4,934 matches
-
cocoș de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vultur pescar ("Pandion heliaetus"), vultur codalb ("Heliaeetus albicilla"), uliu ("Accipiter")vânturel ("Falco vespertinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rațe sălbatice; • insecte, pești, reptile (șarpele lui Esculap, șopârla de nisip, șopârla vivipară) și broaște. O atracție deosebită a parcului o constitiue speciile de cai sălbatici (ponei polonezi)aduși aici în anul 1982. Caii trăiesc, se înmulțesc și se hrănesc în sălbăticie (pe perioada iernii hrana este asigurată de administrația parcului).
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
egretă mare ("Egretta alba"), striga ("Tyto alba", specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"); Mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"); Pești: țiparul
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"); Mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"); Pești: țiparul electric ("Misgurnus fossilis"), avat ("Aspius aspius"), țigănuș ("Umbra krameri", specie de
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"); Pești: țiparul electric ("Misgurnus fossilis"), avat ("Aspius aspius"), țigănuș ("Umbra krameri", specie de pește răpitor), petroc ("Gobio kessleri"), fâsă mare ("Cobitis elongata").
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
atacați de acest rechin. Unii scufundatori au afirmat ca este o creatură timidă care fuge la apropierea omului. Este un prădător lacom și de temut . Prada sa constă într-o largă varietate de pești osoși , alți rechini , păsări de mare broaște țestoase de mare , mamifere marine cum ar fi focile , leii de mare , vidrele și altele . Strategia sa constă într-un atac surprinzător și rapid din spate , provocând o rană mare . Cel atacat de cele mai mule ori moare datorită traumei
Rechinul alb () [Corola-website/Science/327594_a_328923]
-
calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte ("Alyssum repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula ulmaria"), firuța de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), cătușa ("Ballota nigra"), busuiocul broaștei ("Veronika beccabunga"), coada șoricelului ("Achillea millefolium L") sau lăcrămioara ("Convallaria majalis"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale:
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), năpârca ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hernmanni"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), salamandra ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
intruparea "Vikata", iar în întruparea "Vighnaraja", șarpele divin Shesha. În cea de- menționată în , "Mohotkata" are un leu, "Mayureshvara" un păun, "Dhumraketu" un cal, iar "Gakanana" un șoarece. Reprezentările jainiste ale lui Ganesha arată aceeași varietate a vehiculelor , șoarece, elefant, broască țestoasă, berbec sau păun. Ganesha este adesea reprezentat ca mergând pe spatele unui șoarece sau șobolan. Martin-Dubost afirmă că șoarecele a început să apară ca principal vehicul în sculpturile lui Ganesha în centrul și vestul Indiei în secolul 7; șoarecele
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri") și sabiță ("Pelecus cultratus"); tritonul cu creastă (un amfibian din specia "Triturus cristatus") și broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"); o scoică din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu, specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN); două gastropode: melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus") și melcul cerenat bănățean ("Chilostoma
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: patru specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus") râs ("Lynx lynx") și vidra de râu ("Lutra lutra"); zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
a speciilor de fauna și floră sălbatică), printre care trei mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus") și râs ("Lynx lynx"); două specii de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"). Printre plantele protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
înstăriți. Zonele unde se consumă cel mai adesea acest tip de carne sunt nord-estul Chinei, precum și în sud sau sud-est. Peixian, la nord de Jiangsu, este un loc faimos în China datorită tradiționalei tocane cu carne de câine, condimentată cu broască țestoasă. În această provincie se sacrifică 300.000 de capete anual, marea majoritate fiind destinate exportului. Din cauza sacrificării dureroase la care sunt supuși câinii (exisă credința că suferința îmbunătățește calitatea cărnii), mulți oameni și asociații pentru protecția animalelor sunt împotriva
Carne de câine () [Corola-website/Science/330792_a_332121]
-
cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta") și piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o mare varietate de specii (mamifere, păsări, reptile, broaște și pești) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Mamifere cu exemplare de: urs ("Ursus arctos" - specie protejată aflată pe lista roșie a IUCN), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
de neuroni. A locuit și a lucrat la Moscova. A publicat peste 60 de lucrări științifice. În anul 1964 a susținut teza de doctor (candidat în științe biologice) în biofizică cu o teză despre proprietățile electrice ale țesuturilor miocardale ale broaștelor. Ulterior (1964-1969) a lucrat la laboratorul interdepartamental de metode matematice în biologie de la Universitatea Lomonosov din Moscova. Kovaliov a început să se ocupe de activitatea obștească de la mijlocul anilor 1950, ca opozant al teoriei și metodelor de implementare în viață
Serghei Adamovici Kovaliov () [Corola-website/Science/330125_a_331454]
-
Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), mană de apă ("Glyceria maxima"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides peltata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), cașul popii ("Malva vulgaris"), obsigă ("Bromus ramosus"), troscot ("Polygonum aviculare") sau piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"). Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
Alnus glutinosa"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"). Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului se află mamifere (popândău - "Spermophilus citellus"), amfibieni cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), reptile (năpârcă - "Natrix natrix") sau pești (caracudă, mântuș). În vecinătatea sitului se află
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului se află mamifere (popândău - "Spermophilus citellus"), amfibieni cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), reptile (năpârcă - "Natrix natrix") sau pești (caracudă, mântuș). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
Spermophilus citellus"), amfibieni cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), reptile (năpârcă - "Natrix natrix") sau pești (caracudă, mântuș). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
a unor habitate de interes comunitar de tip "Turbării active" și "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află amfibieni și reptile cu specii de: ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască roșie de munte ("Rana temporaria"), triton cu creastă ("Triturus vulgaris"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara") și păianjeni cu specii de "Pardosa amentata", "Trochosa
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află amfibieni și reptile cu specii de: ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască roșie de munte ("Rana temporaria"), triton cu creastă ("Triturus vulgaris"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara") și păianjeni cu specii de "Pardosa amentata", "Trochosa terricola", "Pirata hygrophilus" și "Tetragnatha montana". Flora este reprezentată de plante cu
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), precum și rogozuri cu specii de "Carex rostrata" și "Carex magellanica". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află doi amfibieni protejați, aflați pe lista roșie a IUCN: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și broască roșie de munte ("Rană temporaria"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
vântului ("Nardus strictă"), precum și rogozuri cu specii de "Carex rostrata" și "Carex magellanica". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află doi amfibieni protejați, aflați pe lista roșie a IUCN: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și broască roșie de munte ("Rană temporaria"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]