurile prinse de om prin vorba rea, privirea pizmașă, descîn- tecul dușmănos trimis pe vînt ori spurcăciunea locului rău. Dar această piatră nestemată dădea celui ce o purta pe frunte tăria pentru luminarea minții în căutarea adevăratei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o "nevroză", adică la o vibrație de ființă, și este cultivat în sine, atunci autorul acela va fi culturalmente util, dar va risca să poarte cu el peste tot în lume, ca pe propria-i umbră și ca pe un blestem, darul de a plictisi (G. Liiceanu, Ușa interzisă) Idealmente, omul se identifică, în măsura în care își "realizează" integral posibilitățile, cu Prototipul însuși al lumii și cu Principiul ei (A. Pleșu, Despre îngeri) Un text scripturar e bine citit atunci când el îți devine
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
ieșirea din perimetrul colectivei, autobuzul a fost oprit de un milițian și un activist de partid, femeile au fost date jos, autobuzul a fost percheziționat, toți strugurii au fost confiscați și ele batjocorite că au furat strugurii. S-au auzit blesteme, și au curs lacrimi. Pereședintele colectivei a aranjat să se continue culesul cu elevii din școala de opt ani din Râmnicelu. Au adus elevii, li s-a dat câte o coșarcă, și li s-a cerut ca să să se asocieze
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Iranieni sau ai celor din America precolumbiană). XIX.2. Funcțiile sociale ale magiei în general, magicienii veritabili luptau Împotriva răului. Răspundeau la atacurile demonilor și la efectele ritualurilor vrăjitorești. Practicau medicina magică: abăteau trăsnetul asupra dușmanilor și provocau catastrofe. Proferau blesteme deosebit de eficiente. Exemplu: ṛși-i indieni atingeau prin cuvin tele rugăciunilor lor chiar pe zei. XIX.3. Cercetări socioantropologice clasice asupra magiei R.H. Codrington, The Melanesians, 1891. Cercetează reprezentările magice și constată că esențialul fenomenului magic Îl reprezintă mana. Ea este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sa; pentru această „Minune cu ochi mari și mână rece” a suferind așteptând...” Pentru ca aceste versuri să se fi mai ținut minte prin 1888, după ce Gheorghe Eminiovici murise încă din 1884, trebuie să fi devenit folclor printre apropiații poetului. Acest blestem al „părinților din părinți” se va fi potrivit, poate, anilor 1880-1881, când Mihai Eminescu și Veronica Micle erau certați, lucru de care știa bine Hanrieta, implicată direct atunci pentru că mergea la Veronica Micle pregătind-o pentru nunta ce urma să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și va fi aruncat în Râpa Robilor, cimitirul deținuților. Țintuit într-o celulă oblonită cu jaluzele, fără lumină, fără aer, Toma Bontaș s-a stins strop cu strop. Sufletul lui pleacă la cer dintrun corp scheletic, fără geamăt și fără blesteme. Așa au murit mii de legionari în crunta temniță Aiud pentru credința lor în destinul legionar a mântuirii propriului lor suflet și al neamului, într-un moment istoric de jalnică rătăcire, de înstrăinare și îndepărtare de măreția faptelor părinților noștri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai dispuneți de niciun dram de rațiune? Reglați-vă mecanismul celebral, și nu mai repetați ororile și crimele din trecut, căci totul se va nărui iarăși și veți îngropa viitorul neamului și al copiilor noștri sub dărâmături de foc și blestem, și nu veți putea stinge niciodată dragostea noastră de neam, devotamentul, fulgerul credinței noastre în slujba lui Hristos și a aproapelui. Nu poți fi bun român fără fapte creștine. Viitorul ne va construi altă realitate, cu alte veșminte decât cele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-l vom da senini și cu sufletul plin de bucurie, până când neamul biruitor prin Legiune va învia și va condamna pentru veșnicie pe toți călăii noștri. Așadar, sângele martirilor împarte o lume în două: cei care vor primi osânda și blestemul veșniciei și cei ce mâine vor birui în slava și binecuvântarea neamului lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, București, 20 februarie 1937) Am început acest articol, „Trăim zile amare”, cu câteva aprecieri, nu elogioase, culese de la slujitorii Bisericii și nu inventate de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și ucidere în masă, precum cea a desfrânatului asasin Carol al II-lea, a nefericitului Ion Antonescu, condamnarea la moarte a tineretului și trimiterea pe front în așa zise batalioane de reabilitare, batalioanele morții, apoi îngrozitoarele crime comuniste, este un blestem, nebunie și trădare. Da, cercetați faptele celor trei guvernanți, dragi cititori, și apoi luați poziție. De ce ne asupriți și ne ucideți fără a cerceta și a cunoaște adevărul? Noi, legionarii, nu avem dreptul de a ne mărturisi crezul nostru, nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
deturnat idealurile revoluției. SCRIERI: A doua moarte a lui Anton Vrabie, București, 1957; Profiluri, București, 1959; Ora șase, București, 1960; Anii tineri, București, 1961; Vântul de seară, București, 1962; Un vals pentru Maricica, București, 1963; Orașul cu o mie de blesteme, București, 1965; Pe scara vagonului, București, 1966; Cu ușile deschise, București, 1967; Nu trageți în caii de lemn, București, 1967; Durerile altora, București, 1969; Scamatorul, București, 1969; Camera cu oglinzi, București, 1971; Drumul spinos al întoarcerii, București, 1971; Viață de
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
și modelul narativ din Ion, romanul lui Liviu Rebreanu. Dar efortul său se desfășoară în gol, deși în carte sunt episoade menționabile și figuri care se rețin. În 1940 scoate volumul de nuvele Ulița păcatelor, unde majoritatea personajelor „poartă pecetea blestemului singurătății și neînțelegerii” (Mihai Cimpoi). Au rămas în manuscris un volum de nuvele, două piese de teatru, un scenariu de film, o serie de medalioane literare (despre Ion Minulescu, Al. Robot, Magda Isanos, Ionel Teodoreanu ș.a.), precum și un început de
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
Gosăla a practicat asceza, a dobândit puteri magice și a devenit căpetenia sectei Ăjīvika. Se pare că era un vrăjitor puternic. Cu „focul său magic”, Gosăla și-a omorât unul dintre ucenici. În urma unei întreceri magice cu Mahăvīra și a blestemului acestuia, Gosăla și-a pierdut viața, probabil între 485-484 î. Hr. Doctrinele și practicile credincioșilor Ăjīvika sunt foarte greu de reconstituit. În afara unor citate păstrate în cărțile adversarilor, nimic din canonul lor n-a supraviețuit. Se știe totuși că este vorba
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
legile. Cu o orientare pozitivă în viață, Vasile ar fi avut probabil mari șanse de realizare. Intelectual și fizic, e, probabil, cel mai dotat din familia noastră: are nu numai „minte multă”, ci și ceea ce se cheamă „ținută”. „Enfant maudit” (blestemul Mamuchii), a „plătit” de mic atît pentru ce a făcut el, cît și pentru faptele altora. De-ar fi să amintesc numai că în anii „obsedantului deceniu” a fost arestat, judecat și condamnat pentru lucruri comise de un omonim al
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
literatura, în ciuda încordărilor pe care le presupune în anumite momente, o formă de reverie, de transfer într-o altă lume. Evident, dintr-o asemenea stare de spirit, sarcinile, ca să nu zic mizeriile vieții cotidiene, devin aproape insuportabile, prelungiri ale cunoscutului blestem biblic, de unde și vorba de „sudoarea frunții”. După ce-am coborît amîndoi din autobuz, mi-a spus: „Merg mai întîi la croitor să-i las un model de pantalon, apoi (băgînd mîna în gură și atingînd o măsea de sus
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei au intrat vizibil pe panta declinului: de altfel, mi s-au plîns că nu mai pot munci. Primul era chiar un lacom de muncă, aprig la orice treabă. Țăranii și, în general, oamenii simpli se zidesc în lucruri. Însă „blestemul” de care adesea nu scapă e acela de a nu se putea bucura decît puțin timp de ele. În clipa în care îmi notez aceste observații, am în față soba de teracotă, una din realizările cu care tata și mama
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după ce-am răsfoit revistele („România literară”, „Săptămîna”), am trecut la Lélia sau viața lui George Sand. Și totuși, fapt mai greu de explicat, lecturile sînt combustibilul care întreține flacăra micului meu talent. Fără ele m-aș usca de tot. *„Blestemul” care mă urmărește neîncetat e, fără îndoială, sărăcia (ca privațiune, nu ca indigență). Multe aș fi putut să le fac altfel, mai bine, dacă aș fi fost un pic mai avut. Sărăcia e ca frigul: te amorțește treptat, te imobilizează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din nou, Piru. I-am răspuns că da, dar nu i-am spus nimic despre boala care - se pare - l-a încolțit, de teamă că „preopinentul” (fost coleg cu Profesorul) îi va scrie ceva de genul: „Iată, te-a ajuns blestemul meu!” Cînd vine vorba de Al. Piru, se cabrează și izbucnește cu vorbe dintre cele rele. Crede că el (și numai el) e de vină că Gelu al său (Gheorghiță-tînărul) a plecat în străinătate. Lăsînd de o parte politețea la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Întrebat ce lucrez, de ce boli am suferit și, În urma analizelor hepatice, mi-a comunicat că nu sunt pentru ei. M-a trimis la Spitalul „Filantropia” din București. Cu recomandare scrisă de a-mi schimba locul de muncă, am scăpat de blestemul traducerilor, căci nu cred că există efort mai distrugător. Mii de pagini din șase limbi! Fără satisfacție sufletească! Visam doar trecutul cultural al Fălticenilor, pe care-l cercetam În timpul meu liber. 402 Venerabilul dascăl, care mi-a fost profesor la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Liviu Rusu a fotografiat tot ce i-am indicat. Așa a ieșit „Albumul Creangă”. Dacă a lipsit crâșma unde beau catiheții În veacul trecut sau Crâșma lui Moș Precu, am găsit case primitoare, cu damigene care se goleau ca un blestem... Nu se Îmbăta nimeni, deși se cinstea al dracului... Era vin de casă, din strugurii care atârnau de streașină, ținând și umbră, pentru răcorirea capului... 1057 ANEXĂ SCURTE DATE BIOGRAFICE șI ACTIVITĂȚI DIVERSE, CĂRȚI TIPĂRITE șI DISTINCȚII PRIMITE DE CĂTRE AUTOR
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]