57,386 matches
-
la drepturile omului / 480 Drumul României către redresarea economică / 480 Congresul și derogarea din 1984 / 485 Economia României / 490 Cultul personalității și drepturile omului / 491 Congresul și derogarea din 1985 / 495 De la emigrare la drepturile omului / 500 Capitolul XVIII. Pierderea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 505 Audieri speciale la Senat, cu privire la drepturile omului în România/505 Bucureștiul și Moscova / 508 Congresul, drepturile omului și derogarea din 1986 / 510 Reagan și drepturile omului / 520 Congresul și drepturile omului în România / 521 București
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu privire la drepturile omului în România/505 Bucureștiul și Moscova / 508 Congresul, drepturile omului și derogarea din 1986 / 510 Reagan și drepturile omului / 520 Congresul și drepturile omului în România / 521 București, Budapesta și Moscova / 525 Proiectele de legi comerciale și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 528 Ultima derogare / 529 Proiectul legii comerciale generale / 535 Ceaușescu respinge Clauza națiunii celei mai favorizate / 538 Capitolul XIX. Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 / 543 Primul an fără Clauza națiunii celei mai favorizate / 543
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reagan și drepturile omului / 520 Congresul și drepturile omului în România / 521 București, Budapesta și Moscova / 525 Proiectele de legi comerciale și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 528 Ultima derogare / 529 Proiectul legii comerciale generale / 535 Ceaușescu respinge Clauza națiunii celei mai favorizate / 538 Capitolul XIX. Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 / 543 Primul an fără Clauza națiunii celei mai favorizate / 543 Drepturile omului în România / 545 Tokes și Timișoara / 548 Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale / 550 Capitolul XX
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Proiectele de legi comerciale și Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 528 Ultima derogare / 529 Proiectul legii comerciale generale / 535 Ceaușescu respinge Clauza națiunii celei mai favorizate / 538 Capitolul XIX. Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 / 543 Primul an fără Clauza națiunii celei mai favorizate / 543 Drepturile omului în România / 545 Tokes și Timișoara / 548 Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale / 550 Capitolul XX. Concluzii / 554 Bibliografie / 564 Index / 591 PREFAȚĂ Contactele românilor cu Lumea Nouă1 sînt mai vechi decît aprilie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rămîne de domeniul trecutului. Criza mondială de supraproducție, conferințele internaționale economică mondială, de definire a agresorului și agresiunii, de dezarmare și, mai ales, instaurarea la putere în Germania a regimului hitlerist și a începerii, de către acesta, a revizuirii deschise a clauzelor Tratatului de la Versailles, au fost factori care au modificat radical optica Departamentului de Stat față de afacerile europene. România, aflată în blocul statelor antirevizioniste, a reținut tot mai des atenția diplomației americane. Îndeosebi, numele lui Titulescu, cel mai european dintre diplomații
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puteri sau la forumul păcii de la Paris din 1946, respectiv la reuniunea miniștrilor de externe de la New York (noiembrie-decembrie 1946)105. Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul consensului dintre cele trei puteri la încheierea armistițiului una din clauze prevedea înființarea unei Comisii Aliate de Control și apoi, în contextul raporturilor cu marile puteri învingătoare. Misiunea militară americană ajungea la București la finele lui august 1944 ea era condusă de generalul Schyler 106. Casa Albă numea, la 11 noiembrie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oficială a delegației, din 8 februarie 1947, se arăta: "semnînd tratatul impus de Puterile Aliate și Asociate, România asigură, prin reprezentanții săi, că va depune toate sforțările pentru a executa obligațiile ce-i revin". Se sublinia, în continuare, că unele clauze erau "excesive", altele "nedrepte" și cîteva "imprecise sau contradictorii". În finalul observațiilor, România se angaja să contribuie cu toate forțele sale la "organizarea păcii și colaborării internaționale"126. Senatul american a aprobat tratatul de pace cu România în iunie 1947127
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a confirmat pierderile teritoriale ale României din 1940, cu excepția nordului Transilvaniei, ceea ce a lovit în opera înfăptuită de națiunea română în 1918. Principiul naționalităților și al autodeterminării popoarelor, care triumfaseră la finele primului război mondial, nu au mai fost respectate. Clauzele economice, politice și militare erau oneroase. Diplomația Bucureștilor, apelînd la principiile dreptului și moralei internaționale, a făcut eforturi deosebite pentru a atenua, măcar parțial, textul tratatului. Nu a reușit. Începea un drum greu al românilor: acela al recîștigării adevăratei independențe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mare independență față de statele C.A.E.R.-ului. Atît șeful statului român, cît și Corneliu Bogdan, ambasador la Washington, considerați de autorii prezentei lucrări principalii animatori ai raporturilor româno-americane din anii '70 și '80 doreau să obțină pentru țara lor "Clauza națiunii celei mai favorizate". Administrația americană a acordat-o, reînnoirea anuală a acesteia fiind justificată prin politica externă independentă a României. O dată cu decizia lui Nicolae Ceaușescu de a-și achita rapid datoria externă, exporturile SUA către România au scăzut considerabil
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
justificată prin politica externă independentă a României. O dată cu decizia lui Nicolae Ceaușescu de a-și achita rapid datoria externă, exporturile SUA către România au scăzut considerabil. S-a micșorat și numărul corporațiilor americane care anual pledau prin audieri la reînnoirea Clauzei pentru România. Acest lucru se întîmpla la sfîrșitul mandatului lui Jimmy Carter, cînd Administrația democrată a trecut la conexarea problemei drepturilor omului de politica de emigrare. Începînd cu 1983, numărul celor care pledau pentru suspendarea sau anularea "Clauzei națiunii celei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la reînnoirea Clauzei pentru România. Acest lucru se întîmpla la sfîrșitul mandatului lui Jimmy Carter, cînd Administrația democrată a trecut la conexarea problemei drepturilor omului de politica de emigrare. Începînd cu 1983, numărul celor care pledau pentru suspendarea sau anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România a crescut considerabil, inclusiv în rîndurile membrilor Senatului american. Mai puțin receptiv la soluție rămînea Departamentul de Stat. Comerțul american și-a pierdut rolul pe care-l avusese pînă atunci în România, această țară
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
receptiv la soluție rămînea Departamentul de Stat. Comerțul american și-a pierdut rolul pe care-l avusese pînă atunci în România, această țară depinzînd mai puțin de exporturile americane, unul din aspectele influenței Washington-ului. Cei trei susținători inițiali ai "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România au fost: 1) marile corporații; 2) indiferența Congresului American pentru drepturile omului; 3) Administrația. Congresul și Administrația au stabilit îmbunățățirea emigrării unic criteriu pentru țările fără economie de piață, postulat de care a beneficiat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care a beneficiat pînă în 1987 și România. În momentul în care pe scara politică a apărut Mihail Sergheevici Gorbaciov, care îmbrățișa multe dintre inițiativele de pace ale lui Nicolae Ceaușescu, anulînd specificul "nonconformist" al României, argumentul că SUA acordau "Clauza națiunii celei mai favorizate", ca răsplată a independenței României față de Moscova, nu a mai fost valabil. După evenimentele din decembrie 1989 și intrarea României într-un alt stadiu al evoluției sale politico-economice și sociale, pe baza schimbărilor profunde produse în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numai de domeniul legilor istoriei și mai puțin de acela al propagandei. Rămînem îndatorați domnilor Joseph F. Harrington și Bruce Courtney pentru excelenta lor contribuție la cunoașterea relațiilor între SUA și România, din perioada 1940-1990, în general, și a problemei "Clauzei națiunii celei mai favorizate", în special. Este aceasta, fără îndoială, una dintre cele mai importante cărți publicate în spațiul anglo-saxon despre politica externă a României în anii dictaturii comuniste. Titlul (Tweaking the Nose of the Russians: Fifty Years of American-Romanian
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu genul de condiții proiectate de ruși"150. De fapt, clauzele sovietice de armistițiu erau "în anumite privințe, condiții de pace". Ele se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să acționeze în vederea asigurării autodeterminării popoarelor, a șanselor egale în comerț, a accesului nelimitat la toate formele de comunicare în masă și mijloacele de informare publică, a dreptului organizațiilor americane filantropice și de educație de a-și desfășura activitatea în virtutea "Clauzei națiunii celei mai favorizate"193, a protejării cetățenilor și proprietății americane și a amînării acordurilor teritoriale pentru sfîrșitul războiului 194. Două luni mai tîrziu, înaintea Conferinței de la Yalta, Departamentul de Stat a adoptat cinci din cele șase recomandări ale lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lege menită să diminueze controlul străin asupra industriei sale petroliere, Departamentul de Stat amenințase Bucureștiul că va recurge la măsuri diplomatice, pentru a împiedica acest lucru 227. În februarie 1926, Statele Unite încheiaseră un acord comercial prin care îi acordau României "Clauza națiunii celei mai favorizate", ceea ce a determinat și îmbunătățirea relațiilor economice româno-americane. În momentul declanșării războiului, Statele Unite dețineau controlul producției petroliere românești în proporție de 13,8%228. Situația s-a schimbat radical în timpul războiului, cînd Germania a preluat controlul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americani au acceptat oferta românilor ca pe o îmbunătățire reală 268. Ca urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca cei din Comisie să trimită directive autorităților românești 269. Comunicatul final nu includea, însă, clauza sovietică inițială privind "întrunirile regulate și frecvente" ale reprezentanților Aliaților. Molotov comentase atît de mult pe tema ambiguității cuvintelor "regulate" și "frecvente" încît Byrnes și Ernest Bevin, omologul său britanic, au acceptat, în cele din urmă, înlăturarea acestei clauze, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însă, clauza sovietică inițială privind "întrunirile regulate și frecvente" ale reprezentanților Aliaților. Molotov comentase atît de mult pe tema ambiguității cuvintelor "regulate" și "frecvente" încît Byrnes și Ernest Bevin, omologul său britanic, au acceptat, în cele din urmă, înlăturarea acestei clauze, în ultima zi a conferinței 270. Pe 9 august, președintele Truman a anunțat poporul american că România, Bulgaria și Ungaria nu aveau să se situeze în sfera de influență a nici unei puteri. Acestea erau guvernate de către Comisiile Aliate de Control
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Delegațiile Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Franței și Chinei 285 s-au hotărît imediat, de comun acord, asupra procedurii ce trebuia urmată. La discuțiile preliminare pentru fiecare tratat puteau lua parte toți cei cinci miniștri de Externe, dar la votarea anumitor clauze nu aveau voie să participe și statele care nu semnaseră armistițiul 286. Acest acord s-a dovedit a fi, însă, punctul culminant al întrunirilor din toamnă. Moscova recunoscuse regimul Groza pe 6 august, înainte de întrunirea Consiliului. Statele Unite nu adoptaseră o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mod direct la întocmirea proiectului de tratat 337. Statele Unite și-au concentrat atenția asupra cîtorva puncte, cele mai importante fiind Transilvania, drepturile omului, retragerea trupelor sovietice din România, aviația civilă și reluarea relațiilor comerciale între Washington și București, prin acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". La încheierea Armistițiului, America pledase pentru schimbarea graniței ungaro-transilvănene, în sensul alipirii la Ungaria a cîtorva teritorii cu populație predominant maghiară. Anglia și Uniunea Sovietică nu fuseseră, însă, prea entuziasmate. Statele Unite și-au menținut poziția pînă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puține șanse de îmbunătățire a situației cel puțin pînă în 1948 și acestea țineau de succesul recoltei. Pesimismul acestor rapoarte nu i-a împiedicat pe americani să încerce să includă în toate tratatele de pace un articol care să asigure "Clauza națiunii celei mai favorizate". Economia americană tindea către un comerț internațional liber și neîngrădit. În aprilie 1946, Byrnes a informat Consiliul Miniștrilor de Externe că America își dorește "acces egal" la comerț, materii prime și industrie în fostele state-satelit ale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu sprijinul britanicilor și al francezilor au prezentat un proiect de articol pentru tratatul românesc. I se propunea României să acorde statelor membre ale Națiunilor Unite, pe o perioadă de 18 luni începînd de la intrarea în vigoare a tratatului, o clauză reciprocă a "națiunii celei mai favorizate" în tot ceea ce privește comerțul, industria, transportul maritim și alte forme de activitate comercială din România", cu excepția aviației civile. Deși veneau în contradicție cu întregul concept, sovieticii au oferit un amendament ce excludea prevederile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
361. Cele două amendamente au continuat să fie aprig dezbătute în tot cursul verii. Sovieticii acuzau Statele Unite că acestea vor să-și folosească puterea economică pentru a "exploata" forțele rivale. Puterile occidentale au replicat că cei puternici nu au conceput "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune cineva includerea unui obiectiv opus în aceste tratate acela ca Italia sau țările balcanice să poată fi supuse discriminării?"362 Molotov ripostă. Dacă această "Clauză
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune cineva includerea unui obiectiv opus în aceste tratate acela ca Italia sau țările balcanice să poată fi supuse discriminării?"362 Molotov ripostă. Dacă această "Clauză a națiunii celei mai favorizate" era așa de admirabilă, de ce să fie aplicată numai pe o perioadă de optsprezece luni? și dacă era un lucru atît de bun, de ce să nu fie obligatoriu pentru toate țările?363 Problema a rămas
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]