7,041 matches
-
Radu Paraschivescu. Din 1970 până la sfârșitul vieții lucrează ca redactor la „România literară”. M. începe să scrie versuri - și să frecventeze cercurile tinerilor aspiranți la literatură - din studenție. A participat la cenaclul „Mihai Eminescu” condus de Marin Sorescu, precum și la cenaclul „Nicolae Labiș” al revistei „Luceafărul”, fiind cu consecvență prezent și la lucrările cenaclului condus de M. R. Paraschivescu. Debutează în 1966, cu poemul mâncau la o masă lungă și bogată, apărut în „Povestea vorbei”, supliment al revistei „Ramuri” coordonat de
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
M. începe să scrie versuri - și să frecventeze cercurile tinerilor aspiranți la literatură - din studenție. A participat la cenaclul „Mihai Eminescu” condus de Marin Sorescu, precum și la cenaclul „Nicolae Labiș” al revistei „Luceafărul”, fiind cu consecvență prezent și la lucrările cenaclului condus de M. R. Paraschivescu. Debutează în 1966, cu poemul mâncau la o masă lungă și bogată, apărut în „Povestea vorbei”, supliment al revistei „Ramuri” coordonat de M. R. Paraschivescu. În aceeași epocă se constituie „grupul oniric”, în care lui
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
al lui Virgil Mihaiu, medic. A făcut școala elementară în limba germană la Cluj, tot aici a urmat Liceul „Emil Racoviță”(1962-1970) și Facultatea de Filologie, secția germană-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai”, luându-și licența în 1974. Elev, apoi student, frecventează cenaclul „Lucian Blaga” și pe cel din jurul revistei „Echinox” ori cenaclul bucureștean condus de Tudor Opriș, precum și cluburile de jazz. Devine redactor la „Echinox” (1971-1983), revistă căreia îi asigură și prezentarea grafică. Funcționează ca profesor de germană și engleză la Liceul
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
limba germană la Cluj, tot aici a urmat Liceul „Emil Racoviță”(1962-1970) și Facultatea de Filologie, secția germană-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai”, luându-și licența în 1974. Elev, apoi student, frecventează cenaclul „Lucian Blaga” și pe cel din jurul revistei „Echinox” ori cenaclul bucureștean condus de Tudor Opriș, precum și cluburile de jazz. Devine redactor la „Echinox” (1971-1983), revistă căreia îi asigură și prezentarea grafică. Funcționează ca profesor de germană și engleză la Liceul „Ady-Șincai” din Cluj, ca redactor, din 1990, la „Steaua”, iar
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
Se înscrie la Facultatea de Filosofie din Belgrad, pe care o va absolvi în 1955, cu teza de licență Estetica irațională a suprarealismului. Debutează editorial în 1953, publicând un volum de versuri în limba română, Muguri, după ce se remarcase în cenaclul liceului și în câteva cercuri studențești. După studii filologice la Paris (1955-1956), se întoarce la Belgrad, unde intră în gazetărie (1956-1959) și începe să traducă din literatura franceză. Din nou la Paris, urmează, între 1960 și 1963, cursurile Facultății de
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
lua, în 1923, bacalaureatul. Student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1923-1927), participă la ședințele Institutului de Literatură al lui Mihail Dragomirescu, bucurându-se de încurajatoare aprecieri; cu oarecare timiditate își face apariția și la ședințele cenaclului Sburătorul. În 1927 revine la Craiova, intrând în învățământ. Ca profesor suplinitor, predă la Liceul „Carol I” și la Liceul Militar „D.A. Sturdza”. De prin 1929 încep să se manifeste semnele maladiei ce avea să îi aducă sfârșitul. În căutarea
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
Junimii. Față de colegii de grupare a arătat multă bunăvoință, înrudită uneori cu părtinirea, bunăvoință vădită nu numai în manifestări publice, ci și în lectura atentă și meticuloasă a textelor, numeroase, ce i se trimiteau, sugerând modificări și întreținând cu membrii cenaclului ori cu cei ce urmau să devină membri o corespondență întinsă, din care nu lipseau sfaturile și îndrumările. M. a contribuit substanțial la crearea celei mai importante manifestări unitare de spirit critic în literatura noastră. Noua direcție animată de el
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Licurici”, „România liberă”, „Seara”, „Universul”, folosind pseudonimele M. Adam, Ion Căruntu, Eugen Craioveanu, B. Mitru, Moș Mitru, M. Pârăianu. Devenind profesor de literatură română și universală, predă în cele din urmă la Liceul „Gh. Lazăr” din București (1956), unde înființează cenaclul literar Luceafărul, consacrându-se, pe parcursul a două decenii, formării și îndrumării tinerelor talente. A fost membru corespondent al Academiei Germane de Literatură pentru Copii și Tineret din Volkach și membru de onoare al Bibliotecii Internaționale pentru Copii și Tineret UNESCO
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
București), critic și teoretician literar, poet, prozator și traducător. Este fiul Anicăi (n. Voica) și al lui Duță Mincu, muncitor. Urmează în Slatina școala primară și Liceul „Radu Greceanu” (1958-1962), apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1962-1967). Frecventează cenaclul Junimea, fiind unul dintre studenții care militează pentru înființarea revistei „Amfiteatru” (1966), la care va avea o rubrică permanentă de critică. Din 1968 va funcționa la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Constanța. În 1971 își ia doctoratul la
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
de Litere, Istorie, Teologie și Drept a Universității „Ovidius” (1990-1998). În 1991 înființează Editura Pontica (1991), în cadrul căreia coordonează colecția „Biblioteca italiană” și colecția de poezie „Euridice” (care promovează poezia tânără). În 1993 înființează revista culturală „Paradigma”. În 2002-2003 conduce cenaclul „Euridice” al Uniunii Scriitorilor, ulterior transferat la Muzeul Literaturii Române. Debutează în 1964, la „Gazeta literară”, cu un articol de critică, iar ca poet la „Amfiteatru”, în 1966. Editorial, începe cu placheta de poezie Cumpănă (1968) și cu o culegere
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
Antologii: Avangarda literară românească, introd. edit., București, 1983; Convorbiri cu poeți italieni, Constanța, 1995; De ce scriu poezie..., Constanța, 1996; Poezia română actuală, I-III, Constanța, 1998-1999; Poezia română în secolul XX, I, Constanța, 2003; Canon și canonizare, Constanța, 2003; Dosarul Cenaclului „Euridice”, I-II, București-Constanța, 2003. Traduceri: Silvio Avalle D’Arco, Modele semiologice în Commedia lui Dante, pref. trad., București, 1979 (în colaborare cu Ștefania Mincu); Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifesti da Urmuz a Ion Caraion, Milano, 1980 (în
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
Sfântă, București, 2002; Măștile lui Caragiale, București, 2002; Sfânta Treime a poeziei românești, București, 2003; Dicționarul cinematografic al literaturii române, București, 2003. Ediții: Vasile Modorcea, Monografia satului Grid din Țara Făgărașului, București, 2002. Repere bibliografice: Paul Everac, O dorință numită cenaclu, CNT, 1970, 27; C. Stănescu, Caiet de poezie, LCF, 1974, 36; Lucian Vasiliu, „Derută în paradis”, CL, 1978, 12; Ov.S. Crohmălniceanu, Libertăți literare, FLC, 1979, 5; Romulus Rusan, Elogiul mitului, RL, 1979, 18; Ion Bălu, Căutările creatoare ale prozei, RL
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
, Gergely (12.III.1845, Gherla - 6.VIII.1930, Cluj), folclorist, traducător și gazetar. A urmat Liceul Romano-Catolic din Cluj, remarcându-se și ca redactor al revistelor școlare „Hajnal” și „Speranția”, realizate de cenaclurile literare maghiar și român. După studii de drept făcute la Universitatea din Cluj, funcționează ca inspector școlar al județului Turda-Arieș (1876-1886). Profesor de limba și literatura română la Universitatea din Cluj (1886-1919), în 1892-1893, 1902-1903 este decanul Facultății de Filologie
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
În revistă și o verificare a atașamentului partinic al „păturii”, al marelui batalion ne-muncitoresc: creatorii de valori științifice, tehnice, artistice. Deviza congresului era Pace-Cultură, iar manifestarea trebuia să cuprindă toate instituțiile culturale, științifice, de Învățământ și obștești, Începând cu cenaclul de fabrică ori de cămin cultural, cu organizațiile sportive, Încheind cu facultățile, societățile de creație, institutele științifice ori Academia. Presa din aceste săptămâni e plină de bilanțuri care scot În lumină rodnicia muncii intelectualilor. În Scânteia, bunăoară, pot fi citite
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
orașe ca Galați, Craiova, Cluj, Iași, ș.a. Și tot aici se dau indicații concrete despre Cum va fi Întâmpinat și cum se va desfășura Congresul Intelectualilor din R.P.R. pentru Pace și Cultură 16. Echipele artistice muncitorești, ateneele populare, căminele culturale, cenaclurile literare etc, trebuie să dea campaniei pentru Congresul Intelectualilor din R.P.R. caracterul unei largi acțiuni pentru pace și cultură, de la un cap la altul al țării, În orașe și sate. În fabrici și instituții, oamenii muncii primesc cu bucurie și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În slujba poporului muncitor”, și câțiva oameni de știință, filosofi: ing. G. Găină, Barbu Zaharescu, ș.a. Dar Congresul intelectualilor nu a fost precedat numai de defilări, expoziții, Întâlniri, lansări de cărți, expuneri, spectacole, Întreceri sportive, Înființări de noi cercuri și cenacluri, opinii, angajamente și nici numai de ședințe de reorganizare a unor secții ale Academiei R.P.R. sau a unor instituții - cum a fost Societatea Scriitorilor - despre care vom scrie ceva mai jos, ci această inițitivă și-a dezvăluit și un alt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
necesară de dezvoltare a muncii În secțiile S.S.d.R. care și ea trebuie lămurită deplin tuturor oamenilor scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales acei care ar spera să poată transforma secțiile În „cenacle și tribune de oratorie diversionistă”. * Conferința scriitorilor a Început În 25 martie 1949; cu un prezidiu impresionant, din peste 30 de persoane (vezi minuta lucrărilor În nota 20), conferința, condusă succesiv de A.Toma și Mihail Sadoveanu, a analizat stadiul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceleiași vieți noi, fericite. Acest proces l-a Înțeles just Mihai Gavril și-l exprimă În multe din versurile sale (Ă)”32. Anul 1949 impune În viața literară românească un cadru mai vechi, dar fundamental restructurat, de cultivare a talentelor: cenaclul. Adevărată pepinieră de poeți, cenaclul exista peste tot: În orașe: pe lângă fabrici și În unitățile de Învățământ, la sate: pe lângă căminele culturale. Presa din vreme dă numeroase detalii În acest sens, Încurajând și popularizând zgomotos această formă de pătrundere și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
proces l-a Înțeles just Mihai Gavril și-l exprimă În multe din versurile sale (Ă)”32. Anul 1949 impune În viața literară românească un cadru mai vechi, dar fundamental restructurat, de cultivare a talentelor: cenaclul. Adevărată pepinieră de poeți, cenaclul exista peste tot: În orașe: pe lângă fabrici și În unitățile de Învățământ, la sate: pe lângă căminele culturale. Presa din vreme dă numeroase detalii În acest sens, Încurajând și popularizând zgomotos această formă de pătrundere și Însămânțare a artisticului „În masse
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
detalii În acest sens, Încurajând și popularizând zgomotos această formă de pătrundere și Însămânțare a artisticului „În masse”. Din nota Studenții și literatura 33 aflăm bunăoară că „sâmbătă 7 februarie a avut loc la Facultatea de Filologie din București, deschiderea cenaclului literar. Biroul cenaclului este format din Cezar Drăgoi, Mihai Meria și Toma Maiorescu (an 1, - n.n.), iar din comisia de lectori fac parte Vasile Nicorovici, Ion Serebreanu și Constantin Măciucă”. În altă parte aflăm despre un nou „laborator de literatură
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sens, Încurajând și popularizând zgomotos această formă de pătrundere și Însămânțare a artisticului „În masse”. Din nota Studenții și literatura 33 aflăm bunăoară că „sâmbătă 7 februarie a avut loc la Facultatea de Filologie din București, deschiderea cenaclului literar. Biroul cenaclului este format din Cezar Drăgoi, Mihai Meria și Toma Maiorescu (an 1, - n.n.), iar din comisia de lectori fac parte Vasile Nicorovici, Ion Serebreanu și Constantin Măciucă”. În altă parte aflăm despre un nou „laborator de literatură”34, care era
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este format din Cezar Drăgoi, Mihai Meria și Toma Maiorescu (an 1, - n.n.), iar din comisia de lectori fac parte Vasile Nicorovici, Ion Serebreanu și Constantin Măciucă”. În altă parte aflăm despre un nou „laborator de literatură”34, care era cenaclul Așezămintelor culturale Nicolae Bălcescu: „membrii cenaclului se găsesc În plin progres de creștere și câteodată chiar de la ședință la ședință li se poate observa ascensiunea. Vom nota aici câteva talente care au crescut sub Îndrumarea cenaclului (În afară de câțiva mai «Încercați
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Meria și Toma Maiorescu (an 1, - n.n.), iar din comisia de lectori fac parte Vasile Nicorovici, Ion Serebreanu și Constantin Măciucă”. În altă parte aflăm despre un nou „laborator de literatură”34, care era cenaclul Așezămintelor culturale Nicolae Bălcescu: „membrii cenaclului se găsesc În plin progres de creștere și câteodată chiar de la ședință la ședință li se poate observa ascensiunea. Vom nota aici câteva talente care au crescut sub Îndrumarea cenaclului (În afară de câțiva mai «Încercați» cum ar fi Clementina Voinescu, Maria
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literatură”34, care era cenaclul Așezămintelor culturale Nicolae Bălcescu: „membrii cenaclului se găsesc În plin progres de creștere și câteodată chiar de la ședință la ședință li se poate observa ascensiunea. Vom nota aici câteva talente care au crescut sub Îndrumarea cenaclului (În afară de câțiva mai «Încercați» cum ar fi Clementina Voinescu, Maria Cetină, Mălina Cajal, Petre Luscalov, Mihail Filip). Vasile Iosif (Ă) scrie versuri numai de cinci luni de zile. Cititorii Flăcării s-au putut edifica asupra calității versurilor din poemul publicat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
versuri numai de cinci luni de zile. Cititorii Flăcării s-au putut edifica asupra calității versurilor din poemul publicat În numărul de 1 Mai”. Alți poeți crescuți: Viorica Boștea, Armin Stolper, Santa Iordan, I. Dulgheru, Toma Șipoteanu, ș.a. Lirica de cenaclu, ipostaza poetului-muncitor Își aveau În Scânteia o apărătoare constantă, intervenind cu sfaturi ori de câte ori revistele de specialitate nu apreciau cum se cuvine efortul În discuție. Iată-l de pildă pe Petre DRAGOȘ 35 apărând câțiva „tineri talentați” a căror valoare rubrica
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]