6,191 matches
-
grețuri și vărsături bilioase, având caracter sporadic, cu repetare la intervale nedeterminate. Colica biliară este produsă În momentul trecerii forțate a calculilor prin căile biliare obturate, proces declanșat În cazul eforturilor fizice mari, inclusiv la călătoriile În vehicule care zdruncină (căruțe, motociclete, biciclete) sau călăritul În forță. Tratamentele naturiste Sunt recomandate preparate din plante medicinale cu proprietăți coleretice (care stimulează secrețiile de bilă la nivelul celulelor hepatice) și proprietăți colagoge (care favorizează eliminarea În duoden a secrețiilor biliare din vezică și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Chira, care-i răspunsese sibilinic: El vrea, ea nu vrea". El vrea și ea nu vrea, bun; dar ce anume era de vrut, până la coadă? Marieta își amintea în cele mai mărunte detalii cum Rică o prinsese singură într-o căruță cu coviltir și cum o trântise peste niște saci cu haine vechi, ridicându-i fusta. Atunci știuse foarte bine ce vrea el de la ea și se pusese să-l muște și să-l zgârie cât era de mare și puternic
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a Chirei era că darul îi revenise lui Rică după vreo zece ani, sub efectul unei puternice emoții - mai precis, când aflase că el era copil furat. Țâșnise afară din cort și se dusese drept la ciocanul și nicovala din căruță, prietenii lui cei mai apropiați. Căutase ceva pe care să-și verse focul și luase dintr-o ladă o bucată îndoită, lungă cât palma și groasă ca pe degetul mic, de conductor de cupru din cablurile de înaltă tensiune. Până
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
împunsese cu degetul dezolantul loc viran, mai nepătruns de freza dentară ca pădurile cuaternarului. Turcul, greu de cap cum o fi fost el, o lăsase atunci mai moale cu telefonul și-și ațintise, la rându-i, degetul spre Rada din căruță, îmbârligându-l apoi înspre sine de câteva ori, în semn că să se tragă dumneaei înspre biroul cu catastifele traficului vamal, în care plictisul făcea ravagii comparabile cu ale parodontozei. După care dispăruse în gheretă, urmat la scurt timp de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
grele la Agde, în sudul Franței? Primește barjele și șalandrele care coboară tocmai din Olanda pe Canal du Midi până la capăt - treabă de plante nasoale, bă, nu lalele... Are nevoie de mașini pentru rulotele lor, că nu mai umblă în căruțe cu coviltir, ci în caravane motorizate, ca turiștii subțiri. Ultimul amănunt era de fapt primul în ordinea importanței; în discurs funcția lui era pur rituală, nicidecum informativă. − Drept e că vreo câteva zile la soare și apă n-ar strica
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
decât convingerilor noastre despre ele; o intuiție adâncă i le dezvăluia ca fiind mereu deja angajate într-o mișcare clandestină de retragere dincolo de propria lor imagine ponderabilă, ferecată paralizant în contururi. Aparența îi evoca pulberea ridicată în urmă de-o căruță gonind; doar praful rămânea prizonierul inerției mediului, nu căruța. Viul trăirii se fofila de la sine înspre secret; a-i ține efemer companie constituia sursa și, în același timp, desăvârșirea măiestriei. Viul se sustrage prehensiunii - iată punctul teoretic în care găinăria
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
le dezvăluia ca fiind mereu deja angajate într-o mișcare clandestină de retragere dincolo de propria lor imagine ponderabilă, ferecată paralizant în contururi. Aparența îi evoca pulberea ridicată în urmă de-o căruță gonind; doar praful rămânea prizonierul inerției mediului, nu căruța. Viul trăirii se fofila de la sine înspre secret; a-i ține efemer companie constituia sursa și, în același timp, desăvârșirea măiestriei. Viul se sustrage prehensiunii - iată punctul teoretic în care găinăria capătă legitim rezonanțe profund metafizice, aspirând cu tupeu la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
abandonau și reveneau, încropind o dantelă de umbră deasă în jurul ferfenițitelor limite umane. Ce șerpărie! Mare îi trebuise, mare găsise! Noroc cu femeia blondă ce-și înfășurase salvator în jurul lui pulpele a centură de lubricitate, ca altădată biata Marieta în căruța cu coviltir - vorba vine ca ea, că afurisita de pirandă s-ar fi voit centură de castitate și menghină infernală a damnațiunii! Lungit pe nisip, nici nu simți apăsarea silfidei blonde când o aplecă înspre el la orizontală, spre a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
erau ajutați și consiliați de familie, Într-un alt sat la comunei, un cătun periferic, suit pe niște dealuri lutoase, unde se ajungea pe un drumeag veșnic Înnămolit, un fel de râpă străjuită de gard de cătină. Urcau cu greutate căruțele, dar și oamenii. Școala era plasată În fostele atenanse ale unui conac boieresc, acum dispensar. Erau trei camere ce dădeau Într-un cerdac lung. Într-una, mai Încăpătoare, era sala de clasă, În a doua trebuia să fie cancelaria și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
scrie oare Salonul nr. 6? Lectura acestei tulburătoare cărți m-a Împins la două asociații. Am mai Întâlnit asemenea profesionalism În descrierea socialului În procesele verbale de inspecție ale revizorului școlar Mihai Eminescu, care bătea județele Iași și Vaslui În căruțe, pe jos, prin gloduri, descoperind mizerie, abuzurile „scribilor netrebnici”, starea „rea” a școlii, indiferența față de singura „clasă pozitivă” din România timpului. Vrând să cunoască starea de lucruri din cele două județe, Începe, Încă din vara anului 1875, o amplă acțiune
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Dealul Holmului din Flămânzi, pe drumul Hârlău-Botoșani, există o piatră impresionantă, prelucrată pentru a servi ca masă, altar sau loc de dezbateri unei societăți de ortaci, care se cheamă „Masa tâlharilor”. Oferea vizibilitate asupra văii, loc perfect pentru a observa căruțele cu mărfuri care circulau Între cele două localități. Un jurnalist din Botoșani scrie cu inspirație: „Se Înalță semeață, iar copacii bătrâni, scorburoși, stau martori muți ai unor fapte de legendă”. Un paralelipiped de cinci metri lungime, doi lățime și trei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
oamenilor, inexistența unor instituții funcționale (cozi la permise), a aparaturii (medicale, de exemplu). Sunt cei satisfăcuți de progresul economic, dar care nu văd lipsa de progres moral ca pe o problemă serioasă. Sunt iritați de oi pe șosea sau de căruțe În oraș. O parte dintre cei care au plecat protestând moral sunt vag implicați politic În situația din România și participă de regulă prin vot; sunt cei care dau procentajele de peste 90% pentru cauze, partide sau candidați (CDR, DA, PDL
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
erau prieteni, Îl ruga doar: „Haide, măi băiete, nu mă lăsa, nu vezi că vor aiștea să ne pună pielea pe băț? Ce ne facem, Șargule, Îi lăsăm să ne Încalece?”. Șargu asculta, medita și deodată se Înforțoșa și scotea căruța din glod. Nu l-a dat nici când nu mai putea lucra, l-a ținut pană la sfârșit, apoi i-a depozitat pielea În pod, pe o culme. Un simbol. Când veneam În vacanțe mă duceam să o văd și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
al unei mitologii economico-financiare periculoase. Mutată cu totul din zona fiscală în cea a moralului, rata nu poate spune omului de rând decât că bine au făcut cei care au furat pe rupte, și-au suit sacii cu bani în căruțe Rolls Royce, Bentley, Porsche, Mercedes, BMW și, cu voia dlui Tăriceanu, ultimele pe listă, Peugeot și Citroën, și că rău au făcut cei care n-au furat. Primii n-au plătit nici impozite progresive, nici impozite lineare. Ceilalți vor plăti
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
la peste 7 km de cel mai apropiat sat, care dă și numele comunei; între comună și satul Lunca era (pe atunci) un drum de țară pe care se putea circula cu mașina numai când nu ploua; altfel, doar cu căruța sau tractorul; din punct de vedere social, Lunca se prezenta ca un sat arhaic; peisajul însă mi s-a părut mirific în sălbăticia lui milenară și contrastând puternic ca estetică cu indiferența și inerția oamenilor. Dar nu despre aceasta voi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ea 88...Ceilalți opt copii au murit până la vârsta de zece ani, excepție făcând primul copil, pe numele să u Neculai, care a ajuns la etatea de 17 ani... într-o zi, când tata s-a întors de la mină, ia căruța, merge pe coasta muntelui, pune pe ea butuci, să avem pentru lemne de foc și ce mai trebuie în casa ș i ograda de gospodar. Neculai, care îl însoțea, se bagă sub căruță să ia lanțul cu care să lege
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tata s-a întors de la mină, ia căruța, merge pe coasta muntelui, pune pe ea butuci, să avem pentru lemne de foc și ce mai trebuie în casa ș i ograda de gospodar. Neculai, care îl însoțea, se bagă sub căruță să ia lanțul cu care să lege butucii pentru stabilitate, și, cumă necum, survine marele necaz. Din căruță cade un butuc, îi rupe piciorul stâng, chiar de la șold, îi afectează zona bazinului. Tata, surprins de eveniment, descarc ă căruța, îl
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pentru lemne de foc și ce mai trebuie în casa ș i ograda de gospodar. Neculai, care îl însoțea, se bagă sub căruță să ia lanțul cu care să lege butucii pentru stabilitate, și, cumă necum, survine marele necaz. Din căruță cade un butuc, îi rupe piciorul stâng, chiar de la șold, îi afectează zona bazinului. Tata, surprins de eveniment, descarc ă căruța, îl așează acolo pe Neculai, vin acasă, unde mama î nnebunită de spaimă și supărare, fuge repede în vecini
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sub căruță să ia lanțul cu care să lege butucii pentru stabilitate, și, cumă necum, survine marele necaz. Din căruță cade un butuc, îi rupe piciorul stâng, chiar de la șold, îi afectează zona bazinului. Tata, surprins de eveniment, descarc ă căruța, îl așează acolo pe Neculai, vin acasă, unde mama î nnebunită de spaimă și supărare, fuge repede în vecini, l a niște femei care se pricepeau la astfel de vindecări, le ad uce, fac sfat, îi leagă și bagă osul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
asistența ori se exprima limitat ori nu știa ce vrea. Tata, în cazul de față purta vina ambelor carențe, dar v enea în plus și cu vinovăția că nu-l asistase corespunzător pe băiat atunci când îi ceruse să intre sub căruță. Dar cum prin părțile noastre evenimente de genul celui relatat nu erau puține, totul , cu trecerea timpului, a trecut în uitare. Dar o soartă tot crudă au avut și cei șase copii care au murit în diferite alte împrejurări, tot
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
exclamările destinate activității de cercetare, ci la cei care staționau. Berlinul - ca perspectivă, aprovizionarea - ca activitate imediată, cu tot ce întâlneau în cale, păsări, animale de curte, alimente de tot felul, lucruri din case, totul strângeau, adunau și încărcau în căruțele luate de la cetățenii care erau obligați să-i și însoțească, unii din ei ajungând prizonieri în Uniunea Sovietică și repatriați, întâmplător, și după 10-15-20 de ani de la terminarea războiului. Țin minte că într-o duminică, dimineața, la locul unde la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
știu de ce, Sârbu se și refugiase la un loc mai ferit. Nu a ap ucat să se apropie de ei că a și auzit pe unul, strigându-i: „ vino, hazaică, dă-ne să mâncăm!” În drum, în fața porții, staționa o căruță, păzită de un alt rus, în căruță cu tot felul de pradă, luată cu hapca de la cetățenii din sat. Și, în timp ce rușii se răsteau la mama și nu o înțelegeau, sora mea Maria, revenită acasă, a și fugit din casă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un loc mai ferit. Nu a ap ucat să se apropie de ei că a și auzit pe unul, strigându-i: „ vino, hazaică, dă-ne să mâncăm!” În drum, în fața porții, staționa o căruță, păzită de un alt rus, în căruță cu tot felul de pradă, luată cu hapca de la cetățenii din sat. Și, în timp ce rușii se răsteau la mama și nu o înțelegeau, sora mea Maria, revenită acasă, a și fugit din casă prin spatele odăilor să nu fie văzută
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de la ultimele prânzuri, organizate pentru comemorarea lui tata, pe care le-au și luat. Apoi, au zărit niște găini în curte, au fugit după ele până la coteț, le-au prins și legat de picioare, după care le-au aruncat în căruța care aștepta la poartă. Au intrat apoi în casă, au privit dacă mai este ceva de luat, și cum nu au găsit nimic, s-au urcat în căruță și s-au oprit la alte case din sat. A doua zi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
au prins și legat de picioare, după care le-au aruncat în căruța care aștepta la poartă. Au intrat apoi în casă, au privit dacă mai este ceva de luat, și cum nu au găsit nimic, s-au urcat în căruță și s-au oprit la alte case din sat. A doua zi, după ce a fost distrus capătul de pod, armata rusă împreună cu armata română, au și trecut la repararea podului. Atelierul unde lucram era la doar câteva sute de metri
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]