KorAP: Find »[drukola/base=cit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...190 191 192 ...206 >

5,146 matches

Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561

în E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 432-434). 213 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Mite", în Gazeta, an II, nr. 281, 19 febr. 1935, 383 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 136-140). 214 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 140-147). 215 Mihail Sebastian, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 136-140). 214 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 140-147). 215 Mihail Sebastian, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Rampa, an 18, nr. nr. 5377, 13 dec. 1935. 216 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 242 (Scrisoare către Hortensia Papadat Bengescu, 27 iulie 1935). Vezi și "De

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
1935 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 140-147). 215 Mihail Sebastian, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Rampa, an 18, nr. nr. 5377, 13 dec. 1935. 216 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 242 (Scrisoare către Hortensia Papadat Bengescu, 27 iulie 1935). Vezi și "De vorbă cu d. E. Lovinescu sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. 217 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la textul interviului

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
1935. 217 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la textul interviului luat de Pericle Martinescu lui Lovinescu, "Un sfert de ceas de vorbă cu d. E. Lovinescu" (în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 416-417. 218 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 314. 219 Caius Dobrescu, op. cit., p. 91. 220 Idem, p. 77. 221 Observații interesante despre drama "triunghiulară" sunt de găsit și în studiul semnat de Ligia și

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Martinescu lui Lovinescu, "Un sfert de ceas de vorbă cu d. E. Lovinescu" (în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935), din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 416-417. 218 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 314. 219 Caius Dobrescu, op. cit., p. 91. 220 Idem, p. 77. 221 Observații interesante despre drama "triunghiulară" sunt de găsit și în studiul semnat de Ligia și Adrian Tudurachi, "Moartea unui personaj literar", în volumul Mihai Eminescu, poet național

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
220 Idem, p. 77. 221 Observații interesante despre drama "triunghiulară" sunt de găsit și în studiul semnat de Ligia și Adrian Tudurachi, "Moartea unui personaj literar", în volumul Mihai Eminescu, poet național român. Istoria și anatomia unui mit cultural, ed. cit., pp. 178-206. Autorii explică foarte inteligent și motivele care au condus la abandonarea proiectului eminescian: "Lovinescu, care a abandonat proiectul ciclului eminescian când măsura ideală a devenit imposibilă, a rămas în literatură ca ignobilul explorator al mizeriilor geniului. El, care

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
fost păstrat ca părintele unui mic personaj" (op. cit., p. 206). 222 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 32. 223 Idem, p. 17. 224 Idem, p. 32. 225 Ileana Vrancea, E. Lovinescu, artistul, ed. cit., p. 98. 226 Idem, p. 102. 227 G. Călinescu, "E. Lovinescu: Mite", în volumul Ulysse, ed. cit., p. 227. 228 În opinia lui Ioan Holban, prezența autorului în propriul discurs narativ "este una din invariantele romanelor: sub travesti-ul transparent

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 32. 223 Idem, p. 17. 224 Idem, p. 32. 225 Ileana Vrancea, E. Lovinescu, artistul, ed. cit., p. 98. 226 Idem, p. 102. 227 G. Călinescu, "E. Lovinescu: Mite", în volumul Ulysse, ed. cit., p. 227. 228 În opinia lui Ioan Holban, prezența autorului în propriul discurs narativ "este una din invariantele romanelor: sub travesti-ul transparent al pronumelui personal (eu în Bizu) sau sub masca vocii calificate a criticului (în Romanul lui Eminescu

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
1969, p. 340. 230 Ligia Tudurachi, capitolul "Receptarea romanelor lovinesciene. Explicații pentru un eșec", în op. cit., pp. 13-59. 231 E. Lovinescu, " Expresia creatoare de realități", în Vremea, an IV, nr. 186, 10 mai 1931. Vezi și Memorii. Aqua forte, ed. cit., pp. 267-273. Pornind de la aceeași observație, Ioan Holban consideră cauzalitatea inversă drept "o componentă a registrului tehnic al romanelor" (op. cit., p. 25). 232 Lovinescu identifică drept cauză a procesului de modernizare și de constituire a identității etnice românești împrumutul mimetic

by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754

Editura Calistrat Hogaș, București, 1992. 120 Ibidem, p. 228. 121 Ibidem. 122 Ibidem. 123 Valentin Raiha. op. cit., p. 59. 124 Pavel Coruț, Să te naști sub steaua noastră, Editura Gemenii, București, 1993. 125 Mihai Ungheanu, Un război civil regizat?, ed. cit. p. 133. 126 Ibidem, p. 66. 127 Ibidem. 128 Silviu Brucan, Generația irosită, ed. cit., p. 229. 129 Ibidem. 130 Ibidem. 131 Ibidem, p. 230. 132 Ion Iliescu, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București, 1994. 133 Ibidem, p. 61. 134

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
Raiha. op. cit., p. 59. 124 Pavel Coruț, Să te naști sub steaua noastră, Editura Gemenii, București, 1993. 125 Mihai Ungheanu, Un război civil regizat?, ed. cit. p. 133. 126 Ibidem, p. 66. 127 Ibidem. 128 Silviu Brucan, Generația irosită, ed. cit., p. 229. 129 Ibidem. 130 Ibidem. 131 Ibidem, p. 230. 132 Ion Iliescu, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București, 1994. 133 Ibidem, p. 61. 134 Sergiu Nicolaescu, Un senator acuză, Editura Pro, București, 1996. 135 Ibidem, p. 168. 136 Ibidem

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
p. 260. 153 Ibidem. 154 Mihai Ungheanu, op. cit., p. 42. 155 Ibidem, p. 44. 156 Ibidem, p. 34. 157 Ibidem, p. 35. 158 Constantin Vasile, op. cit., în special p. 265. 159 Ibidem, p. 262. 160 Silviu Brucan, Generația irosită..., ed. cit., p. 232. 161 Mihai Ungheanu, op. cit., p. 334. 162 Ion lliescu, Revoluție și reformă, ed. cit., p. 50. 163 Ibidem, p. 60. 164 Ibidem. 165 Ibidem. 166 Silviu Brucan, Generația irosită.... ed. cit., p. 230. 167 Ibidem. 168 Ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
p. 34. 157 Ibidem, p. 35. 158 Constantin Vasile, op. cit., în special p. 265. 159 Ibidem, p. 262. 160 Silviu Brucan, Generația irosită..., ed. cit., p. 232. 161 Mihai Ungheanu, op. cit., p. 334. 162 Ion lliescu, Revoluție și reformă, ed. cit., p. 50. 163 Ibidem, p. 60. 164 Ibidem. 165 Ibidem. 166 Silviu Brucan, Generația irosită.... ed. cit., p. 230. 167 Ibidem. 168 Ibidem, p. 246. 169 Ioan Petru Culianu, Inter in silvis. Gnoză și magie, Editura Polirom, Iași, 2013, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
262. 160 Silviu Brucan, Generația irosită..., ed. cit., p. 232. 161 Mihai Ungheanu, op. cit., p. 334. 162 Ion lliescu, Revoluție și reformă, ed. cit., p. 50. 163 Ibidem, p. 60. 164 Ibidem. 165 Ibidem. 166 Silviu Brucan, Generația irosită.... ed. cit., p. 230. 167 Ibidem. 168 Ibidem, p. 246. 169 Ioan Petru Culianu, Inter in silvis. Gnoză și magie, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 330. 170 Ibidem, p. 323. 171 Ibidem. 172 Ibidem, pp. 323-324. 173 Ibidem, p. 324. 174 Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
opun construcției de moschei, 67 % cred că persoanele de religie musulmană nu vor să se integreze în societatea franceză. Un sondaj Harris Interactive din 2013 aduce informația că "73% dintre francezi au o părere proastă despre musulmani" (Vasile Dîncu, art. cit., p. 3). Islamofobia a înlocuit arabofobia. Dar ceea ce este realmente spectaculos este faptul că această intoleranță față de musulmanii din Franța contemporană apare ca "efect al unui vid religios, a dificultății de a trăi fără Dumnezeu" (Ibidem, p. 3). 183 Ibidem

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
de 20% de musulmani în capitală. În anumite zone ghetoizate, Poliția patrulează cu tanchete blindate. ,,În alt cartier bruxellez, Molenbek, polițiștii au primit ordin de a nu bea cafea sau a mânca sandwich-uri în public, în timpul Ramadanului" (Aurel Rogojan, art. cit., p. 58). Situația este asemănătoare și în anumite cartiere marginale din marele orașe germane. Accesul Poliției se face cu transportoare blindate. ,,În Italia, musulmanii au preluat controlul Pieței Veneția din Roma pentru rugăciunile de stradă. La Bologna, musulmanii au amenințat

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
stradă. La Bologna, musulmanii au amenințat în repretate rânduri că aruncă în aer catedrala San Pietronio care conține o frescă veche de șase secole inspirată din Infernul lui Dante, ce înfățisează un Mohamed torturat de diavolii Infernului" (Aurel Rogojan, art. cit., p. 59). Suedia are cea mai generoasă legislație a imigrării din Europa și suportă în momentul de față consecințele ei. Peste 25% din locuitorii orașului Malmo sunt musulmani. Refuză accesul autorităților statului suedez, incendiază mașini, orbesc cu lasere pe polițiști

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
2015, de YouGov din Franța, arată că francezii cred că libertatea de expresie trebuie apărată cu orice preț (89%), dar, în același timp, 51% se declară de acord cu restricții ale libertăților individuale (iar 36% erau împotrivă)", Vasile Dâncu, art. cit., p. 3. 204 Ibidem. 205 Claudia Postelnicu, ,,Eu sunt Charlie și Ahmed - câteva lecții și o concluzie" (www.contributors.ro, site accesat în 21 februarie 2015). 206 Vasile Dâncu susține ideea cu datele unui sondaj realizat pe Internet în perioada

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
21 februarie 2015). 206 Vasile Dâncu susține ideea cu datele unui sondaj realizat pe Internet în perioada 8-9 ianuarie 2015. Conform acestuia, "peste 60% dintre francezi recunosc că nu se pricep la religia musulmană" (p. 3). 207 Vasile Dâncu, art. cit., p. 3. 208 Tereza Brândușa Palade, ,,Paris, mon detour: despre abuzul de libertate și spiritul civic" (www.contributors.ro, site accesat în 21 februarie 2015). ------------------------------------------------------------------------- NICU GAVRILUȚĂ Mit, magie și manipulare politică 176 1

[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

luptei Între realism și antirealism, oglindirea luptei Între forțele de progres și cele care Împiedică progresul În societate. Această luptă stă la baza conflictului dintre realism și antirealism În literatura noastră și În acest sens vom face cercetarea moștenirii literare» (cit. Problema moștenirii literare, Ion Vitner, p. 30). Deci o notație realistă, un fel de a vedea realist a existat de la Începutul literaturii și constituie baza noastră de valorificare estetică. Sunt nerealiste opera lui Cervantes, reconstituirea sufletului omenesc la Shakespeare, tablourile

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926

oamenii cei mai colbăiți din toată lumea... Am fost la balurile măscărite... vreu să zic măscuite... și m-am întors acasă cu ideea că cei mai mulți care-și pun masca o 1 Proză, p. 583-584 ăConstantin Negruzziî. 2 Ibidem, p. 597 ăart. cit.î. 3 Ibidem, p. 553 ăNicolae Bălcescu - în Moldovaî. fac pentru că li-i rușine de obrazele lor !... În sfârșit, m-am dus la opera nemțească, la vodevilul francez și la bietul Teatru Național !, sărmanul !... când moare, când învie... de-i

Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
țin la desființarea acelor greșeli, totuși nu văd în existența lor deznaționalizarea noastră și corumperea poporului romîn" ă subliniat de Eminescu î2 . Și cu această ocazie, Eminescu se ridică, în principiu, împotriva atitudinii luate de junimiști față de fenomenele 1 Loc. cit., p. 72-73. 2 Loc. cit., p. 70-71. culturale ale vremii. Iată cum se exprimă el la începutul articolului din care am citat mai sus: " După faimoasele critice, în sine bine scrise, ale dlui Maiorescu, trebuia neapărat să iasă la lumină

Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
totuși nu văd în existența lor deznaționalizarea noastră și corumperea poporului romîn" ă subliniat de Eminescu î2 . Și cu această ocazie, Eminescu se ridică, în principiu, împotriva atitudinii luate de junimiști față de fenomenele 1 Loc. cit., p. 72-73. 2 Loc. cit., p. 70-71. culturale ale vremii. Iată cum se exprimă el la începutul articolului din care am citat mai sus: " După faimoasele critice, în sine bine scrise, ale dlui Maiorescu, trebuia neapărat să iasă la lumină o școală a sa de

Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
de pildă când scria la Timpul. "Ardelenismul" acesta Eminescu nu-l va pierde cu totul nici în faza a doua, nici atunci când nu va mai fi în strâns contact cu ardelenii și când va face parte din "Junimea", 1 Loc. cit., p. 63. din școala care și-a bătut joc cu cea din urmă cruzime de ardelenism. Vorbind de o piesă localizată (Revizorul lui Gogol), în care localizatorul, dl P. Grădișteanu, pune în gura unui tip graiul ardelean șarjat, ridiculizat, Eminescu

Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
se încerce în drame naționale-romîne" 2. O altă idee esențială a lui Eminescu din această epocă e preocuparea - antijunimistă - de valoarea etică a operei de artă: 1 Scrieri politice și literare, p. 57 ăTeatrul românesc și repertoriul luiî. 2 Loc. cit., p. 61 ăTeatrul românesc și repertoriul luiî. " Voim ca piesele, de nu vor avea valoare estetică mare, cea etică însă se fie absolută ă...î, nu numai să placă, ci să și folosească, ba, înainte de toate, să folosească", și, din

Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]