5,695 matches
-
Poemul s-a apucat de băut...” Un fragment remarcabil, probabil una dintre cele mai frumoase cântări de dragoste din poezia actuală, îl constituie „nunta” bunicului („Nunta am tras-o pe video, a fost un chef pe cinste”), rescriere a Cântării Cântărilor, un fel de film oniric despre moartea-nuntă, care îmbină religiozitatea cea mai profundă cu parodia, lirismul cel mai autentic, sfâșietor (sunând a bocet ori descântec), cu umorul, absurdul și fantasticul de tip folcloric. Evanghelia lui Barabas (1996) continuă aceeași linie
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
-și extazul cu luciditate („trec orele prin vise și visele prin ore și toate împreună se rotesc, cu lumini schimbătoare, în apa ușoară și neagră, în apa sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor, trecut prin dezabuzările culturii moderne și reîntors la învățătura iubirii („Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra derizorie a morții, ci de a
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
extazul cu luciditate („trec orele prin vise și visele prin ore și toate împreună se rotesc, cu lumini schimbătoare, în apa ușoară și neagră, în apa sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor, trecut prin dezabuzările culturii moderne și reîntors la învățătura iubirii („Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra derizorie a morții, ci de a face
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Demetrios și Antoniu, pref. trad., București, 1994; Imre Toth, Palimpsest, București, 1995; Adriano Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă, București, 1995; François Bluche, De la Cezar la Churchill, București, 1995; Cartea lui Iov. Ecleziastul. Cartea lui Iona. Cartea lui Ruth. Cântarea Cântărilor, București, 1995; Jacques Duquesne, Iisus, București, 1995 (în colaborare cu Sorin Mărculescu); Emil Cioran, Antologia portretului, îngr. trad., București, 1997; Georges Duby, Cavalerul, femeia și preotul, București, 1997; Georges Dumézil, Zeii suverani ai indo-europenilor, București, 1997; Apocalipsa lui Ioan
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
și Antoniu, pref. trad., București, 1994; Imre Toth, Palimpsest, București, 1995; Adriano Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă, București, 1995; François Bluche, De la Cezar la Churchill, București, 1995; Cartea lui Iov. Ecleziastul. Cartea lui Iona. Cartea lui Ruth. Cântarea Cântărilor, București, 1995; Jacques Duquesne, Iisus, București, 1995 (în colaborare cu Sorin Mărculescu); Emil Cioran, Antologia portretului, îngr. trad., București, 1997; Georges Duby, Cavalerul, femeia și preotul, București, 1997; Georges Dumézil, Zeii suverani ai indo-europenilor, București, 1997; Apocalipsa lui Ioan în
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Joseph Conrad și John Galsworthy. Din domeniul artelor ar fi de semnalat comentariile la opera lui Ion Jalea și Goya. Demne de reținut sunt studii precum: Delia Stan, I. Agârbiceanu și operele lui (1929), V. Merenco, Cine e autorul poemei „Cântarea României”?!? (1929), Mario Ruffini, N. Iorga și mișcarea literară a revistei „Sămănătorul” (1936). Calitatea literaturii originale publicate este scăzută, chiar dacă adesea N. Iorga e cel care o susține. Din scrierile lui B.P. Hasdeu se reproduce poezia Bradul. Teatru publică N.
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
un bun versificator al unor motive patriotice. SCRIERI: Povestiri din copilărie, pref. G. Coșbuc, București, 1896; Încoronarea, București, 1901; Florin, Brașov, 1902; Viața și luptele lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Zece Mai, București, f.a.; Patrie și libertate, București, 1916; Cântări basarabene, Chișinău, 1919; Chemarea lui Ștefan cel Mare, f.l., f.a.; Cinstiții pionieri ai cooperației, Chișinău, 1928; Unindu-ne, învingem!, Chișinău, 1928; Din minunile cooperației, București, 1929; Fiul cămătarului sau Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
1928; Din minunile cooperației, București, 1929; Fiul cămătarului sau Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și pungă sau Cooperația e leacul, București, 1931. Repere bibliografice: C. Dem, „Patrie și libertate”, „Minerva”, 1916, 2636; Tudor Pamfile, „Cântări basarabene”, „Școala Basarabiei”, 1919, 1; Emanoil Bucuța, „Cântări basarabene”, „Țara nouă”, 1920, 10; Barbu Lăzăreanu, [Sergiu Cujbă], ADV, 1937, 16 295; Predescu, Encicl., 240; Haneș, Scriitorii, 25-26; Ilie Stanciu, Un pionier al revistelor pentru copii: „Amicul copiilor”, LL, 1963, 175-192
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
sau Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și pungă sau Cooperația e leacul, București, 1931. Repere bibliografice: C. Dem, „Patrie și libertate”, „Minerva”, 1916, 2636; Tudor Pamfile, „Cântări basarabene”, „Școala Basarabiei”, 1919, 1; Emanoil Bucuța, „Cântări basarabene”, „Țara nouă”, 1920, 10; Barbu Lăzăreanu, [Sergiu Cujbă], ADV, 1937, 16 295; Predescu, Encicl., 240; Haneș, Scriitorii, 25-26; Ilie Stanciu, Un pionier al revistelor pentru copii: „Amicul copiilor”, LL, 1963, 175-192; [Sergiu Cujbă], în Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
Autoritatea cel mai frecvent invocată rămâne însă Mihail Dragomirescu. Pentru C. nu atât originalitatea ideii ori a informației este importantă. Amendează totuși ici și colo câte o opinie, argumentează o dată biografică sau încearcă limpezirea unei paternități literare, ca în cazul Cântării României, a cărei transpunere în versuri semnată de D. Bolintineanu o editează. Esențiale sunt însă exercițiul de admirație prezent în expuneri, credința în puterea acestuia de a mobiliza și alte energii intelectuale din preajmă. Ca versuitor, C. privește tot spre
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
1955), I.D. Lăudat (Activitatea lui Ibrăileanu la presa progresistă dintre 1890-1900, 1/1955), Gavril Istrati (Două variante ale Mioriței, 4/1957), Al. Andriescu (Probleme artistice ale limbii literare, 8/1960), Tudor Vianu (Observații asupra metaforei poetice, 10/1961), N.A. Ursu (Cântarea României, operă a lui N. Bălcescu, 12/1961), Tiberiu Rebreanu (Începuturile literare ale lui Liviu Rebreanu, 3/1961), Agatha Grigorescu-Bacovia (Bacovia, student la Iași, 12/1961), Al. Oprea (Începuturile literare ale lui Panait Istrati, 1/1961), Adrian Marino (Critică și
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
creația lui. Paralelă - dar înrudită - este tema tradiției: euritmiei cosmice îi corespunde în ordinea umanului lanțul generațiilor, armonizator și stimulator de energii. În fine, primele cărți profilează și principala temă a operei ulterioare: erosul. Acesta capătă statut de exclusivitate în Cântarea cântărilor (1973), volum-cheie al întregii creații a lui C. E o parafrază la cartea biblică omonimă, în direcția esențializării erosului și, întrucâtva, a autohtonizării (prin tangențe la mitul Zburătorului). Frenezia originalului apare nu temperată, dar transmutată din registrul senzual în
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
lui. Paralelă - dar înrudită - este tema tradiției: euritmiei cosmice îi corespunde în ordinea umanului lanțul generațiilor, armonizator și stimulator de energii. În fine, primele cărți profilează și principala temă a operei ulterioare: erosul. Acesta capătă statut de exclusivitate în Cântarea cântărilor (1973), volum-cheie al întregii creații a lui C. E o parafrază la cartea biblică omonimă, în direcția esențializării erosului și, întrucâtva, a autohtonizării (prin tangențe la mitul Zburătorului). Frenezia originalului apare nu temperată, dar transmutată din registrul senzual în cel
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
București, 1963; Orgă și iarbă, București, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, București, 1968; Centaur îndrăgostit, București, 1969; Grădina în formă de vis București, 1970; Cântând dintr-un arbore, Iași, 1971; Oracol deschis, București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București, 1976; Psalmii lui Zamolxe, București, 1976; Temerile lui Orfeu, București, 1978; Hora anotimpurilor, București, 1979; Un spațiu de dor, pref. Petru Poantă, București, 1980
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
1963; Orgă și iarbă, București, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, București, 1968; Centaur îndrăgostit, București, 1969; Grădina în formă de vis București, 1970; Cântând dintr-un arbore, Iași, 1971; Oracol deschis, București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București, 1976; Psalmii lui Zamolxe, București, 1976; Temerile lui Orfeu, București, 1978; Hora anotimpurilor, București, 1979; Un spațiu de dor, pref. Petru Poantă, București, 1980; Ca
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
și iconografia, care aparține, în bună măsură, lui Eugen Drăguțescu. Unul dintre scopurile revistei, ca și al colecției cu același nume, fiind difuzarea în exil a valorilor literaturii române, C. republică numeroase fragmente din texte clasice și contemporane (Al. Russo, Cântarea României, N. Bălcescu, Îndemnuri din pagini de demult - prefață la Cântarea României, O. Goga, Un caz de conștiință, În vinerea patimilor, Victor Papilian, Cearta oltenească, Pavel Dan, Urcan Bătrânul ș.a.). Începând cu primul număr al seriei a doua, se face
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
dintre scopurile revistei, ca și al colecției cu același nume, fiind difuzarea în exil a valorilor literaturii române, C. republică numeroase fragmente din texte clasice și contemporane (Al. Russo, Cântarea României, N. Bălcescu, Îndemnuri din pagini de demult - prefață la Cântarea României, O. Goga, Un caz de conștiință, În vinerea patimilor, Victor Papilian, Cearta oltenească, Pavel Dan, Urcan Bătrânul ș.a.). Începând cu primul număr al seriei a doua, se face loc unor texte în limba română, spaniolă, engleză și franceză. Caracterul
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
secolul al XX-lea, radioul și televiziunea. C. de joc are rolul esențial de fundal sonor pentru dans, iar textele, atunci când nu reprezintă comenzi pentru sincronizarea coregrafică, se confundă cu ale celorlalte c. De multe ori ele iau naștere prin cântarea strigăturilor, proces reversibil, ce poate duce și la „strigarea” acestora. C. de leagăn, inclus și printre speciile folclorului de copii, se află într-o situație specială, datorită destinației sale. De aici monotonia ritmului, refrene provenite din onomatopee sau din limbajul
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
gradație. În transfigurarea poetică sunt prezente diferite trepte, de la simpla relatare până la alegorie. Metaforele cele mai frecvent întâlnite sunt de tip onomastic (mândra - iederă, badea - trandafir) și de relație (codrul - frate), care stabilesc legături cu cadrul fizic. Surse: N. Pauletti, Cântări și strigături românești de care cântă fetele și feciorii jucând (1838), îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale românillor, București, 1866; ed. îngr. și pref. Gh. Vrabie, I-II, București, 1965; ed. îngr. și pref.
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și Tândală, Gherla, 1901; Viața și faptele lui Ștefan cel Mare și Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898; Alese cântări bisericești sau Octoih bogat, Budapesta, 1902; Teatru la sat, Gherla, 1905; Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; ed. îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1956; Miorița. Doamnele. Balade populare, Brașov, 1909; Flori din război. Versuri poporale culese din
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
prea des” („Carpații”, 6-7 / 1955). C. l. publică poezie, proză, eseu, studii (istorice și politice). Un spațiu larg se acordă republicării, integral sau fragmentar, de texte literare aparținând marilor scriitori români: M. Eminescu (Doina), Lucian Blaga (Spațiul mioritic), Alecu Russo (Cântarea României), G. Coșbuc, I. Creangă, Panait Cerna, O. Goga, Nae Ionescu (Ființa noastră spirituală și omul de caracter, fragment din lucrarea apărută în exil, sub îngrijirea lui Mircea Eliade și G. Racoveanu). Este evidentă predilecția pentru scrierile cu pronunțat caracter
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
călătorul ciudat,/ fără chip, pe câmpiile zării./ În părul meu păsări solemne se zbat./ Sunt marele dușman al nemișcării!// -Mă tulbur... Mușchi de apă-ncordez./ De dragoste, cânt!/ Fluidă, înaltă din albie ies/ să fiu vânt, să fiu vânt”. Dialogul Cântării Cântărilor este transpus în sfera elementelor naturale. Cu timpul, viziunea pasională devine tot mai sumbră, grotescul domină, sado-masochismul înlocuiește tandrețea și uitarea de sine: „Iartă-mă că te-am făcut să plângi./ Ar fi trebuit să te omor./ Ar fi
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
ciudat,/ fără chip, pe câmpiile zării./ În părul meu păsări solemne se zbat./ Sunt marele dușman al nemișcării!// -Mă tulbur... Mușchi de apă-ncordez./ De dragoste, cânt!/ Fluidă, înaltă din albie ies/ să fiu vânt, să fiu vânt”. Dialogul Cântării Cântărilor este transpus în sfera elementelor naturale. Cu timpul, viziunea pasională devine tot mai sumbră, grotescul domină, sado-masochismul înlocuiește tandrețea și uitarea de sine: „Iartă-mă că te-am făcut să plângi./ Ar fi trebuit să te omor./ Ar fi trebuit
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]