5,360 matches
-
o oră după căderea nopții, ajunseră la un stadion de fotbal, În suburbia de vest din Nantao. Această arenă de ciment fusese construită la ordinul doamnei Chiang Kai-Shek, În speranța că, eventual, China ar putea fi gazda Jocurilor Olimpice din 1940. Capturat de japonezi după invazia din 1937, stadionul devenise cartierul general militar al zonei de la sud de Shanghai. Coloana de prizonieri traversă parcarea tăcută. Zeci de cratere de bombe distruseseră suprafața pistei, dar liniile albe de marcaj Încă se Întindeau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Încotro merge; erau un fel de navetă otrăvitoare care trecea Încolo și Încoace peste terenul matlasat. Totuși, la opt sute de metri mai departe, de-a lungul unui drum paralel, un al doilea camion se grăbea prin orezăriile pustii. Anticul Opel capturat la stadionul olimpic Îi purta pe ultimii cinci membri ai bandei. Ei părăsiseră baza de hidroavioane de la Nantao după apariția zorilor, dar cumva reușiseră să se Întîlnească la cîteva minute de următorul lor obiectiv. Cum drumurile se uneau, Jim putu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
împărtășească și nici cu cine să le împartă, eroul lui Eschil trăiește o experiență a tenebrelor, pătrunde într-un altundeva unde nici măcar Electra nu-l va putea însoți. Oreste din Hoeforele a fost comparat cu Perseu; e însă un Perseu capturat de Gorgone și care, chiar dacă nu se transformă în stană de piatră la vederea chipului Meduzei, își pierde identitatea în hățișurile nebuniei. Îl regăsim pe acest Oreste, captiv între două fantome, în piesa cu același nume a lui Euripide. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
în fiecare zi. Nenorocit, Mancuso își pusese pantalonii strâmți în fața sergentului, care-l împinsese afară, poruncindu-i sa-și bage mințile în cap sau să se lase de meserie. În cele două ore de când se plimba prin Cartierul Francez, nu capturase pe nimeni. De două ori lucrurile păruseră promițătoare. Oprise un tip care purta beretă și îi ceruse o țigară, dar omul îl amenințase că va chema poliția. Apoi acostase un tânăr îmbrăcat în trencicot și cu o pălărie de damă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de claustrofobie, încât fusese gata să leșine în cabină. Acum părea gata să leșine din cauza amețelii provocate de răceală. Își sprijini o clipă capul de peretele cabinei și închise ochii. Pete roșii și albastre îi pluteau în dreptul pleoapelor. Trebuia să captureze pe cineva suspect și să scape de statul în toaletă, înainte ca frigurile să i se înrăutățească în așa măsură, încât să fie nevoie ca sergentul însuși să-l aducă și să-l scoată din closetul acela în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
înapoi la petrecere. Micul marinar își zăngăni lanțurile. Abia am refăcut partea aceasta a casei, îi reproșa Dorian lui Ignatius. Biata mea ușă! — Unde sunt agenții aceia? întrebă Ignatius, desprinzându-și hangerul și fluturându-l în aer. Trebuie să-i capturăm cât încă n-au părăsit clădirea. — Te rog scoate-mă de aici! Nu pot suporta întunericul. — E vina ta că s-a spart ușa! se răsti Dorian la marinarul tulburat. De ce te joci cu golanii ăia de sus? — El a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de la Caritas chiar acu’! Nu, ascultă-mă. Nu vrau să fiu aici când sosesc. Știi, Ignatius e mare. Ar putea să facă scandal. Nu pot să suport. Nu mă mai țin nervii. Chiar că-i mare. O să fie ca atunci când capturezi un elefant. Ăi de vin ar fi bine s-aducă o plasă mare și solidă. Santa continuă însuflețită: Irene, asta-i cea mai bună hotărâre pe care ai luat-o-n viața ta! Uite ce: chem eu Caritasu’, chiar acu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
voia să fie pedepsiți cei care le loviseră, era decizia lui. Dar cei de la poliția Grampian nici n-aveau de gând să-i dea iar drumul pe străzi. Stupizii ăia puteau fi Încă acolo. Probabil apăruse și presa. „GLOATA LOCALĂ CAPTUREAZĂ SPERIETORUL DE COPILAȘI!“ Nu, „gloata“ suna prea negativ. În definitiv, oamenii ăștia violenți și proști erau eroi. „PĂRINȚII CAPTUREAZĂ PEDOFILUL DE LA PRIMĂRIE!“. Da, așa mai mergea. — Sunteți sigur, domnule Philips? Întrebă Insch. Hoitarul DĂDU din cap. — Bine. În cazul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de gând să-i dea iar drumul pe străzi. Stupizii ăia puteau fi Încă acolo. Probabil apăruse și presa. „GLOATA LOCALĂ CAPTUREAZĂ SPERIETORUL DE COPILAȘI!“ Nu, „gloata“ suna prea negativ. În definitiv, oamenii ăștia violenți și proști erau eroi. „PĂRINȚII CAPTUREAZĂ PEDOFILUL DE LA PRIMĂRIE!“. Da, așa mai mergea. — Sunteți sigur, domnule Philips? Întrebă Insch. Hoitarul DĂDU din cap. — Bine. În cazul acesta, vă dăm bunurile Înapoi și sergentul McRae o să vă ducă acasă. Logan Înjură În surdină. Asistentul social zâmbi, bucuros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
totuși în aceeași încăpere. Era un bătrân micuț și pirpiriu, cu niște ochi albaștri, strălucitori, și o tuse pe care o alimenta cu țigări europene foarte tari. Avea acea alură specifică captivilor de pretutindeni, disprețuind prezența celor care l-au capturat - deși circula și supoziția că își oferise serviciile de bunăvoie. Satterlee se plimba acum de colo colo, gesticulând spre cei prezenți ca și cum ar fi fost patru sute de oameni, nu patru. Mal se răsuci în scaun, spunându-și că tipul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Statele Unite. Totul mergea ca uns. Apoi lucrurile au luat-o razna. Ofițerul care preacurvise cu Celeste scăpase de la Buchenwald înainte ca lagărul să fie eliberat și, cu puțin timp înainte ca Mal să fie trecut în rezervă, neamțul a fost capturat în Cracovia și ținut prizonier în barăcile Poliției Militare. Mal s-a dus la Cracovia doar ca să-l vadă. Ofițerul de serviciu i-a arătat bunurile confiscate de la nazist, inclusiv niște bucle de păr care-i aparținuseră, fără îndoială, Celestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu lacrimi la frontieră. Bob o luase spre sud: un străin cu ochi oblici într-un pământ cu ochi rotunzi. Mare tâmpenie... dar și-a acoperit absența controlând o mașină suspectă la intrarea din San Diego, arestând patru cărăuși și capturând o jumate de kil de maryjane calitatea întâi. Golanii aveau emise pe numele lor nouăsprezece mandate de arestare de la LAPD. A primit o scrisoare de felicitare din partea forurilor superioare și patru linii gravate pe patul pistolului. O altă mișcare penibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sută pe Layman de probabilitatea ipotezei protezei dentare. Leo Bordoni nu atinsese nimic în timp ce se afla în cameră, deci nu lăsase vreo amprentă. Danny fusese nevoit să lase cele trei seturi de haine în apartament, în caz că asasinul ar fi fost capturat și ar fi declarat că le lăsase împăturite pe scaunul de toaletă. Eșantioanele de praf și noroi erau inutile până nu avea un suspect cu care să le confrunte, ceea ce îi lăsa doar două puncte avans față de LAPD și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
iar Mal și Stompanato mergeau la Chaz Minear, iar când îl vor localiza pe Coleman, Buzz va suna la amicii lui din presă, ca să fie de față la momentul arestării: primele interviuri cu căpitanul Malcolm E. Considine, cel care îl capturase pe Monstrul Wolverină. După care urma Dudley Smith. La 8 dimineața stăteau în mașina lui Stompanato. Pânda unei echipe polițist-borfaș. Mal știa partea lui de scenariu. Buzz îl învățase pe Johnny partea lui și îl mituiseră pe portarul clădirii unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fapte eroice puse pe seama lui Tezeu : prinderea Taurului de la Marathon, adus din Creta de Heracles. După unii exegeți, „istoria lui Tezeu și a Minotaurului era un duplicat al istoriei lui Heracles, care învinge taurul cretan, și a lui Tezeu, care capturează Taurul de la Marathon” (6, I, p. 37). Nu mă interesează acum faptul că E. Bethe - a cărui afirmație am reprodus-o mai sus - interpretează istoricist aceste legende, care ar reprezenta „înfrângerea dominației cretane [de către dorieni]”, ci faptul că analogiile de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Les, ești teafăr? Ochii albaștri al Anrellei erau neliniștiți, figura ovală era palidă și obosită. - Liniște! ordonă o femeie cu voce profundă. Dar Craig dădu din cap și zâmbi liniștit către Anrella. - Chiar el era, raportă conducătoarea jeepului care-l capturase. Mi s-a părut că am văzut pe cineva pe gard, pe când aterizam. Era un copac acolo, foarte aproape de gard. - Taie-l, ordonă vocea profundă. Și taie și ceilalți copaci care ar putea fi folosiți pentru evadare. Pune-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
nu nouăzeci, ci nouă sute. Înconjoară deșertul. Controlează tot ce circulă pe sol sau în aer, tot ce mișcă pe-acolo. Folosește detectoare radar noaptea, reflectoare, trupe de noapte. Îți încredințez puteri nelimitate pentru a utiliza toate forțele disponibile în Statele Unite. Capturează-l pe Craig! Își dădu seama că se lupta, literalmente, pentru viață. CAPITOLUL 8 Craig se trezi. Nu avea nimic la care să se gândească. Ceea ce fusese întunecat se luminase brusc. Zăcea întins, foarte calm. Nu era deloc conștient că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
dar într-un fel nu prea i se putea aplica lui. După câteva clipe, încă nu identificase nepotrivirea. Ezitarea încetă. Își trase la loc picioarele sub cuvertură și zise: - Poate că ai dreptate. Dar felul cum acea femeie a fost capturată, chiar în această cameră, mă face să mă îngrijorez pentru siguranța ascunzătorii noastre. Se opri, încruntându-se. Avu o intuiție fulgerătoare că până la apariția în scenă a lui Peters nu fusese îngrijorat și că de fapt, starea lui inițială fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
face foarte curând. Acum, te rog, grăbește-te. - Cum mi-ai spus? - Mișcă! Păși încet, dar mintea îi era ca un pumn încleștat, strângându-se în jurul realității teribile care-l înconjura. Ea îl cunoștea. Această femeie pe care ei o capturaseră, această - cum spuseseră că se numea? - Anrella Craig îi cunoștea identitatea reală. Avusese un plan vag să se întoarcă asupra ei în întuneric, înșfăcându-i arma. Dar rămăsese zguduit de cuvintele ei. Trebui să se înghesuie prin deschizătură; atât era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
la cale un plan criminal. Craig rupse tăcerea cu un glas încordat, șocat. - Trebuie să înțeleg că Peters, McLarg, eu, Kelger, Rainey și ceilalți trebuie să fim ținuți acolo sus, la suprafață până ce armata și aviația Statelor Unite încearcă să ne captureze? Și că voi veți sta și veți privi cum încercăm să ne găsim o cale de scăpare, fără să faceți nimic pentru a ne ajuta? Văzu că... soția lui încuviințează rece, din cap. Ochii ei erau strălucitori și înțelegători. - Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
vor fi în siguranță în această ascunzătoare din deșert. Acum înțelegea mai bine. O armată de tancuri și avioane vor ataca - iar ea și ceilalți erau hotărâți să moară dacă el nu reușea să împiedice acel atac sau dacă era capturat. Craig se ridică brusc în pat. "Nerodule!" gândi el furios "ei nu vor face asta; și totuși am înghițit nada". Furia i se stinse la fel de repede cum apăruse. O plăcea pe femeie. Era focoasă și avea personalitate. Și, cumva - asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
trage câteva rafale cu arma automată în timp ce automobilul oprise, iar cele două femei se culcaseră îngrozite la pământ. În sfârșit, ajung teferi la destinație. Vânătorii de partizani se stabiliseră într-o clădire abandonată, unde dețineau un adevărat arsenal de arme capturate de la sovietici. Hatmanul le face invitatelor o mică demonstrație: încarcă o armă automată și începe să tragă în peretele unei camere, perforându-l. Cum se găseau în interior, zgomotul a fost asurzitor. Vânătorii dispuneau de aparatură radio, transmiteau mesaje și
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
incendiu, provocat în aparență chiar de ea. O dată cu fiica Hatmanului Tobă au ars și mai multe hărți militare, păstrate de la tatăl ei, care detaliau pozițiile partizanilor sovietici din Crimeea, în timpul războiului, lagărele sovietice prin care trecuse și ascunzătoarea unui tezaur capturat de la partizani. Să fi fost, acest incendiu, doar un simplu accident? * Între timp, tânăra Mariana Drăgescu, ca și colegele sale din Escadrila Sanitară, se bucura de o tot mai mare celebritate. Revistele de aviație românești și cele apărute în țările
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cu avioane germane. Observ o mulțime de găuri de bombe și un trimotor incendiat. Aterizez; în timp ce rulam întorc capul la stânga și, culmea obrăzniciei, Rata ateriza exact în coada mea. Întreb ofițerii germani despre existența lui Rata. Îmi spun că este capturat de un locot. român, care îi face proba în zbor. Apoi îmi povestesc despre vizita, cu o seară înainte, a bombardierelor bolșevice, și cum din cele câteva sute de avioane de pe teren au atins din greșeală un trimotor de transport
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
orientez bine. Am intrat, mi-aduc aminte, într-o cameră cu podele pe jos, nevopsite. Erau acolo niște aparate de radio-transmisie... Și îmi amintesc un detaliu straniu: se spunea că Hatmanul le tăia o ureche partizanilor comuniști pe care îi captura. Ei bine, am văzut acolo o sfoară, pe care erau înșirate aceste urechi tăiate... Le păstra ca pe niște trofee. Am trecut în altă cameră, cu o masă în mijloc. Mariana a plecat cu câțiva ofițeri, să vadă caii vânătorilor
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]