6,287 matches
-
mai numeroși, cu cât păcatelepe care le-a săvârșit omul în viață au fost mai numeroase. Toți sebat pentru bietul suflet, chiar și între ei, care și cum să-l prindă,după dezlipirea de trup, și să îl arunce în chinurile iadului. Atât demare va fi răutatea lor, încât vor căuta să descopere, atât în stările din pragul morții, cât și prin vămile văzduhului, păcatele vechi aleomului, chiar dacă s-a mărturisit și s-a căit pentru ele. Credința și convingerea spiritualității
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și apoi prin iad pentru a vedea și a seconvinge singur de mărturiile nemincinoase ale Scripturii privindexistența și realitatea raiului și a iadului, chiar dacă se va așeza apoidoar într-unul dintre ele, pentru că între acestea prăpastie mare este.La vederea chinurilor iadului, sufletele se vor cutremura, mân-gâindu-se însă cu speranța că, după judecata particulară, vor aveaparte de bucuria și odihna raiului. Potrivit teologiei dogmatice ortodoxe, atât acest itinerariu al sufletului, cât și trecerea lui prin vămile văzduhului fac parte din judecata
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
amenințare; hotărârea fără schimbare;tânguirea neîncetată; lacrimile nefolositoare; întunericul nestrăveziu; viermele cel neadormit; focul cel nestins; muncile de tot felul;căderea de la Împărăție; despărțirea de sfinți; depărtarea de îngeri;înstrăinarea de Dumnezeu; pierderea curajului; moartea veșnică;frica, durerea, întristarea, rușinea, chinul conștiinței?”<footnote Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia, volumul V, p. 80. footnote>.Cuviosul Isaia Pusnicul spune că „Domnul va face examenulvieții noastre de pe pământ”<footnote Cuviosul Isaia Pusnicul, op. cit., p. 249. footnote>, iar Sfântul Simeon Noul Teolog spune
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
păcatului, dacă rămâneam statornic hotărârii făcute că nuvoi mai păcătui: o făgăduință hotărâtă, o spovedanie generală, opocăință sinceră m-ar fi dus la cer. Puteam fi osândit pentru ceva și, pentru o plăcere de o clipă,sunt aici și sufăr chinurile veșnice. Cu ochii deschiși m-au aruncatîn prăpastia iadului și aceasta pe dreptate, pentru că n-am voit să măsupun nici sfaturilor pe care mi le-au dat duhovnicii, nici mustrărilor conștiinței și nici îndrumărilor lui Dumnezeu”<footnote Sfântul Nicodim Aghioritul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Alba Iulia, 1995, pp. 309-310. footnote>. Referindu-se la conținutul judecății, Sfântul Grigorie Sinaitul arată că ea se va face „pentru îndreptarea prin pedepse și după fapte,pe unii pedepsindu-i, pe alții miluindu-i, dând ca răsplată unoracununile, altora chinurile. Din cei pedepsiți, cei dintâi sunt cu totulnecredincioși; cei de-al doilea, credincioși, dar fără râvnă, de aceea seși pedepsesc cu iubire de oameni. Iar cei ce s-au făcut desăvârșiți,fie în virtuți, fie în păcate, vor avea răsplățile
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1931] cat. catalan CDDE I.-A. Candrea-Ov. Densusianu, Dicționarul etimologic al limbii române. I. Elementele latine. A-Putea, Bucu rești, 1907-1914 CDER Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Editura Saeculum I. O., București, 2001 ceh. ceh(esc) cf. confer chin. chinezesc cr. croat d. H. după Hristos DA Academia Română, Dicționarul limbii române, A-De și F-lojniță, București, 1913-1949 DEL A. Ernout și A. Meillet, Dictionnaire étymologique de la langue latine. Histoire des mots, ed. a IV-a, Librairie C. Klincksieck, Paris
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
goulgoleth) datorită formei sale rotunjite, asemănătoare cu un craniu. În traducerea latină a Evangheliilor (Matei XXVII, 33; Marcu XV, 22; Luca XXIII, 33; Ioan XIX, 17), pentru denumirea acestei coline apare termenul Calvariae locus (lat. calvaria, -ae „căpățână“). Sensul de „chin“ al lui calvar este o evoluție ulterioară, prin referire la patimile suferite de Isus pe colina Golgota. Heruvim este glosat în dicționare prin „înger care urmează ierarhic după arhangheli“. Avem a face cu un termen bisericesc, care la noi a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Biblia. Unii evrei ajung la curțile faraonilor care erau suverani pe Canaan deși cultural, țara promisă era sub influența Babilonului. S-a întâmplat însă ca sub Ramses al II-lea, locuitorii Goșenului din liberi să devină sclavi, lucrători la piramide. Chinurile îi unesc. Urmează exodul, rătăcirea prin pustie, rolul lui Moise, abandonarea vițelului de aur, Tablele legii, cucerirea Canaanului, epoca judecătorilor și pasiunea evreilor pentru comerț, agricultură și meserii. Important este rolul lui Samuel profetul care-i scoate din demoralizarea înfrângerii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cosmică, armonia în varietate. Chinezii au căutat din adâncul istoriei lor să afle alchimistic un elixir magic, nu aur, ci mai degrabă o apă vie, ca-n basmele românești, pentru prelungirea vieții. Construirea zidului chinezesc, „Marele Zid“, sub dinastia imperială Chin până în 207 î.Chr. când moare ultimul împărat, le dădea un plus de certitudine, vitalitate, unitate. Apoi au venit discordiile, războaiele interne care au stagnat înflorirea din cele patru secole ale dinastiei Han. în acele veacuri înflorise și cultura, comerțul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bătrână, insultându-și bărbatul sau rivalizând cu zeii și lăudându-și fericirea sau căderea în năpastă și lăsându-se cuprinsă de plânsete și văicăreli; și mai puțin le vom permite să o imite în stare de bolnavă, îndrăgostită sau în chinurile facerii. Nu-i vor imita pe sclavi, bărbați sau femei, în activitățile lor servile. Nici, fără îndoială, pe oamenii răi la suflet și lași care acționează invers decât ceea ce ceream noi acum câtva timp, care se insultă și se batjocoresc
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
totodată o anumită distanță și o privire critică. Cu toții avem nevoie de a simți emoții tari, milă și teamă. Dacă în viață ele sunt generatoare de tulburări și de suferință, în tragedie, în schimb, le resimțim fără a simți și chinurile, și prin ele simțim plăcere, pentru că suntem "curățiți", "purificați" de aceste afecte. Ne face plăcere să privim imaginile cele mai de calitate ale unor lucruri a căror vedere ne este neplăcută în realitate". (cap. 4) Aristotel gândește, mult înaintea lui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
viciile ridiculizându-le. "Să fie atacat viciul prin teama de ridicol și de rușine, scrie el în Elemente de Literatură (1787), în cadrul articolului "Drama"; crima, prin spaima față de remușcările care te cuprind și de pedeapsa care urmează; patimile, prin zugrăvirea chinurilor, pericolelor, nenorocirilor care le însoțesc: iată efectele importante ale teatrului." Tragedia este condamnată, de la sfârșitul secolului al XVII-lea, de cei ce o consideră imorală, ca și de cei pe care îi plictisește. Chiar dacă Clasicii noștri au încercat de bine
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
violează pe fiicele țăranului Scédase care le-a oferit ospitalitate, apoi aruncă trupul acestuia într-un puț. Corneille face aici aluzie la propria lui tragedie, Theodora fecioară și martiră care cunoaște, în 1645, un usturător eșec. 56 "O Doamne! ce chin îngrozitor! Astă jignire tatălui meu e adresată, De al Ximenei tată ofensator!" (n.tr.) 57 "Eteocle: Și unul și celălalt o ură de moarte ne purtăm: Dar, Creon, nu cu trecerea anilor o măsurăm, Cu noi odată s-a născut
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ironic, putem cita un comentariu al lui Caragiale din cronica teatrală cu titlul Ruy-Blas-Răsăritul unei stele: "Desigur, traducătorul a voit să prelungească spectacolul ca să obosească mai puțin pe spectatori. Cuminte lucru: arta trebuie să fie o favoare, iar nu un chin, publicul nu trebuie obosit niciodată"128. Fără nici o intenție critică sunt promovate sofisme și în textele care făceau reclamă adecvată publicațiilor sale umoristice. Astfel, pe coperta minusculului săptămânal "Claponul" se preciza printr-un truism: "Foiță hazlie și populară. / Apare când
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cultura pasionată a rasei cavaline și pentru cursele de cai pe deșelate și pe distanțe de sute de kilometri ... [s.n.] Se întinde o câmpie Pe sub poale de Carpați, Câmp deschis de ...călărie etc. [s.n.]168 Cu ușurință ne putem imagina "chinul" redactării acestui paragraf descriptiv, motivat parcă de ambiția demonstrării abilităților de pictor al naturii, pe care mulți detractori i le-au contestat. Prezența punctelor de suspensie și a "etc."-ului avertizează însă asupra caracterului parodic al textului și asupra firescului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să aducă un moment măcar de escepțiune în viața voastră calmă și neofensivă: nici rachitismul primatur al micelor chineze, nici legenda bietului Pim-Pim, fidelul vizitator matinal al Casei Justiției, nici crâmpeiele de banan încrucișate pe ușa edificiului Mumei Tutulor, nici chinul sărmanului Chinez care este condamnat la intrarea Pungei-publice să-ncerce a sătura pe nesăturabilul monstru; nici tăierea limbei din jurisdicțiunea voastră. Vouă, ceaiul și opiul să vi se dea... și'ncolo, pace! O, de trei ori fericiți muritori!!!150 În
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nou, îndeplinită în ritm alert, într-o "beție a muncii, cu un elan similar unei furor facer sau furor eroicus", este de asemenea un clișeu (contrar sensibilității folclorice pe care intenționa să se altoiască, deoarece pentru țăran munca e un chin, nu are valoare prin sine, accentul fiind plasat pe pregătirea și îndeplinirea riguroasă a ritualului și pe efectul magic scontat).880 Condiția titanică sau ascetică (sărăcia e atât o virtute cât și o obligație) a muncitorului este similară aceleia a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
McCloud, op. cit., p. 17. Bineînțeles, McCloud coboară mai departe în timp și identifică o sursă a benzii desenate în seria de picturi și gravuri ale lui William Hogarth, publicate în 1731, apoi și mai departe, în jurul anului 1460 când apar "Chinurile Sfântului Erasmus", și mai departe, la tapiseria Bayeux, care înfățișează cucerirea normandă a Angliei de la 1066 etc. Despre creatorii de bandă desenată au mai existat voci respectate care s-au exprimat în termeni elogioși. De exemplu, Steinbeck îl considera pe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să îndure suferința, înainte de a i se îngădui să moară... Trebuie să dobândim cu toții binecuvântarea morți cu preț greu... Granița dintre viață și moarte este subțire ca ața, măi!... Rând pe rând, fiecare urcă Golgota de veacuri... Fiecare străbate aceleași chinuri... fiecare află deznădăjduita speranță a veacurilor. Fiecare își alătură pașii de pașii celor ce au fost și au luptat înaintea lui, împotriva morții, au tăgăduit moartea... și au murit... Măi, Fanachi!... continuă moșierul pe un ton resemnat. Ce trebuie să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Ghetsimani, rugându-se: „Tată, dacă trebuie să beau această cupă a amărăciunii fie cum voiești Tu!“ Și, boierul începu, și el să se roage... „Din adâncuri strig către Tine. O Doamne! Auzi vocea mea. Lasă-Ți urechea să asculte glasul chinurilor mele!..“ murmura moșierul cu ochii închiși în vreme ce în jurul lui începu să se strângă întunericul. În acel moment strigă ridicându-și brațele către cer: „O, Doamne, Doamne, dacă Sfânta Ta voință m-a creat ca să sufăr, dă-mi și puterea de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
inima la loc... Din nou o rafală... un trosnet de creangă ruptă, izbi în geam. Femeia, cu o voință nebănuită, lupta pentru viață. Un junghi îi împunse ascuțit pântecele, făcând să i se clătine mintea de durere. Se zvârcolea în chinuri, ca o râmă strivită la un capăt. Afară, crivățul urla ca o fiară, în frământările văzduhului, ca la început de lume... Din înălțimi, din băierile rupte ale cerului, se revărsa potopul. Chinurile bietei femei nu mai sfârșeau. Gemea, gâfâia din
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se clătine mintea de durere. Se zvârcolea în chinuri, ca o râmă strivită la un capăt. Afară, crivățul urla ca o fiară, în frământările văzduhului, ca la început de lume... Din înălțimi, din băierile rupte ale cerului, se revărsa potopul. Chinurile bietei femei nu mai sfârșeau. Gemea, gâfâia din răsputeri, într-un lac de sudoare. Lângă opaiț, lumânarea de la Sf. Înviere, arde necontenit, tremurând la fiecare zvâcnire a urgiei de afară. „Să fie, oare, în această pornire a Firii, o neagră
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bună; el a întors fruntea cu privirile tulburate, simțind în glasul flăcăului, cum fierbe otrava mâniei... Neliniștea lui era dragostea de om stătut pentru o fată prea tânără și prea frumoasă; el înțelegea că în inima inimii lui arde un chin și o întrebare, și a înțeles ca vorba lui trebuie să-i stingă focul de acolo. Cum spune o vorbă din bătrâni: „o vorbă bună stinge focul, mai curând decât o saca de apă“. ...Nu te lăsa, dragu‟ moșului, doborât
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dar avusese somnul acela profund care de obicei te cuprinde fix înainte să trebuiască să te scoli. Genul de somn pe care i-ar fi plăcut să-l aibă la începutul nopții, când se trântise în sfârșit în pat după chinul din ascensor. Anna și Neil se oferiseră să o ducă înapoi cu taxiul acasă, dar clătinase din cap și le spusese că nu era nevoie, că se simțea perfect, mulțumesc, și că voia să se culce cât mai repede. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
tine te chem, Ce vremuri de jale, ce vremuri de uri, Te-aș pune să urli, ți-aș cere să juri Că viața aceasta e-un simplu coșmar, Dar gustul trăirii rămâne amar, Ce vremuri de ceață, ce vremuri de chin, Mă caut prin mine, spre tine mă-nchin, Îmi tună în suflet, îmi fulgeră mult, Doar tu ești aproape. Și tac. Și te-ascult. 2 mai 2011 Noaptea când am avut cerul la picioare însera fantomatic stelele alunecau printre nori
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]